850 matches
-
este cea mai importantă sursă de radicali liberi în condițiile DZ și că acest lucru se realizează prin două mecanisme: reducerea raportului NADH/NAD celular și autogenerarea de radicali liberi. Astfel, autooxidarea formei enediol a glucozei conduce la apariția radicalului anion enediol, ce trece în cetoaldehide, din care se naște anionul superoxid, apoi peroxidul de hidrogen și, în final, radicalul hidroxil. Există o serie de studii care atestă prezența stresului oxidativ în DZ (14). Producția de anion superoxid este mai mare
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
DZ și că acest lucru se realizează prin două mecanisme: reducerea raportului NADH/NAD celular și autogenerarea de radicali liberi. Astfel, autooxidarea formei enediol a glucozei conduce la apariția radicalului anion enediol, ce trece în cetoaldehide, din care se naște anionul superoxid, apoi peroxidul de hidrogen și, în final, radicalul hidroxil. Există o serie de studii care atestă prezența stresului oxidativ în DZ (14). Producția de anion superoxid este mai mare la pacienții cu T1DM decât la subiecții normali și se
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
conduce la apariția radicalului anion enediol, ce trece în cetoaldehide, din care se naște anionul superoxid, apoi peroxidul de hidrogen și, în final, radicalul hidroxil. Există o serie de studii care atestă prezența stresului oxidativ în DZ (14). Producția de anion superoxid este mai mare la pacienții cu T1DM decât la subiecții normali și se corelează cu controlul glicemic. Nivele serice ale acidului tiobarbituric și malon dialdehidei, care sunt un indicativ indirect de peroxidare lipidică, sunt semnificativ mai mari la pacienții
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
transportul propriu-zis; transformările suferite de ioni la electrozi. Prin aplicarea unei diferențe de potențial celor doi electrozi ai unei celule electrice ia naștere între electrozi un câmp electric. Sub acțiunea acestuia, ionii pozitivi (cationii) migrează la catod, iar cei negativi (anionii) la anod. Vitezele de migrare ale ionilor sunt diferite, astfel că se creează diferențe de concentrație a electrolitului în spațiile vecine celor doi electrozi. Procesul care are loc sub influența curentului electric în soluția unui electrolit se numește electroliză. Deoarece
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbită și soluție produce separarea moleculelor solutului. În cromatografia de partiție faza staționară este un film subțire pe suprafața unui suport solid. Solutul stabilește un echilibru între lichidul staționar și faza mobilă (lichidă sau gazoasă). În cromatografia de schimb ionic anionii sau cationii sunt legați covalent de o fază staționară solidă, frecvent o rășină sau o fază solidă tare și amorfă. Faza mobilă utilizată este lichidă. Ionii solutului de sarcină opusă sunt atrași de faza staționară datorită forțelor electrostatice. Cromatografia de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
legături electrovalente - sunt adsorbanții polari. În general, adsorbanții nepolari nu adsorb electroliți sau îi adsorb foarte slab. Dimpotrivă, pe adsorbanții polari, adsorbția electroliților este foarte puternică și are un caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie pentru cationi fie pentru anioni. Această selectivitate este determinată de: încărcarea electrică a suprafeței solide; natura ionilor; pH-ul soluției. Astfel, suprafața încărcată electric negativ adsoarbe cationi, iar cea încărcată electric pozitiv adsoarbe anioni. În acest mod ia naștere un strat dublu electric. Semnul sarcinii
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie pentru cationi fie pentru anioni. Această selectivitate este determinată de: încărcarea electrică a suprafeței solide; natura ionilor; pH-ul soluției. Astfel, suprafața încărcată electric negativ adsoarbe cationi, iar cea încărcată electric pozitiv adsoarbe anioni. În acest mod ia naștere un strat dublu electric. Semnul sarcinii suprafeței se poate schimba cu variația pH-ului soluției, din cauza adsorbției ionilor hidroniu sau hidroxil. Fig. 1.7. Diagramă coeficient de adsorbție concentrație 116 În mod preferențial se adsorb
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
preferențial se adsorb ionii izomorfi cu cei ai rețelei cristaline a suprafeței solide. Considerând aceleași condiții, capacitatea de adsorbție crește cu valența și scade cu gradul de hidratare al ionului, după cum rezultă din seriile de hidratare pentru cationi sau pentru anioni: Th4+ > Al3+ . H+ > Ba2+ > Sr2+ > Ca2+ > Cs+ > Rb+ >K+ > Na+ >Li+ ion citrat > ion tartrat > SO42> CH3COO> I> Cl> Br> SCNÎn afară de adsorbția selectivă pe suprafață a unuia din ionii electrolitului, un caz important din punct de vedere practic este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ion citrat > ion tartrat > SO42> CH3COO> I> Cl> Br> SCNÎn afară de adsorbția selectivă pe suprafață a unuia din ionii electrolitului, un caz important din punct de vedere practic este cel al adsorbției de schimb. Aici, adsorbantul solid captează din soluție anioni sau cationi și în același timp, o cantitate echivalentă de anioni sau cationi se deplasează de pe suprafața adsorbantului în soluție. Adsorbantul mai este numit și schimbător de ioni și are o acțiune specifică. Unii schimbători de ioni adsorb, respectiv trimit
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbția selectivă pe suprafață a unuia din ionii electrolitului, un caz important din punct de vedere practic este cel al adsorbției de schimb. Aici, adsorbantul solid captează din soluție anioni sau cationi și în același timp, o cantitate echivalentă de anioni sau cationi se deplasează de pe suprafața adsorbantului în soluție. Adsorbantul mai este numit și schimbător de ioni și are o acțiune specifică. Unii schimbători de ioni adsorb, respectiv trimit în soluție doar cationi și se numesc cationiți (adsorbanți acizi), iar
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
deplasează de pe suprafața adsorbantului în soluție. Adsorbantul mai este numit și schimbător de ioni și are o acțiune specifică. Unii schimbători de ioni adsorb, respectiv trimit în soluție doar cationi și se numesc cationiți (adsorbanți acizi), iar alții schimbă doar anioni cu mediul și sunt anioniți (adsorbanți bazici). Un exemplu de schimb ionic este prezentat în schema următoare: cationitH 2 + Me2+ → cationitMe + 2 H+ anionit(OH)2 + A2 → anionitA + 2 OHunde Me2+ cation metalic; A anion. Drept schimbători de ioni se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
acizi), iar alții schimbă doar anioni cu mediul și sunt anioniți (adsorbanți bazici). Un exemplu de schimb ionic este prezentat în schema următoare: cationitH 2 + Me2+ → cationitMe + 2 H+ anionit(OH)2 + A2 → anionitA + 2 OHunde Me2+ cation metalic; A anion. Drept schimbători de ioni se folosesc zeoliți naturali sau sintetici, care sunt aluminosilicați hidratați (ex. Kieselguhr) sau rășini schimbătoare de ioni. Rășinile ce conțin drept grupe active -NH2 sau =NH sunt schimbători de anioni, iar grupele -COOH, -OH fenolic, -SO3H
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
2 OHunde Me2+ cation metalic; A anion. Drept schimbători de ioni se folosesc zeoliți naturali sau sintetici, care sunt aluminosilicați hidratați (ex. Kieselguhr) sau rășini schimbătoare de ioni. Rășinile ce conțin drept grupe active -NH2 sau =NH sunt schimbători de anioni, iar grupele -COOH, -OH fenolic, -SO3H conferă acestor rășini proprietăți de schimb cationic. Adsorbția de schimb se întâlnește des în natură și este mult folosită în tehnică. De exemplu rocile, care sunt sisteme disperse naturale, schimbă cationi în prezența apelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
liotrope de coagulare Deși capacitatea de coagulare a diferiților ioni cu același semn și aceeași valență diferă puțin de la unul la altul, experimental se poate evidenția influența dimensiunilor și a gradului lor de hidratare. În raport cu aceasta, sărurile alcaline ale aceluiași anion formează următoarea serie liotropă: În funcție de puterea de coagulare, halogenurile care au aceiași ioni parteneri pot fi repartizate astfel: Ionii coagulanți organici au o capacitate de coagulare mult mai mare decât cea a ionilor anorganici. De exemplu, coagularea unui coloid de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Donnan). Se consideră un sistem alcătuit din două soluții: I - soluția unei proteine sub formă de sare (R+Cl-), unde R+ este macromolecula nedifuzibilă prin membrana semipermeabilă; II - soluția unui electrolit tare, cu masă moleculară mică și care conține același anion (de exemplu NaCl). Introducând aceste soluții într-un vas compartimentat printr-o membrană semipermeabilă și considerându-le complet ionizate, vom avea în starea inițială următoarea distribuție a ionilor (fig. 2.14 a): Cs reprezintă concentrația molară a coloidului (solului) iar
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este impermeabilă pentru macroionii R+ și permeabilă pentru Na+ și Cl-, care pot difuza liber dintr-o soluție în cealaltă. Considerând x cantitatea de NaCl ce difuzează din soluția II în soluția I până la stabilirea echilibrului (când concentrațiile cationilor și anionilor difuzibili sunt egale de o parte și de cealaltă a membranei), distribuția ionilor va fi cea prezentată în figura 2.14 b. Se observă o repartiție inegală a ionilor electrolitului între cele două compartimente. Donnan a demonstrat pe considerente termodinamice
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
are o structură lipoproteică. Difuziunea facilitată presupune intervenția unui transportor (o proteină ce leagă molecula de solvit și o trece de partea cealaltă a membranei, tot în sensul gradientului de concentrație). Efectul Donnan se manifestă prin menținerea unui echilibru între anioni și cationi de o parte și de alta a unei membrane biologice, de exemplu creșterea numărului anionilor de o parte a membranei fiind urmată de atragerea cationilor. Filtrarea este procesul prin care particulele dizolvate în apă sunt împinse datorită presiunii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și o trece de partea cealaltă a membranei, tot în sensul gradientului de concentrație). Efectul Donnan se manifestă prin menținerea unui echilibru între anioni și cationi de o parte și de alta a unei membrane biologice, de exemplu creșterea numărului anionilor de o parte a membranei fiind urmată de atragerea cationilor. Filtrarea este procesul prin care particulele dizolvate în apă sunt împinse datorită presiunii hidrostatice prin spațiile intercelulare ale unor structuri specifice, traversarea fiind condiționată de dimensiunile solviților. Ca exemple de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
bicarbonat de sodiu. La nivelul capilarelor sangvine oxihemoglobina cedează oxigenul țesuturilor, consecutiv cedând și K+. CO2 rezultat în urma metabolismului tisular pătrunde în eritrocite unde sub acțiunea anhidrazei carbonice intră în reacție cu apa, rezultând acidul carbonic (H2CO3) care disociază rezultând anionul carbonic (HCO3-) și H+. NaCl presentă în plasmă este și ea disociată în Na+ și Cl-. Clse combină cu K+ respins de eritrocite, rezultând clorura de potasiu în interiorul acestor celule. În plasmă Na+ cu HCO3dau bicarbonatul de sodiu. Rămâne H
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
parțială a oxigenului din aerul inspirat este scăzută pH-ul are tendința de a deveni alcalin, deoarece sunt stimulați centrii respiratori și se produce hiperventilație. c) Ficatul transformă acidul lactic rezultat mai ales în urma activității musculare în glicogen și transformă anionii și cationii în săruri neutre. d) Pielea elimină prin transpirație diverși acizi (uric, lactic), dar și baze. Glandele sudoripare au proprietatea de a-și ajusta pH-ul secreției în funcție de pH-ul sangvin. Astfel, când pH-ul sangvin tinde spre alcalin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
somnului scade activitatea centrilor respiratori și în consecință concentrația sangvină a CO2 crește. În cursul digestiei gastrice, pH-ul virează spre alcalin datorită secreției protonilor necesari formării HCl iar în timpul digestiei intestinale pH-ul are tendința de acidifiere din cauza consumării anionilor carbonici necesari formării bicarbonaților. În cursul unei activități musculare intense pH-ul tinde spre acidifiere datorită faptului că se formează cantități mari de dioxid de carbon și acid lactic. 2.3. Plasma sangvină Plasma sangvină este un lichid transparent și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în prezența factorului intrinsec. e) Absorbția ionilor se face activ pentru sodiu (are un transportor comun cu glucoza), fier (se absoarbe în duoden), calciu (necesită vitamina D și parathormon), mangan și cobalt, pasiv pentru potasiu, clor, magneziu, bicarbonat și alti anioni și mixt (atăt activ cât și pasiv) pentru cupru (în porțiunea superioară a jejunului) și pentru fosfați. f) Absorbția apei se face pasiv, după mecanismul osmozei, în funcție de gradul de hidratare al organismului. Reglarea ingestiei de alimente se face sub acțiunea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de facilitare care au o capacitate limitată de transport. Ca urmare curba ratei de difuzie facilitată suferă un fenomen de saturare, similar cu procesele catalizate enzimatic. Se descriu procese de difuziune facilitată pentru diverse substanțe (glucoză, glicerol, aminoacizi, uree, diverși anioni, etc.), toate utilizând proteine transportoare, astfel că mecanismul și caracterele difuziei facilitate sunt descrise separat (vezi cap. 5.7.). 5.5. Osmoza Așa cum am precizat mai sus (vezi cap. 5.2.), difuziunea apei prin membrane se numește osmoză. Tot acolo
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
acestora are loc la nivelul formațiunilor de comunicare numite sinapse, în partea finală a acestora, numită membrană post sinaptică.Cele mai multe din aceste canale sunt permeabile pentru cationi, activarea lor ducând la depolarizarea membranei (post-sinaptice), altele (mai puține), sunt permeabile pentru anioni (Cl-), activarea lor determinând hiper polarizarea membranei și reducerea excitabilității. Există o multitudine de astfel de canale, dintre cale cele mai importante sunt: receptorul „nicotinic” pentru acetilcolină, cuplat cu un canal de sodiu ; receptorii ionotropi pentru glutamat, cuplat cu canal
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
viteza maximă de transport. Proteina din cadrul sistemului de transport activ secundar mai are și un situs de legare a unui ion alături de situsul de legare a substanței de transportat. Cel mai frecvent proteina transportoare leagă ionul de sodiu, dar și anionii bicarbonic sau clor și ionii de potasiu pot fi legați în cursul procesului de transport activ secundar. Legarea ionului de proteina transportoare în cadrul sistemului de transport activ secundar produce modificări comparabile cu cele ce apar în cadrul sistemului de transport activ
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]