645 matches
-
El a lovit acolo unde moralul inamicului era vulnerabil 3. O preocupare importantă a comandamentului român a reprezentat-o și realizarea unui dispozitiv de luptă, în concordanță cu capacitatea operativă a diviziilor române, dotarea lor cu mijloace suplimentare de luptă anticar, tractate auto, cu materiale pentru organizarea și minarea terenului, constituirea de rezerve. Inițial, Germania a aprobat punctul de vedere românesc, însă evoluția nefavorabilă a operațiilor militare de la Stalingrad a făcut ca promisiunile să fie uitate. Ca urmare, la 19 noiembrie
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ușor, înregistrând pierderi mari1. Bătălia de la Cotul Donului lua, practic, sfârșit, pe 24 noiembrie 1942, fiind consemnate pierderi umane și materiale între 50-95%. Factorul determinant al succesului inamic l-a constituit numărul și performanțele tancurilor T34, invulnerabile la proiectilele tunurilor anticar, din dotarea armatei române. O altă cauză a înfrangerii a constat în neintroducerea în luptă de către comandamentul superior german, în primele zile care au urmat declanșării ofensivei sovietice, a rezervelor, care să contribuie la restabilirea situației. S-au adăugat, apoi
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
militari, 1.000 de avioane și de majoritatea flotei de război și comercială din Marea Neagră. Acțiunea de cucerire a orașului a fost încredințată Armatei a 4-a române. Dispozitivul inamic cuprindea 3 aliniamente fortificate, cu circa 250 de kilometri șanțuri anticar, tranșee și diferite poziții de luptă, 45 de kilometri de rețele de sârmă ghimpată, cazemate și peste 40.000 de mine antitanc. Mai presus de acestea, însă, se afla hotărârea Înaltului Comandament sovietic de a apăra cu orice preț acest
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
vorbit sau executat 15.000-20.000 de oameni” Totodată, trebuie menționat și faptul că autoritățile române au predat germanilor peste 3000 de evrei, pentru cei 15 morți ai lor, pe care aceștia i-au împușcat și îngropat într-un șanț anticar, din afara Odessei. La începutul anului 1942, din ordinul aceluiași guvernator, alte zeci de mii de evrei din Odessa, rămași în viață, după represalii, au fost mutați în județul Berezovka. Deportarea s- a făcut cu trenuri, în lunile ianuarie și februarie
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
topografic. El a lovit acolo unde moralul inamicului era vulnerabil. O preocupare importantă a comandamentului român a reprezentat-o și realizarea unui dispozitiv de luptă, în concordanță cu capacitatea operativă a diviziilor române, dotarea lor cu mijloace suplimentare de luptă anticar, tractate auto, cu materiale pentru organizarea și minarea terenului, constituirea de rezerve. Inițial, Germania a aprobat punctul de vedere românesc, însă evoluția nefavorabilă a operațiilor militare de la Stalingrad a făcut ca promisiunile să fie uitate. Ca urmare, la 19 noiembrie
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ușor, înregistrând pierderi mari. Bătălia de la Cotul Donului lua, practic, sfârșit, pe 24 noiembrie 1942, fiind consemnate pierderi umane și materiale între 50-95%. Factorul determinant al succesului inamic l-a constituit numărul și performanțele tancurilor T34, invulnerabile la proiectilele tunurilor anticar, din dotarea armatei române. O altă cauză a înfrangerii a constat în neintroducerea în luptă de către comandamentul superior german, în primele zile care au urmat declanșării ofensivei sovietice, a rezervelor, care să contribuie la restabilirea situației. S-au adăugat, apoi
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de la Văleni imediat după conferință. S-a întors în 1939, iar Iorga i-a oferit prompt un post de translator din greacă, latină sau italiană la Institutul lui de Istorie Universală. În timpul discuției, Iorga a vorbit liber despre prietenii lui anticari evrei etc. Domnișoara Colombo s-a decis să-i dezvăluie lui Iorga (într-o scrisoare) originea ei evreiască. Iorga i-a răspuns în italiană: "Signora, vreau să fiu și eu sincer. Nimeni nu este vinovat de faptul că aparține unei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Întâmpinare de către autorități. Prefectul, generali etc. Găsit pe Leopold și mers împreună, cu gondola, la Hotel Danieli. Supat și conversat cu el până la ora 1½. Miercuri, 9/21 martie. Veneția Ora 8½ dejunat à trois. Ora 10 cu Leopold la anticar, Richetti, Gugenheim etc. Lucruri excepționale. Promenadă pe străzile înguste. Piața San Marco, unde o întâlnim pe Elisabeta, dejunat à trois. Ora 2½ cu gondola pe Canale Grande, din nou la patru anticari și la Salviati. Vreme blândă. Seara cu Leopold
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
dejunat à trois. Ora 10 cu Leopold la anticar, Richetti, Gugenheim etc. Lucruri excepționale. Promenadă pe străzile înguste. Piața San Marco, unde o întâlnim pe Elisabeta, dejunat à trois. Ora 2½ cu gondola pe Canale Grande, din nou la patru anticari și la Salviati. Vreme blândă. Seara cu Leopold la biserica San Marco. Ora 7 dineu, generalul Caroni, adjutantul regelui, prefectul Mecia, generali și vice-amirali, președintele și procurorul Curții de Apel, 14 persoane, cerc până la ora 10, destul de obosit. Cu Leopold
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
destul de rece. Ora 10½ la biserica San Marco, cu Elisabeta, Leopold etc. Serviciu religios la Patriarhie, până la ora 12. Vizitat Palatul Dogilor, conduși de Constantin Barozzi. Ora 1 Don Carlos la dejun. Elisabeta se duce la bibliotecă. Cu Leopold la anticari, cumpărat multe lucruri. Apoi, până la ora 3, pe străzi și prin prăvălii. Cinat împreună. Ora 10½ în pat. Vinerea Mare, 11/23 martie. Veneția. Ploaie, mai târziu ceva mai senin, însă frig. +3°R. Înainte de amiază, ora 10½, cu Leopold la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la biserica San Marco. Patriarhul a oficiat până la ora 12. Elisabeta la muzeu. Ora 12½ dejunat à trois. Ora 1½ cu Elisabeta și Leopold la Guggenheim, apoi la palatul Papadopoli, care e destul de frumos. Din nou la Guggenheim, apoi la anticari, cumpărat mult. Pe jos pe străzile înguste spre Piața San Marco, acolo cripta bisericii. Ora 7 cinat. Elisabeta a vizitat Muzeul Civic. Seara cu Leopold până la ora 11. Sâmbăta Mare, 12/24 martie. Veneția-Milano Frig, dar frumos. Ora 7½ dejunat à
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
La Roma sunt nemulțumiți că nu facem o vizită acolo. Joi, 5 aprilie/24 martie Vreme minunată. Înainte de amiază cu Elisabeta în grădină, apoi scris. La dejun câțiva invitați. După-amiaza plecat la Genova, acolo pe jos pe străzile înguste, la anticari. Vizitat biserica cu mormântul lui Andreas Doria. Ora 4½ la Bamberg cu Candiano, băut ceai. Prin prăvălii. Ora 6 plecat înapoi la Sestri. Bamberg și Bălăceanu la cină. Seara conversat cu Bălăceanu. Vineri, 6 aprilie/25 martie Vreme minunată. Înainte de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ora 11. Vreme rece. Luni, 9 aprilie/28 martie Furtună puternică, de-a dreptul frig. Înainte de amiază singuri. Ora 12½ dejunat, invitat pe prefectul din Genova și pe arhitectul spitalului Galliano. După-amiaza plecat la Genova. Pe jos prin oraș, la anticari, cumpărat 4 scaune vechi, țesături frumoase, pe care nu le-am luat încă. Savona-Vasco, un mic scrin vechi. La Isell cumpărat obiecte de majolică. Plecăm la ora 6½, după ce am băut ceai la Bamberg. Seara Bamberg și Bălăceanu la masă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lui Leopold. La dejun Bamberg etc. Ora 2 primit pe adjutantul regelui Italiei, colonelul Cesati, care îmi aduce răspunsul la scrisoarea pe care i-am trimis-o din București regelui. După-amiaza plecat cu Bamberg la Genova, vizitat biserica Carignano. La anticari, ceai la Bamberg. Ora 7 Sestri. Seara colonelul Cesati și Bamberg la masă. Leopold ajunge noaptea la Genova, unde rămâne la hotel. Frig și vântos. Miercuri, 11 aprilie/30 martie Furtună și frig. Ora 9 venit Leopold. Înainte de amiază cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la Genova, unde rămâne la hotel. Frig și vântos. Miercuri, 11 aprilie/30 martie Furtună și frig. Ora 9 venit Leopold. Înainte de amiază cu el. Venit Elisabeta și Albrecht Solms. După dejun plecat cu Leopold la Genova. Pe jos pe la anticari. La Isell. Ora 6½ la Bamberg, unde ne îmbrăcăm. Ora 7 la marchizul Durazzo la dineu. Elisabeta deja acolo. De față și marchiza Durazzo-Pallavicini, mama. Rămas până la ora 10. Ora 11½ înapoi în Sestri. Seară frumoasă și senină cu lună
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
sosirea, Hotel Schweizerhof. Promenadă à trois, prin prăvălii. Ora 7 cinat. Seara cu Leopold. A murit marele duce de Mecklenburg. Sigmaringen Marți, 4/17 aprilie. Luzern-Sigmaringen. Vreme blândă. Ora 8¾ dejunat à trois, apoi împreună promenadă la Ghețarul Leilor, prăvălii, anticari, unde eu cumpăr căni. Ora 11½ plecare, foarte cald. Ora 1½ în Zürich, dejunat. Ora 2½ Winterthur, 30 minute oprire în oraș. Ora 4 Schaffhausen. Ora 5½ Rudolfszoll. Lacul Konstanz. Se face răcoare. Stockach. Ora 7¾ Krauchenwies. Mama și Marie
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
surpriză. Directorul de poliție Jettler etc. Mers la „Cele patru anotimpuri”, acolo ceai en famille, conversat până la ora 1. Miercuri, 8 octombrie/26 septembrie. München. Ora 8½ dejunat en famille. Ploaie întreaga zi. Ora 10½ la Muzeul Național, apoi la anticari, cumpărat tablouri de 2.000 mărci. Ora 1 dejunat cu Fritz, Wilhelm, Maria Wied și Fritz Anhalt. După-amiaza prin prăvălii, cumpărat mult. Elisabeta la Pinacotecă. Plimbat puțin cu Fritz. Ora 6 sosit Leopold de la Weinburg. Elisabeta merge la teatru. Eu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lor. Băi cu duș. Ora 12½ înapoi. Luat masa. Ora 2½ plecat la Homburg împreună cu soacra mea și cu Roggenbach. O oră și un sfert în Ober-Ursel, vizită la Helen von Holstein (Anglia), nu am găsit-o. Promenadă, vizitat castelul, anticari, prăvălii, acolo până la ora 6¼. Ora 7¼ înapoi. Vreme minunată, foarte senin. Seara biliard cu Oskar. Marți, 3/15 septembrie Vreme minunată. Promenadă cu soacra mea și cu Elisabeta. Telge la mine. Ora 11 singur la băi cu duș. Sosit
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
bis erici, cu 20 lei. Ioan, preot ot Curălariʺ. Iar mai departe cineva notează : „Să se știe de când au ars focul în târgu de sus dugh enile lipovenești — 1840 iulie 23ʺ. Părintele Atanasie zice că a cumpărat Cazania de la un anticar din Iași. Deci, cu toate afuriseniile, tot furată a plecat prin lume, ajungând să omoare urâtul unui călugăr-vier la Cotnari. Acum mirosea mai mult a must nou, de cât a tă mâie. Pe calea de întoarcere, Artur Gorovei a povestit
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ales în cele ieșene. Artur Gorovei, deși stătea cu casa la Fălticeni, er a tot ti mpul la Iași sau călătorea neobosit prin țară. Când poposea sus, la Copou, la Sadoveanu, era sărbătoarea copiilor. înainte de Cotnari, îl identificasem printre clienții anticarului Kuperman din strada Lăpușneanu, cel care îi cunoscuse pe N. Gane, G. Pannu, V. Pogor, Bel diceanu și s-a stins în mai 1933, când avea 87 de ani. Prin redacții, Gorovei trecea rar. Își trimitea articolele cu poșta. Nu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
locuință, continua să stea cu noi, cei din următoarea promoție. Firește, ne întîlneam pe culoarele clădirii, în sala de mese, în curte. Uneori îl însoțeam în scurte plimbări prin Capitală. Mi-am dat seama că-l atrăgeau în chip deosebit anticarii. Datorită lui, mi-am cumpărat, de la unul dintre aceștia, un om cu totul remarcabil, fost ziarist, Radu A. Sterescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent a lui Călinescu. Școala funcționa într-o clădire pe care o cunoaște acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
prin locuri pe unde nu am călcat pe vremea drumețiilor noastre...Deschide-ți sufletul și hai să colindăm coclaurile, așa ca altădată. Urmăm neabătut creasta dealului Cetățuia, spre Hlincea. Pe stânga - o bună bucată de drum - ne însoțește un șanț anticar, dincolo de care, pe costișă, am descoperit urmele unei aducțiuni de apă prin olane ceramice, care pleaca din josul Cetățuii și mergea până deasupra Mănăstirii Hlincea. Era și firesc să meargă acolo, pentru că Mănăstirea Hlincea a ținut multă vreme de Cetățuia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de data aceasta a fost... Opoziția ! (noiembrie 23, 2011) Lecția de istorie... dintre troiene Ce poți să faci pentru semeni atunci când ești înzăpezit ? De exemplu, să le împărtășești o lecție de istorie scoasă din paginile îngălbenite ale unei cărți de anticar: Nicu Gane, Amintiri - 1848-1891. Redau două fragmente, păstrând cu grijă ortografia epocii: Februarie 1888 “Deși se simțea că zilele guvernului liberal erau numărate, totuși a trebuit să primesc sarcina ce mi se dădea, întâi pentrucă nu eram în stare să
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
SOARE Oamenii fac fotografii și se lasă, la rândul lor, fotografiați ca să nu uite (alți oameni, locuri, clipe, fericiri, tristeți). Când nu mai are cine-și aminti, imaginile ajung, cuminți, în albume uitate prin poduri, în cutii vândute pe nimic anticarilor sau în tomberoane. Până le găsește Frederic Bonn. Ideea proiectului LOOK AT ME (www. moderna.org/lookatme) s-a născut acum zece ani, când Frederic Bonn și Zoé Deleu au găsit pe o stradă din Paris fotografiile unor necunoscuți. Alături de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
cu el în celulă, dar eu nu l-am văzut. Mai era și un doctor, Nicolau, care se pare că fusese un medic foarte bun, dar în închisoare devenise tare ciudat și greu de înțeles. Un alt deținut era un anticar evreu, Finkelstein, poreclit Stinkifein, care devenise un mare turnător. Pe vremea când era în libertate, intrase în afaceri de achiziție de documente vechi. Citise mult, și prin mâinile lui trecuseră memoriile Martei Bibescu și ale lui Argetoianu. Fusese închis pentru că
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]