1,643 matches
-
de acces la servicii; amestecul de populații prin migrarea unor grupe umane din zone defavorizate în zone cu potențial economic crescut; dificultatea păstrării identității într-o lume în schimbare rapidă și cu un mare amestec etno-demografic; creșterea conduitelor de violență antisocială datorită factorilor de conflict socio-cultural. Schimbări în structura demografică a comunităților umane: a) schimbări de ordin cantitativ: creșterea demografică; migrația populațională; creșterea competiției și a conflictelor; dificultatea asigurării unei locuințe; dificultatea accesului la servicii; dificultatea asigurării unui loc de muncă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și a conflictelor; dificultatea asigurării unei locuințe; dificultatea accesului la servicii; dificultatea asigurării unui loc de muncă; șomajul; creșterea eterogenă a populației ca identitate; b) schimbări de ordin calitativ: dificultatea conservării tradițiilor și a păstrării identității; creșterea conduitelor de violență antisocială; alcoolismul, toxicomaniile; dezorganizarea familiei; izolarea, alienarea socială; conflictele între generații; dificultățile de adaptare socio-culturală. Modul de viață, în condițiile mai sus menționate, va suferi schimbări importante, fenomene de „criză” sau chiar situații de „ruptură” în raport cu sistemul de cutume și valori
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală, având consecințe numeroase și prelungite în timp. Efectele pe care schimbarea frecventă și rapidă a „modului de viață” le va avea asupra comunităților de indivizi sunt următoarele: tulburări psihice (nevroze, depresii, afecțiuni psihosomatice), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii), conduite antisociale (violență, suicid), dificultăți de adaptare și integrare socială sau familială (conflicte, separare, divorț), refuzul integrării sociale (asociere în grupuri marginale, delictuale, crimă organizată). Schimbări ale modului de viață: a) evenimentele vieții trăite: succesiune rapidă; efort de adaptare/integrare; tensiune și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
izolare și însingurare; sentimentul insecurității. Aspectele mai sus prezentate scot în evidență importanța relațiilor care se stabilesc între comunitățile sociale și mediile umane în ceea ce privește menținerea și progresul sănătății mintale, dar și riscul legat de apariția tulburărilor psihice, a conduitelor deviante antisociale, schimbarea mentalității etc. 4. Sănătatea mintală și patologia orașului Dacă, prin caracteristicile sale de organizare și funcționare socială, satul reprezintă un mediu social protector pentru sănătatea mintală a comunității social-umane care-l locuiește, iar patologia psihiatrică nu este semnificativă în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
P. Sivadon). Măsurile care se impun din punctul de vedere al igienei mintale sunt deosebit de importante. Ele vizează atât persoanele imigrante, cât și societatea receptoare. Aceasta, întrucât mulți imigranți pot adopta conduite de tip deviant, delincvent, care reprezintă un pericol antisocial pentru societățile în care ei imigrează. 6. Sănătatea mintală și schimbările forțate de mediu Dacă în cazul mobilității geografice individul sau grupul de indivizi acceptă în mod voluntar schimbarea mediului de origine prin emigrare, sunt totuși situații care impun atât
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracteristici și urmări proprii, după cum se poate vedea mai jos. a) Efectele imediate ale schimbărilor sociale asupra stării de Sănătate mintală se pot manifesta prin: nevroze și stări reactive; conduite de refugiu (alcoolism, consum de droguri, migrații populaționale); conduite delictuale antisociale; conduite de dependență socială. b) Efectele tardive ale schimbărilor sociale asupra stării de sănătate mintală se pot manifesta prin: schimbarea treptată a conduitelor și acțiunilor umane; schimbarea gusturilor și a sensibilității, a preferințelor; schimbarea modelelor de comunicare; schimbarea mentalităților, a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca „schimbările sociale” să fie introduse treptat, ținute sub control riguros, permanent, pentru a se putea preveni în felul acesta „șocul schimbării”, situațiile conflictuale, situațiile cu caracter psihotraumatizant pentru starea de sănătate mintală colectivă, nevrozele, conduitele protestatare, de refugiu, actele antisociale etc. d) În acțiunea de igienă mintală, un rol esențial revine instituțiilor sociale și mass-mediei. Acestea vor avea rolul de „introducere treptată” a schimbărilor sociale, care trebuiesc percepute ca „reforme” pozitive menite să reflecte expresia progresului și nu „criza socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihologică, culturală, moral-religioasă etc.), acțiunea unor „modele negative” care cultivă „antivalori” sau „valori străine” comunității umane respective, diferite de evoluția sa istorică socio-culturală și de tradițiile și experiența sa anterioară. Acestea pot exercita efecte extrem de negative, care duc la manifestări antisociale, stări de anomie, psihoze colective etc. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că acțiunea de igienă mintală se prezintă ca una dintre cele mai importante în cadrul programelor de planificare și acțiune de protecție socială complexă. Ea privește
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de devianță, fiind abateri de la normele de conduită socială, etică sau juridică, cu implicații asupra membrilor comunității sau instituțiilor sociale de care este legat individul sociopat. Indivizii din această categorie sunt răspunzători, sub aspect social-juridic, de faptele lor cu caracter antisocial. În cadrul tulburărilor de comportament de tip sociopatic am inclus următoarele: vagabondajul, cleptomania, piromania, mitomania, cazurile de dezorganizare familială sau de grup social, violul, vătămările corporale. Acest tip de comportament se caracterizează prin incapacitatea individului de a se adapta la mediul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
am inclus următoarele: vagabondajul, cleptomania, piromania, mitomania, cazurile de dezorganizare familială sau de grup social, violul, vătămările corporale. Acest tip de comportament se caracterizează prin incapacitatea individului de a se adapta la mediul social și normele acestuia, ceea ce are implicații antisociale de tip delictual. b) Tulburările de comportament de tip psihopatologic au un net caracter morbid și, în toate situațiile, se datorează unei alterări primare a personalității, a stării de sănătate mintală, ele fiind de fapt expresia socială a acestor manifestări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conduite pozitive; formarea unui comportament social adecvat prin măsuri cu caracter psihopedagogic; acordarea unei atenții deosebite crizelor de dezvoltare psihobiologică, în special celor legate de pubertate și adolescență, care pot duce la formarea unor conduite de tip deviant agresiv sau antisocial sociopatic; educația sanitară privind normele de viață, de stimulare, conservare și dezvoltare a unei stări de sănătate mintală optimă; protejarea individului în mediul familial, social și profesional, prin evitarea contactelor cu indivizi sociopați, evitarea sau corectarea imitației unor forme de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și cu dorința crescută de „a se afirma liber”, dincolo de orice fel de constrângeri. Modelul socio-cultural, valorile morale și spirituale, sunt percepute ca având un caracter coercitiv-limitativ pentru generațiile tinere. Negarea lor eșuează în agresivitate, violență, discordanță, revoltă, contestare, conduite antisociale sau anticulturale. În legătură cu această situație anomică, de criză a valorilor sociale, asistăm la un conflict care depășește diferențele de mentalitate dintre generații. W. Rathenau remarcă trei modele de revoluții sociale a căror motivație o descoperă în reacția indivizilor față de dezechilibrul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
relațiile dintre soți, conflictele, lipsa de afecțiune, legăturile extraconjugale, actele de violență, diferențele temperamental-caracteriale între soți, tulburările psihice etc.; cauze datorate unor boli somatice sau psihice, unele cu risc de transmitere genetică, alcoolism, toxicomanii, perversiuni sexuale, sifilis, TBC, sinucideri, acte antisociale etc.; alte cauze: decesul unuia dintre membrii familiei, cazurile de doliu prelungit patologic, decesul unui copil, conflictele legate de copiii adoptați, conflictele între generații, atitudinea tiranică și comportamentul violent al unuia dintre soți, indiferența în relațiile dintre membrii familiei etc.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
săi, pe când tipul catatonic apare în familiile cu o atitudine superprotectoare față de copil. Alte tulburări psihice care pot apărea, în această categorie a patologiei psihiatrice familiale, sunt următoarele: tulburări de comportament, mitomanie, cleptomanie, fugi patologice și vagabondaj, prostituție, acte infracționale antisociale, tentative suicidare. Ele se datorează unor carențe educaționale, afective, situației oedipiene nerezolvate, absenței modelelor parentale sau modelelor parentale negative, lipsei de supraveghere a copiilor, rivalităților în fratrie etc. 4. Violența în familie Dincolo de aspectele anterior prezentate privitoare la patologia psihiatrică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dintre aspectele legate de „nevroza școlară”. Pe fondul acestor transformări apar tulburări propriu-zise de sănătate mintală, de următoarele tipuri: scăderea capacității/interesului școlar, absenteism, fugă și vagabondaj, tulburări de comportament, asociații în bande de tineri marginali, conduite de violență, acte antisociale de tip delictual, consumul de droguri. Unele dintre acestea pot duce în timp la forme severe de boli psihice, având în vedere că totul se desfășoară pe parcursul unei perioade de formare a personalității. 4. Măsuri de psihoigienă Față de cele mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
familia etc. Nevroza profesională, despre care am vorbit deja, ca o consecință a situațiilor conflictuale datorate crizelor socio-profesionale și economice, poate favoriza apariția unor conduite negative de refugiu (alcoolism, vagabondaj etc.), a unor conduite protestatare sau a unor conduite vindicative antisociale (delincvență, criminalitate, revolte, acte de agresivitate colectivă etc.). Ele trebuie înțelese ca forme de „descărcare colectivă” cu semnificație nevrotică a unor frustrări sau conflicte cu efect psihotraumatizant, dar și represiv. De regulă, aceste manifestări se vor exprima prin „conflicte de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
masca (sub)modelului și oferind, de fapt, „antimodele” sau „modele negative”, care procură un succes ușor și imediat celor afiliați. Competiția dintre „grupurile marginale”, ca și dintre acestea și putere generează tensiuni, conflicte și reacții adverse, putând duce la conduite antisociale de violență. Toate aceste aspecte conduc la apariția unor „tipuri umane noi”, a unor noi „modele” de comportament, acțiune, gândire și sensibilitate, concentrate toate într-un „stil de viață” fragil sau chiar deviant, pe care-l vom studia în continuare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoane inferiorizate și marginalizate pe considerente politice, etnice, rasiale pe care societatea le refuză, le izolează sau chiar le supune unor persecuții (minoritari etnici, imigranți, persoane dislocate, azilanți etc.); f) grupurile reprimate, reprezentate prin categoria socială a persoanelor cu potențial antisocial sau care prezintă un alt tip de „pericol” pentru societate (delincvenți, criminali, alcoolici și toxicomani, bolnavi psihic, bolnavi cu boli grave contagioase - sifilis, SIDA etc.). Fiecare dintre grupurile mai sus menționate va avea o anumită specificitate, o anumită configurație. Societatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trai” va opera o separare socială a indivizilor, în grupe sau clase sociale de opulență, de trai decent și defavorizate sau sărace. Conflictele și carențele vor determina frustrări care vor duce la apariția unor manifestări nevrotice colective de factură protestatară, antisociale, a violenței sau a pasivității, a conduitelor de refugiu (alcool, droguri etc.). Concurența socială devine un „mod de viață”. O formă sublimată a competiției între indivizi și grupuri, în care toți sunt antrenați și de la care nu te poți sustrage
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
orizontului acestora la sfera exclusivă a intereselor personale sau de grup, imediate și profitabile din punct de vedere material. Aceste „schimbări” de natură ale individului, dar și ale grupului social-uman, vor dezvolta agresivitatea, fie directă, manifestată prin actele de violență antisocială, fie sublimativ-mascată prin formele de competiție statutate și acceptate din punct de vedere social-juridic. Este absolut clar faptul că aceste aspecte, mai sus menționate, vor influența în mod direct și profund starea de sănătate mintală atât individuală, cât și colectivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
regresiune afectivă, depresie și angoasă sau apatie cu indiferentism și inactivitate. Pe acest „fond psihosocial” de disoluție a vechilor valori tradiționale morale, culturale, sociale și religioase, se va dezvolta o nouă formă de „patologie colectivă”: nevroze și psihoze colective, acte antisociale, delincvență și criminalitate, alcoolism, consum de droguri, devianțe sexuale etc. Asistăm la noi „forme de viață socială”, diferite de cele tradiționale, care însă implică un efort considerabil de adaptare și de asimilare a unui „sistem de valori”, fluctuante, instabile, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de altă natură (traumatisme, intoxicații, infecții), procesul de discernământ va suferi importante modificări, împiedicând persoana în aprecierea justă a stărilor sale motivaționale și obligând-o să ia decizii greșite, neconcordante cu motivele, absurde sau cu un grad crescut de periculozitate antisocială, atât pentru sine, cât și pentru societate. În funcție de gradul de modificare, discernământul poate fi atenuat sau complet pierdut. Deliberarea apare ca un proces de analiză simultană a mobilurilor și deciziilor persoanei, ca o punere de acord a acestora în scopul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schimbări comportamentale, care au un caracter pasager și reversibil. Comportamentul de tip carențial este legat de frustrările afective, carențe educative, conflicte, schimbarea modului de viață etc. Comportamentul de tip sociopatic are un caracter aparent, deviant, de inadaptare socială, agresiv și antisocial. Comportamentul patologic are la bază o tulburare psihică primară, care antrenează după ea modificări ale comportamentului de diferite forme și intensități. Acest tip de comportament se poate prezenta în mai multe moduri: conduite de tip reactiv (anxioase, fobice, impulsive, isterice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunității umane respective. La baza acestor stări de dezechilibru stau două categorii de factori morbigenetici: a) factori morbigenetici de ordin comunitar sau endogeni, reprezentați prin: - o stare de dezechilibru a spiritului comunitar; - relații interpersonale tensionate; - conflicte intracomunitare; - creșterea frecvenței conduitelor antisociale de tip agresiv-delictual, manifestate ca violență; - slăbirea coeziunii interne a grupului comunitar-uman, a spiritului gregar; - limitarea considerabilă a libertății comportamentale; b) factori morbigenetici de ordin extracomunitar sau exogeni, reprezentați prin: - conflicte psihosociale; - schimbări sociale; - factori socio-demografici (creșterea populațională, marginalizarea socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În final, grupurile umane se vor identifica cu aceste „modele impuse”, preluate automat și nereflexiv, necritic, schimbându-și complet imaginea și natura anterioară întâlnirii cu acestea. Transformările menționate vor afecta profund starea de sănătate mintală comunitară, prin apariția unor conduite antisociale de tip deviant, sociopatice, de dependență, de refugiu etc., așa cum vom arăta în continuare. Sinteza mecanismelor socio-patogenetice și etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial sunt prezentate schematic în tabelul de mai jos. Mecanismele socio‑patogenetice Etapele de constituire
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]