2,342 matches
-
reflexietc "13.2.1. Metode centrate pe reflexie" 13.2.1.1. Reflecția personalătc "13.2.1.1. Reflecția personală" Conform lui Ioan Cerghit, reflecția personală desemnează „capacitatea și modul de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului. Privită ca tehnică a activității mintale, reflecția înseamnă o concentrare a intelectului și o iluminare ce se produce asupra unor cunoștințe, idei, sentimente, acțiuni etc. luate în analiză, în examinare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Podul Mogoșoaiei la Calea Victoriei”. Efemeridele anilor 1877 și 1878, RL, 1977, 22; Popa, Dicț. lit. (1977), 547; Manolescu, Literatura SF, 256; Mircea Iorgulescu, Cartea de istorie, RL, 1980, 8; Popa, Ist. lit., I, 1062; Dicț. scriit. rom., IV, 468-471; Opriță, Anticipația, 101-106, 469-470. M. I.
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
Profiluri, 107-113; Edgar Papu, Ion Biberi, RITL, 1987, 1-2; Vasile, Conceptul, 248-249; Marin Voiculescu, Confluențe spirituale, București, 1994, 30-43; Dicț. scriit. rom., I, 275-277; Ierunca, Semnul, 164-168; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 255-290; Ion Biberi, DCS, 67-68; Popa, Ist. lit., I, 319-320; Opriță, Anticipația, 85-89; Dicț. analitic, IV, 680-682. G.H.-T.
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
literatura pașoptistă și de poeții de la „Revista contimporană”, cu proză de aceeași factură și cu traduceri. Număr de număr semnează nuvele romanțioase, în care realul și fantasticul se îmbină, Take Ionescu, autor și al uneia dintre primele scrieri românești de anticipație, Spiritele anului 3000 (Impresiuni de călătorie). Viitorul politician face și cronică literară, discutând, cu aplomb dar fără discernământ critic, scrieri literare diverse (Scarlat, roman de I.C. Fundescu, Amor, Patria și Dumnezeu de G. Baronzi ș.a.). Un P. E. traduce, nu
REVISTA JUNIMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289223_a_290552]
-
6; Marina Preutu, Le Japon dans l’espace de l’estampe, „Actualités roumaines”, 1987, 16; Cândroveanu, Lit. rom., 183-196; Victor Bârlădeanu, „Brâncuși - rugăciune pentru mileniul III”, „Minimum” (Tel Aviv), 2002, 184-185; Victor Crăciun, Fondatori ai brâncușologiei, „Sărutul”, 2002, 2; Opriță, Anticipația, 442. Il. M.
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
registru mai mult sau mai puțin impersonal, dar nutrite de o experiență biografică, uneori deloc comună, sunt și multe pagini din volumul Spion ori din povestirea Cu Parlamentul în URSS. Urmându-l pe Victor Anestin, S. abordează și epica de anticipație. În Lămuriri, text așezat în fruntea „romanului astronomic” pe care îl compune, își mărturisește intenția de a da noțiuni științifice folositoare, îndeosebi de astronomie, „într-o formă literară cât mai îngrijită” și „fără aberațiunile de imaginație în căutarea senzaționalului ale
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
Predescu, Encicl., 800; A.S. [Aurelian Sacerdoțeanu], Henri Stahl, „Hrisovul”,1942, 224-225; Mircea Opriță, „Un român în Lună”, TR, 1966, 21; Cristina Felea, Un început, ECH, 1979, 7; Manolescu, Literatura SF, 230-233; Dorin-Liviu Bâtfoi, București, orașul dispărut, RL, 2003, 34; Opriță, Anticipația, 40-44, 465-466. V. D.
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
1999, 8; Ghițulescu, Istoria, 268-271; Micu, Ist. lit., 692-693; Popa, Ist. lit., II, 958-959; Rotaru, O ist., VI (2001), 462-464; Dicț. scriit. rom., IV, 289-291; Dumitru Chirilă, A plecat și Dolfi Solomon, F, 2003, 2; Dicț. analitic, IV, 32-34; Opriță, Anticipația, 428; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 61-67. C. Pp.
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
persoanei. Scopul este aspectul concret, obiectiv, al intenției materializate În act. Prin act, intenția, subiectivitate pură, devine obiect sau obiectivitate concretă, care va satisface dorințele, plăcerea persoanei care a proiectat-o ca dorință anterioară. Intenția este, În felul acesta, o anticipație a scopului dorit de individ. Din acest motiv, orice scop, ca punct final al unei acțiuni umane, va corespunde unei aspirații a eului persoanei respective. Spre deosebire de intenție, care are la bază din punct de vedere psihanalitic „libidoul” sau „pulsiunile eului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este umbra noastră, îngr. Cornel Robu, Cluj-Napoca, 1991, 216-220; Popa, Ist. lit., II, 1016; Nicolae Bârna, O carte rară, ALA, 2002, 635; Popa, Ist. lit., II, 1016; Dicț. scriit. rom., IV, 179-182; Dicț. analitic, IV, 535-538; Manolescu, Enciclopedia, 614; Opriță, Anticipația, 272-282. M. I.
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
1988, 7; Miron Scorobete, în Timpul este umbra noastră, îngr. Cornel Robu, Cluj-Napoca, 1991, 178-180; Mircea Opriță, De vorbă cu scriitorul Miron Scorobete, TR, 1993, 18; Poantă, Dicț. poeți, 186-188; Popa, Ist. lit., I, 933; Dicț. scriit. rom., IV, 199-200; Opriță, Anticipația, 240-243. A.C.
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
acest „poemation eroi-comico-satiric” parodiază epopeile antice eroice, cu o savoare, cu un simț al comicului de situații și cu o suculență de limbaj demne de capodoperele umorului universal. Construcție barocă, Țiganiada include elemente de proveniență clasică și barocă, precum și, cu anticipație, de natură romantică, realistă, naturalistă, corelează epicul și liricul, imaginarul de inspirație mitologică păgână și biblică cu cel folcloric autohton, structurează dramaturgic o seamă de episoade și momente. Încorporând în narație și explicitând în note de subsol idei filosofice, sociologice
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
Ioan Holban, „Fântâna cu apă vie”, CL, 1987, 1; Simion Dima, Apelul la istorie, CNT, 1988, 48; Simion Bărbulescu, Roman de război, RL, 1989, 19; Micu, Ist. lit., 470-244; Popa, Ist. lit., I, 1033-1034; Dicț. scriit. rom., IV, 443-444; Opriță, Anticipația, 213-216. L. P. B.
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
legat de o modificare de tip endogen a personalității, similară ca origine și dinamică afecțiunilor psihiatrice endogene. Caracteristic acestui tip de suicid este faptul că, înaintea producerii actului suicidar propriu-zis, apare un grup de simptome de alarmă, cu caracter de anticipație clinică (J. Suter), cunoscute sub numele de „sindrom presuicidar” (dispoziție tristă, descurajare, dezgust față de viață, inactivitate, izolare, idei de suicid). Suicidul nepatologic este, de regulă, suicidul exogen și el are un caracter reactiv la evenimentele vieții trăite, survenind în timpul unei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
, revistă apărută la Bistrița, într-un singur număr, în 1982. Redactor coordonator: Nicolae Gălățeanu; responsabil de redacție: Cristian Cărăbuș; redactori: Sorin Moraru, Ovidiu Bufnilă, Virgil Rațiu, Septimiu Nicușan. Publicație cu profil de magazin consacrată literaturii de anticipație, U. debutează cu un text semnat de Mircea Opriță (A scrie science-fiction azi). Colaborează cu versuri Al. C. Miloș, Florica Ilva, Virgil Rațiu; cu proză Sorin Moraru, Al. C. Miloș, Cristian Cărăbuș, Ovidiu Bufnilă. Apar traduceri din Herbert Franke și
UNIVERS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290358_a_291687]
-
UNGUREANU, Dănuț (28.X.1958, Calafat), prozator. A absolvit Facultatea de Hidroenergetică din cadrul Institutului Politehnic din București. Debutează în 1981, la „Știință și tehnică”, cu povestirea SF Vis de familie, desfășurând o activitate susținută în fandem. Colaborează la „Almanahul Anticipația”, „Orion”, „Helion”, „Paradox” ș.a. După 1989 intră în ziaristică. A primit în 1992 Premiul Eurocon pentru autor tânăr. Deși optzecist, coleg de generație în SF-ul românesc cu Cristian Tudor Popescu, Alexandru Ungureanu și Dan Merișca, U. debutează editorial abia
UNGUREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
Gabriel Rusu, București, 1993. Repere bibliografice: Mircea Opriță, Acorduri finale la „Noul val”, TR, 1992, 36; Dan Silviu Boerescu, La Vie en prose. Născuți pentru a fi manipulați?, L, 1995, 31; Dicționar SF, coordonator Mihai-Dan Pavelescu, București, 1999, 232; Opriță, Anticipația, 336-342. M. I.
UNGUREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
umane, CNT, 1983, 34; Artur Silvestri, „Geneza luminii”, LCF, 1984, 35; Artur Silvestri, „Elegii din infinit”, CNT, 1986, 51; Simion Bărbulescu, „Aripă nemărginită”, RL, 1987, 1; Aureliu Goci, Trilogia elegiacă, „Dimineața”, 1996, 23 decembrie; Popa, Ist. lit., II, 301-302; Opriță, Anticipația, 443. D. Mc.
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
Ion Creangă”, atunci înființată. Din inițiativa lui se alcătuiesc colecțiile „Biblioteca pentru toți copiii” (de care se îngrijește și unde apar cele mai cunoscute cărți din patrimoniul clasic și contemporan, român și universal) și „Biblioteca «Jules Verne»” (dedicată literaturii de anticipație). În 1986 este eliminat de la conducerea editurii. A colaborat cu versuri proprii și cu traduceri din Kössi Kaatra, Raul G. Tuñon, Gabriela Mistral, Ryszard Danecki, Bertolt Brecht, Florian Miroslav, Vladimir Solouhin, Rasul Gamzatov, Elisaveta Bagreana la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
167-174; Adrian Popescu, Mihai Ursachi în antologie, ST, 1997, 4-6; Dumitru Chioaru, Mihai Ursachi, APF, 1997, 10; Alex. Ștefănescu, Mihai Ursachi, RL, 1998, 17; Dicț. analitic, II, 160-161; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 84-90; Marin Mincu, Mihai Ursachi - anticipația textualismului, CNT, 2000, 3; Dicț. esențial, 864-867; Grigurcu, Poezie, II, 518-530; Micu, Ist. lit., 362-363; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 299-302; Liviu Antonesei, Mihai Ursachi-60, „Timpul”, 2001, 2; Manolescu, Lista, I, 231-234; Popa, Ist. lit., II, 519-521; Radu
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
fondului de timp necesar fiecărui moment al lecției etc.; c) analiza condițiilor materiale necesare: manuale, texte auxiliare, materiale didactice, mijloace multimedia, precum și locul de desfășurare a lecției (sala de curs, laborator, muzeu, cadru natural etc.). Etapa IV: vizează elaborarea - prin anticipație - a strategiei didactice, respectiv: a) alegerea metodelor și procedeelor de predare, a metodelor de învățare (prin cooperare sau prin competiție); b) selectarea materialului intuitiv pentru fiecare secvență de predare - învățare; c) stabilirea combinației optime a metodelor, procedeelor și mijloacelor de
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
carte postumă, O, 1986, 41; Anghel Dumbrăveanu, Un nufăr deschis spre tăcere, O, 1989, 30; Ruja, Parte, I, 299-304; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 150-152; Bitte-Chiș-Sârbu, Dicț. scriit. Caraș, 246-247; Popa, Ist. lit., II, 646; Dicț. scriit. rom., IV, 430-431; Opriță, Anticipația, 442-443. O.D.
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
izolare (stările de agitație coleroasă, bolnavii deliranți), sentimente de compasiune sau de culpabilitate (în cazurile cu depresii, melancolii, acte suicidare), dorința de separare a bolnavului de anturajul acestuia (în cazurile cu evoluție cronică, irecuperabile, oligofreni), abandonul bolnavului (oligofreni, malformații, demențe). Anticipația Orice analiză a proceselor psihopatologice pune în discuție, în ceea ce privește „clasificarea” lor, două aspecte: normalul și patologicul sau sănătatea și boala. Între acestea este foarte greu de trasat o demarcație precisă, întotdeauna ceva se interpune între sănătate și boală. Un studiu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
boala. Între acestea este foarte greu de trasat o demarcație precisă, întotdeauna ceva se interpune între sănătate și boală. Un studiu recent a lui J. Sutter aduce în discuție o problemă menită să clarifice această dispută, prin introducerea conceptului de „anticipație” în psihopatologie. Anticipația este un concept dinamic prin care „individul se îndreaptă către viitorul său, cu ajutorul unor proceduri afective și cognitive obișnuite” afirmă Y. Pélicier. Ea reprezintă „o stare psihologică sau psihopatologică previzibilă”, ușor de recunoscut, și constă în elaborarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este foarte greu de trasat o demarcație precisă, întotdeauna ceva se interpune între sănătate și boală. Un studiu recent a lui J. Sutter aduce în discuție o problemă menită să clarifice această dispută, prin introducerea conceptului de „anticipație” în psihopatologie. Anticipația este un concept dinamic prin care „individul se îndreaptă către viitorul său, cu ajutorul unor proceduri afective și cognitive obișnuite” afirmă Y. Pélicier. Ea reprezintă „o stare psihologică sau psihopatologică previzibilă”, ușor de recunoscut, și constă în elaborarea unei situații de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]