806 matches
-
sâmburi captive.Captive în suflet țin visele meledar le mai dau drumul, le mai las să zboare,să se-nalțe-n ceruri, să numere stele,să mângâie luna, să-l culce pe soare.Soarele să-mi pună culori măiestritepeste întreg anostul și griul cernit,să-mi alunge norii, ploile hulite,să-mi lase doar dorul, tandru și împlinit.Împlinit și mândru mi-este portu-n lumeprecum toți stejarii, crunt, azi, pedepsițice-și înălțau falnic verzile costumeprinse-n armonie de ceterași vestițiVestiți am tot fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
în Ediția nr. 1674 din 01 august 2015. În vremuri nu de mult apuse, Când bălăceam în singura doctrină, Când doar un om voința ne impuse Și lui găseam întreaga vină, Atunci vedeam sclipiri ascunse, Și un popor deștept, puțin anoști, Credeam că-n lanț valorile sunt puse, Dar nu credeam că sunt atâția proști. În țara mămăligii, prostia copleșește. Am fi bogații lumii, de-am vinde-o cuiva, Noi exportăm valoarea la cine o plătește, Iar proștii stau acasă, să
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Cum guvernanții pun impozit pe prostie. Citește mai mult În vremuri nu de mult apuse,Când bălăceam în singura doctrină,Când doar un om voința ne impuseși lui găseam întreaga vină,Atunci vedeam sclipiri ascunse,Și un popor deștept, puțin anoști, Credeam că-n lanț valorile sunt puse,Dar nu credeam că sunt atâția proști.În țara mămăligii, prostia copleșește.Am fi bogații lumii, de-am vinde-o cuiva,Noi exportăm valoarea la cine o plătește,Iar proștii stau acasă, să
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Captive în suflet țin visele mele dar le mai dau drumul, le mai las să zboare, să se-nalțe-n ceruri, să numere stele, să mângâie luna, să-l culce pe soare. Soarele să-mi pună culori măiestrite peste întreg anostul și griul cernit, să-mi alunge norii, ploile hulite, să-mi lase doar dorul, tandru și împlinit. Împlinit și mândru mi-este portu-n lume precum toți stejarii, crunt, azi, pedepsiți ce-și înălțau falnic verzile costume prinse-n armonie de
ALTÎNCOTRO de DORA PASCU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380930_a_382259]
-
nici nu vor avea vreodată o adeziune majoră la nivel colectiv - de altfel, în mod firesc - față de tot ce întreprind prin forță multiplicată de ură, dezinformare și sânge. Substituirea constantă până la anulare de identitate, aderența iluzorie a umanului la sfera anostă a materialității (care nu construiește neapărat civilizație, ci doar confort efemer), transferul vizibil de putere de la nivelul inteligenței și virtuților personale la cel al acumulărilor nelegale de capital, reducționismul retardant, ce încearcă din răsputeri să mențină calitatea vieții unei persoane
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
apariția scrisului, sub lună, acele semne de rău prevestitoare : “cine va mai asculta cântece și gânduri sub soare când nimeni nu știe să citească și scrisul pe piatră costă cât un ciubăr de iască?” Își ziceau ieșind dintr-o grotă anostă... Vremurile se rostogoleau vremuind generații și Gutenberg a înfipt un spin de teamă, menestreli de prin toate castelele Europei și prelații încălzeau saloanele cu incertitudini și dramă: “cine va mai asculta cântecele noastre sub fonta solară și astre când puțini
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
te așteptam să-mi răscolești ființa cu căldura ta. nu ai venit. rătăcești mereu printre culori fără acoperire în aria trăirilor în care învăț încet,încet, să nu mă mai scald. nu. nu dorm. tâmpla dreaptă îmi șoptește o rugă anostă. cea stângă surâde grațios furtunilor iar fulgerul buzelor le alină, arzându-le pieptul cu flăcările verzi ale neînceputului. am obosit. nu. nu am dormit. pulsul mi-e alert printre copitele gândurilor. nu nu dorm. mă gândesc să-mi cumpăr o
NU. NU AM DORMIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374518_a_375847]
-
mare nărod, Iar scrisu-ți zgândără mai tare chinul. Ți-e muza năzuroasă și-ți inspiră, Când capodopere și când gunoaie - Tu faci ce faci și-o faci mereu de oaie, Din mii de pretini doar câțiva te-admiră! Că ești anost o știi și tu prea bine, Te împopoțonezi cu-atâtea titluri, Defapt, luate doar după tertipuri, Dar gâdilă atât stima de sine. Mă-ntreb ce-i face-atunci când muza, Sătulă de al tău enorm orgoliu, Intra-va prea subit în
POET NEBUN! de NELU PREDA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373592_a_374921]
-
și calmă. Aș vrea pot respira cadența ritualilor vikinge, sa fac expediții în Himalaya sau să fiu cosmonaut. Dar sunt doar o femeie banală, iar viața mea este ancorată într-o realitate statică populată cu oameni mărunți ale căror fericiri anoste mă lasă indiferentă și a căror incapacitate spirituală de a contempla ideea de infinit mă dezamăgește. ********************************************** Cineva îmi spune că va veni o vreme când mă voi bucura de fiecare clipă, de fiecare lucru mărunt care acum mă dezgustă. Dar
AŞTEPTAREA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373597_a_374926]
-
-mi bântuie iarba. Cu gheare -ascuțite înjunghie seara. Copacii și-au tuns pletele, barba, Cu secera lunii îmi spintecă fiara. Ziare, reviste-n care nimeni nu scrie ci-și lasă doar pseudonimul cult, Așteaptă cuminte un timp, să rescrie scenarii anoste, cu-n greier ocult. Se-mperechează-n travalii o lună cu stele. Poștașii mai poartă speranțe în plicuri. Un înger își poartă sintagma-n atele. Iar restu-i tăcere, tăcere și ...ziduri, Referință Bibliografică: ZIDURI / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ZIDURI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371417_a_372746]
-
Te scriu pe stânci, pe trena lunii sumbră, Pe frunți de zei, pe tâmplele-mi durute Pe trupuri de-Afrodite stinse-n mare Pe flori de portocal sau pe nisipuri Când se confundă semne de-ntrebare Cu fade năluciri pe-anoste chipuri. Îți caut ochii, vreau să le simt vraja Căldura mâinii-ți lenevind pe umeri Deschide poarta și-alungă-ți straja Vino, te-aștept tăcerile să-mi numeri. Vorbește-mi, te voi asculta cuminte “Copilă”-mi spui, când rătăcesc prin situri Pe-
POEMELE AMURGULUI (3) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374897_a_376226]
-
percepe aura speranței Apar și frământări din cupa discrepanței. Când ochiul pleoapa-și lasă peste frânturi reale Auzul se apleacă spre șoapte verzi, banale. Șoapte otrăvite de sensuri răspicate Ce lasă-n poarta vieții, clipe reci, uscate. Baloane de cuvinte anoste, incitante Ce se imprimă-n suflet fierbinți și iritante. Slove care-ți surpă liniștea din sânge Stârnindu-ți brusc ființa-ndemnându-te a plânge. Fără să stai să judeci minciună-i, adevăr? Guști cu poftă mare din rumenitul măr. Ce
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
Doamne, Doamne,mare este grădina Ta. (Se ridică. Se plimbă gânditor.) - Ca poet nu a înțeles niciodată că erudiția nu înlocuiește talentul. A te baza numai pe erudiție există în mod sigur riscul de a creea ceva insipid, sterp și anost. Numai talentul împletit cu inspirația, erudiția și experiența concură la crearea unor opere viabile. Spusele, aparent paradoxale, ale lui Jules Renard: „Cu cât citești mai mult, cu atât imiți mai puțin” sunt pline de adevăr. Fiindcă „sita” memoriei devine mai
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
singurătății ce vibrează prelung, „... ca o strună într-un ecou prelungit...”, citând un vers propriu. Singurătatea sufletului poetei este redată magistral în metafore tulburătoare, care exprimă grăitor intensitatea trăirilor poetice: „Sunt stația rămasă fără tren/..../ un ultim vers dintr-un anost catren...” („Sunt”) sau „Mă caut în mine și nu mă găsesc.../ .../ Pierdută-s de mine, aș vrea să mă-nalț...” („Pierdută de mine”). Rareori găsești în zilele noastre poeți care să scrie doar în rimă și, atunci când îi găsești, îți
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
-un nimb. Au fost și cioburi negre uneori, Când clopote gemeau cu glas prelung Și soarele pierise printre nori Și nu aveam la cine să ajung. Mai multe-au fost din cele cenușii, Ca zilele cu nesfârșite ploi, Din toamnele anoste și pustii, Când suntem singuri, noi și numai noi. O rază este-acel surâs pe fața Ce-o regăseam de fiecare dată, Să-mi lumineze bună, dimineața Și ziua să îmi fie colorată. Era apoi privirea de sub pleoape, La fel de luminoasă rază
VITRALII de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373881_a_375210]
-
zvon de libertate, de iertare pentru eterne păcate, pierdute, uitate, mărul de ieri nu mai e, am plantat alții-n grădină printre cireși și sulfina, dar amintirea lui rămâne la mine-n obraji, să învie, el, singur, scriind, printre pagini anoste, cu ochii plecați, poezie. Referință Bibliografica: MĂRUL / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2083, Anul VI, 13 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MARUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373903_a_375232]
-
prozator, dramaturg) este scriitorul care deseori se lasă obsedat de sentimentul dragostei, acesta fiindu-i ca un stimulent real al existenței: „Pe străzi înoroite te caut fără rost,/ Ceața mă îneacă într-un ocean de aer,/ Trec prin anotimpul, nedefinit, anost.../ Ascult materia cum picură a vaier!”(Clipa de amor). Pe când Ion Rotaru ne vorbește despre Florin Iordache astfel: “Încă din citirea poeziilor și prozelor sale de la diferite cenacluri din Capitală ne putem da seama de talentul dramaturgului manifestat în volumul
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
zbori. Și te răsfir, și mă prefir, așa... Cuvântul meu, în palmă mea vei stă. Noi doi plătim cu vers peșin, ce chin Să nu te-aud și să îmi fii alpin: Tu cât mai sus, eu cât mai jos, - anost, În miez de plumb, cât mai rănit și prost; Și cu ce cost, te mai întreb, ce cost? Ești fără rost... sunt fără rost... Ce rost... Din palmă mea, cu gândul meu, tu zbori Și îmi aduci de pe mormânt trei
SILENZIO STAMPA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374049_a_375378]
-
te-aud și să îmi fii alpin, Să mă culegi din buruieni de-arin Și roua ta pe roua mea, - buchet, S-ar fi tot scurs și s-ar fi scurs, cochet. Tu cât mai sus, eu cât mai jos, - anost Tu când erai, eu nu cred c-aș fi fost Decât un gram de chihlimbar, gălbui, Cu tine-n el, cu mine pus în cui, În miez de plumb, cât mai rănit și prost, În zile lungi și vineții, de
SILENZIO STAMPA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374049_a_375378]
-
din noi în noi, mon cher! Ești fără rost... sunt fără rost... Ce rost? Și cu ce cost, te mai întreb, ce cost? În miez de plumb, cât mai rănit și prost, Tu cât mai sus, eu cât mai jos, - anost. Să nu te-aud și să îmi fii alpin. Noi doi plătim cu vers peșin. Ce chin! Cuvântul meu, în palmă mea vei stă Și te răsfir, și mă prefir, așa... Din palmă mea, cu gândul meu, tu zbori, În
SILENZIO STAMPA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374049_a_375378]
-
fi eliberat din ospiciu nici măcar la cererea rudelor, pentru că persoana care îl internase era, totodată, singura abilitată legal să ceară externarea lui."( C. Cernăianu) Toți cunoscuții lui Eminescu, mai ales conspiratorii, pleacă rapid în străinătate, în timp ce presa publică o știre anostă: "Dl. Mihai Eminescu, redactorul [șef al] ziarului Timpul, a înnebunit. Dl. Paleologu va lua direcțiunea sus-zisului ziar". "Flagrantele ilegalități comise pentru înlăturarea lui Eminescu din viața publică - scrie C. Cernăianu - arată că liderii Junimii [împreună cu alți masoni din loja Steaua
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului În vremuri nu de mult apuse, Când bălăceam în singura doctrină, Când doar un om voința ne impuse Și lui găseam întreaga vină, Atunci vedeam sclipiri ascunse, Și un popor deștept, puțin anoști, Credeam că-n lanț valorile sunt puse, Dar nu credeam că sunt atâția proști. În țara mămăligii, prostia copleșește. Am fi bogații lumii, de-am vinde-o cuiva, Noi exportăm valoarea la cine o plătește, Iar proștii stau acasă, să
PROSTIA de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371903_a_373232]
-
mioapa, Iar timpu-și roade unghii în lanul dintre stânci Și matură iluzii sub boabele de apă. Ce toamnă inutilă! Nu vezi că n-are rost? Degeaba frânge arșiți prin goluri de furtună, Mutând culori în sfere că într-un joc anost. E-atât de perimata și de inoportuna! Să ne-aruncăm în toamna cu chipul arămiu! Nu-mi pasă ce va face: să plece, să rămână. Cu tine lumea are parfum de verde viu. Îmi cresc aripi în palme. Hai, ține
TOAMNĂ INUTILĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372084_a_373413]
-
aici lumea se comportă la fel. Înzestrată natural cu spirit dezvoltat, a observat repede relațiile dintre angajați. După gusturile ei, dacă ar încerca s-o curteze cineva, niciunul dintre bărbații de aici nu ar avea succes. Toți i se par anoști, fără acel sex-appeal și n-ar accepta compromisul cu acela care nu întrunește ceea ce ea dorește de la un curtezan. Ba, mai mult, există pericolul ca acesta să se laude și să-i fie compromisă imaginea de soție model, mai ales
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372057_a_373386]
-
că natura din jurul nostru ar fi trebuit să fie colorată în nuanțe de gri, poate că astăzi am fi văzut totul în alb-negru și nu în culori. Chiar și așa, în vremurile actuale, când viața fiecăruia dintre noi devine din ce în ce mai anostă și “mai gri”, doar prin acțiunile lor stupide, unii oameni aduc această culoare deprimantă peste tot în preajma lor. Și cum să nu constatăm atunci, că românii au acum un nou sport național, numit “marea despădurire”? Deja există în țara noastră
TĂIEREA COPACILOR, UN NOU SPORT NAŢIONAL de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372446_a_373775]