802 matches
-
ce are darul de a instaura o imagine auctorială dintre cele mai convingătoare. O imagine din care afirmațiile ori contestațiile izvorăsc ca dintr-un centru și a cărei analiză se impune, prin urmare, ca o premisă a înțelegerii lor. La antipodul calomniei impenitente a lui Barthes, diaristul nostru dovedește inteligența egotistă ce-i îngăduie a propune o coerență a discursului, răsfrîngînd o individualitate morală intrinsecă. I se potrivesc de minune vorbele prin care-l circumscrie pe Cioran, model pe care-l
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
treisprezece, pe un obraz, șapte, pe celălalt, puncte pistruiate... Încă de la primele planșe, Corto Maltese își apăra cu un amestec de brutalitate și cinism dreptul de a lenevi, cultivând o răceală agresivă față de cei din jur. El se plasa la antipodul eroului care fremăta să se avânte într-o nouă aventură, identificând situațiile conflictuale cu eficacitatea unui radar ultraperfecționat. Tot ce-și dorea Corto Maltese era să fie lăsat în pace. Universul lui mental nu părea să se întindă dincolo de fotoliul
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
face corespondețe și comentarii, descrie, își amintește, abia reflexiv uneori, alteori doar pune o întrebare și o lasă acolo... Oameni, întîmplări, situații, gesturi, replici, imagini de la TV, articole din ziare, totul merită povestit, capătă sens prin și în povestire. La antipodul tipului de scriitor autist, introvertit, revoltat și rupt de lume, Sorin Stoica avea nevoie de comunicare, trebuia să împărtășească. Asaltat de întîmplările zilnice ale provinciei și de comportamentele oamenilor ei, izolarea și repaosul la care îl obligă boala erau cu
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
filtrată intelectual de către un narator și niște personaje cu inteligență peste medie. Realitate, discursuri alternative despre realitate, analiză minuțioasă a acestor discursuri și textualizarea, cu un coeficient de umor, a elementelor de analiză: iată traseul urmat de Adrian Schiop, la antipodul romanului realist, care impregnează textul cu iluzia verosimilității. Să vedem câteva fragmente relevante: "De fapt, două dintre poveștile lui Mircea contează mai departe, fac narațiunea mea să progreseze - povestea despre deflaționism și cea despre spațiu. Nu mă mai obosesc să
Un roman "deflationist" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10156_a_11481]
-
lustrație, de misticism, de regenerare prin suflet, o nevoie imperioasă, exploatată în mod cinic pînă și sub forma bolșevismului care avea "semnificația simbolică" deturnată a unei promisiuni evanghelice, cea a unui paradis terestru făgăduit mulțimilor. Autorul Metafizicii se situa la antipodul socialismului degenerat în totalitarism nu doar prin religiozitate, prin "grija tainică a mîntuirii" ce-i străbate întreaga acțiune, ci și prin ideea reabilitării individului, a personalității ocultate de o aritmetică a colectivismului mistificator. El constata cu mîhnire o "scădere a
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
și în cadrul ei universul particular al aristocrației militare: samuraii. Cei șapte samurai (1954), filmul lui Akira Kurosawa, constituie un alt reper indelebil pentru filmele cu samurai. În ce măsură tradiția japoneză și codul bushido pot fi grefate într-o cultură aflată la antipod, cea americană, o demostrează minunatul film al lui Jim Jarmusch, Ghost Dog - The Way of Samurai (1999). Filmul lui Takashi Miike este un remake după filmul omonim al lui Eiichi Kudo din 1963. De la început, o anumită sobrietate a atmosferei
Samuraii lui Takashi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5510_a_6835]
-
comodă, egoistă și fără prea mare energie. în Ťabsolutť nu cred în nimic și deci organic n-am entuziasm pentru nimic; n-am nici un fel de talent literar și deloc fertilitate". Starea de spirit a tinerei românce se află la antipodul celei a celebrei Marie Bashkirtseff, care se dorlota într-o grațioasă satisfacție de sine: "Quand je serais morte, on lira ma vie que je trouve moi trčs remarquable". De altminteri, Jeni Acterian nu șovăie a se desolidariza categoric de predecesoarea
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
punct de control" critic. În mirador de unde sînt urmărite, cu maximă atenție, mișcările auctoriale mai mult ori mai puțin genuine. Elocvent, Gellu Naum învederează o "capacitate de concentrare maximă a discursului", care contrazice "dicteul", o modelare a sintaxei textului, la antipodul suspendării "controlului gîndirii", ca și travaliul indiscutabil al unor cizelări formale. Astfel încît suprarealismul "clasic" pare a se învecina, sub condeiul său, cu rețeta ermetizantă, întemeiată pe "dificila libertate" evocată de Ion Barbu. Putem menționa aici și postura rimbaldiană, de
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
putea respecta nici pe departe aceste condiții în litera lor monastică, dar îl atrag spre acest model îndeosebi absența izolării, implicarea morală, principiul activ de prezență „în mijlocul lumii zgomotoase, chiar și în toiul celor mai aprige bătălii”, exigențe aflate la antipodul mentalității ortodoxe, construită pe prea multă pasivitate și resemnare. Petre Pandrea este un vitalist prin excelență, un spirit dinamic, răzvrătit și bătăios, căruia îi e imposibil a se sustrage ispitelor lumii și păcatelor: „Am fost născut dionisiac” - declară el la
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
II), de "hierofanie" (Simfonia a II-a, Omagiu lui Enescu și Bartók), de "vox Dei" în chip de coral (în Invocatio, Deisis, Litanii). Modalitate de relaxare după tensionare și de relansare a fluxului muzical, unisonul nu poate fi despărțit de antipodul său, agregatul cromatic, care prezintă la Niculescu un al treilea element specific de vocabular. Rezultate ale unei "chimii" inefabile, agregatele cromatice posedă aici o expresie puternic individualizată. Nu se aseamănă cu armoniile mistice ale lui Messiaen, nici cu "brontozaurii" acordici
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
Ori: Îmi șterg de cizme spada. Am tăiat, / Voios, cincizecișișapte de cocoși/ Și-am uns cu sînge-ntregul meu palat, / Ci-ndeosebi patul cu ciucuri groși" (Fratele lui Robinson Crusoe). Dar, de la un timp, Emil Brumaru construiește o altă lume la antipodul celei fragede, serafice în care se complăcuse inițial, artificiu de astă-dată al unei demonizări în care irumpe nota energică a "așteptării" neîmplinite, instinctualitatea brută a erotismului. Fiind înlăturat deghizamentul îngeresc, chipul senzual-luxurios, de faun, al actantului iese pe deplin la
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
a plăcut și nu a avut nici un succes la început de secol XX, când a apărut, și a trebuit să treacă cincizeci de ani pentru a fi redescoperit și apreciat cum s-ar fi cuvenit. Filosofia lui socială era la antipodul atitudinii lui Mitică de dolce far niente. • În Patul lui Procust, Camil Petrescu ne face să ne gândim că, într-o societate materialistă, un bărbat nu poate iubi idealist o femeie, fără să-și asume ridicolul și rușinea acestei situații
Din carnetul unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/6576_a_7901]
-
retoric și cuprind cu aripile indignării lor tardive întregul spațiu social. Trasează directive noi, distribuie note și calificative morale, vorbesc cu patos despre suferințele trecute și despre necesara lor răscumpărare. Demagogia durerii (altora) a fost în floare după 1990. La antipod, adevărații martori și martiri ai infernului închisorilor politice, cei care au fost acolo și au simțit pe pielea și oasele lor umanismul socialist, vorbesc cu mare discreție, cu o uimitoare delicatețe sufletească, despre experiențele teribile prin care au trecut. Și
Zoia noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8652_a_9977]
-
obrazul boit al luxurii. Contramodelul său fiind cel al unui eros frust, țărănesc, ingenuu la modul împerecherii făpturilor lui Dumnezeu. Un adevărat spectacol pirotehnic îl constituie însă inventarierea industriilor, a tehnologiilor și mașinilor, cu scopul transparent al osândirii lor. La antipodul lumii rurale și mușcând din ea cu voracitate, până la atingerea fibrei de rezistență a nației, progresul industrial (care altor poeți din epocă le smulge accente de entuziasm) este echivalat cu un blestem, un preludiu al iminentei Apocalipse. Camioanele transportând materii
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
infidele. Într-un climat în care stăpîneau tiparele pozitiviste, „universitare”, „științifice”, văduvite de originalitate și prea puțin viabile, junele cronicar denunța cu o elegantă fermitate pseudoprofesionalizarea cercetării, cultivarea unei istorii literare aservite locului comun, și proclama sfidător superioritatea „diletantismului”. La antipodul crispării „doctorilor în literatură”, după spusa lui Mauriac, Manolescu scotea în relief „plăcerea lecturii”, drept criteriu suveran al aprecierii critice. În strînsă relație cu acest factor hedonist (id est estetic!), criticul enunța natura dublă a operei literare, pe de-o
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
să pună în scenă este relația dintre putere și cel mai mic complex de inferioritate, iar această relație dobândește o expresie: umilința. Umilința nu este doar un instrument de tortură eficient, ci și răspunsul negativ al puterii, sunt cei doi antipozi care asigură câmpul de tensiuni în care sunt imersați toți acești cobai umani. Conștient, Tarek declanșează mecanismul în momentul în care remarcă public mirosul neplăcut pe care-l emană Berus (Justus von Dohnanyi), cel care nu este decât un funcționar
6 zile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4654_a_5979]
-
propune ,dezvoltarea depozitului minunat pe care-l avem în noi, acel fior care a tresărit în monadă și care vibrează astăzi în manifestări de civilizație" (tot p. 179). E intrigat de revoluția literară promovată de Tristan Tzara, aflată clar la antipodul mentalității sale artistice (p. 183-186). Nu uită de Basarabia (p. 189-192), revenită periodic în reflecțiile sale politice și culturale. Partea a treia din volumul de restituiri sadoveniene, datând din anii 1932-1936, cuprinde documentarea istorică despre epoca lui Ștefan cel Mare
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
tot ce nomenclatura savantă designa prin neura, el își rezervă o lectură pe românește, întorcînd spatele etimonului hellenic. Neura, deci, divizată necanonic, a devenit neura: no anger, echivalează el, pe englezește. Negația, fortuit introdusă în corpul cuvîntului, mută noțiunea la antipodul pornirilor reprobabile, de violență și vrăjmașă obstinație. Deloc ortodox, sub raport lingvistic, voluntarismul interpretării ține să mobilizeze fiziologia neuronală pentru o utopie redemptoare. Postulat mai degrabă poetic, - căci, iată, nimerit între uneltele visării artistice, scalpelul neurofiziologiei nu divizează doar, implacabil
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
spartă în mii de/ forme. (Așadar, ca un viscol ce spulberă argintul) Imaginile par a țîșni de-a dreptul din revolta materiei ce-și reneagă tiparele, își vomează principiile, își blestemă condiția. Însă Nordul e plurisemnificativ. El face posibilă apropierea antipozilor metafizici, care se întîlnesc nu în arena înregistrării mecanice pe care o săvîrșește scriptorul, ci în chiar funcționalitatea eului său sfîșiat: "în Nord sînt mai multe norduri în care te răsucești ca într-un smîrc. Fiara/ și îngerul sînt aproape
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
pe sondarea abisului; e rudă bună cu Anton Holban, cu M. Blecher, Octav Sulutiu. Că și M. Blecher, prins în ireal sau obsedat de instincte carnale, Benador - cu totul diferit de personajul imobilizat al celuilalt - se plasează și el la antipodul normalității; în raporturile cu sexul opus e paralizat de piedici inventate, de treceri prin nevroze kafkiene, în fine oarecum asemănător acestora prin exces de analiză, o analiză inhibanta, monstruos amară, ireparabila. Voci ale subconștientului burlesc, temător-grotesc ori rafinat-erotic suscita angrenarea
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
unui vechil învestit cu încrederea stăpânului abuziv din care-și făcuse icoană.” Diatriba necruțătoare a lui Gheorghe Grigurcu este cu atât mai convingătoare cu cât reprezintă reacția unui om care s-a situat mereu, ca atitudine civică și literară, la antipod în raport cu bardul de la Bârca. Proceduri în repetiție În ISTORIE ȘI CIVILIZAȚIE (nr. 34, din iulie) citim cu interes destăinuirile colonelului Anton Dumitrescu, participant la întâmplările din 23-24 august 1944 de la Palatul Regal. Anton Dumitrescu, cel care avea să ajungă omul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4444_a_5769]
-
a se "spiritualiza" precum hotarele Europei. În pofida unei astfel de circumstanțe, Virgil Nemoianu rămîne un observator atent al fenomenului românesc, un analist penetrant al acestuia, cu mobiluri simpatetice care presupunem că-i dictează disocieri tranșante, cîteodată dureros caustice, totdeauna la antipodul indiferenței. Ele n-au deloc aerul unor propoziții venite "de departe", ci pe acela al intimității cu subiectele avute în vedere, abordate precum momente "fierbinți" ce "încălzesc", la rîndu-le, comentariul. Astfel dl. Nemoianu se ocupă de faptul că în filosofia
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
sugerează necesități de alt ordin. Deci întrebarea ar suna mai degrabă așa: simt intelectualii nevoia să cunoască trecutul sub toate aspectele sale? Dacă n-o simt, sunt pierduți. Dacă o simt, atunci transmit și celorlalți această nevoie." (p. 84). La antipodul unei asemenea atitudini, exprimând convingerea că intelectualul e alesul ce ,multiplică experiența cunoașterii" pentru restul muritorilor de rând (de parcă aceștia n-ar fi avut o cunoaștere directă, pe propria piele, a epocilor trăite), descoperim o confesiune impresionantă a Lenei Constante
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
a naturalismului, acesta și-a singularizat anacronismele și prin atitudinea față de critică. Cu reflexul demiurgic-demonic ce, după cum am văzut, și-l arogă, are aerul a nu accepta decît autocritica ce intervine casant în procesul elaborării "operei", neted numită așa, la antipodul, bunăoară, al recuzărilor umilității lui Arghezi, care, de altminteri, n-a șovăit a-l executa: Nu sunt deloc indulgent față de opera mea. Nu mă sfiesc niciodată a tăia în carne vie. Știu din experiența de lector că e preferabil să
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
Gheorghe Grigurcu Recomandîndu-se drept o „vietate-înfricoș ată stînd pitită într-un crîng” și chiar „un hipopotam al mainimicului”, Ioan Moldovan se situează la antipodul grandilocvenței, nu o dată transcrise pe portativ uranic, al generației șaizeciste pe care o succede la un rezonabil interval biologic. E vorba de o cu totul altă strategie a poeticii, dar fără doar și poate și de o structură morală diferită
Nevoia unei consubstanțieri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5859_a_7184]