1,520 matches
-
să eliberăm aceste categorii de limitările mediilor noastre culturale proprii, și încercăm să fim atenți la structurile de semnificații din interiorul acelora pe care le studiem. Specialiștii din științele sociale trebuie să țină cont de premisa de la care pornește criticul antropolog, anume că există diferențe în ceea ce privește semnificațiile la nivel intercultural (și la cel inter-regional, -orășenesc, -familial și -individual). Scopul nostru este acela de a fi conștienți de toate aceste diferențe de la nivelul semnificațiilor și de a le integra în design-ul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
altfel de deschideri: apariția Școlii de la Chicago În sociologia europeană 3. În 1979, Yves Grafmeyer și Isaac Joseph editează În limba francează The City, colecția de eseuri semnate de Park, Burgess și McKenzie, Împreună cu texte ale lui Simmel și Wirth. Antropologul suedez Ulf Hannerz, În Exploring the City (1980), Însumează aspecte caracteristice studiilor urbane chicagoene, trasând noi perspective În investigațiile antropologiei urbane (de exemplu, studiul etnografic al orașului - Abbott, 1999, 13-14). O altă deschidere este cea reprezentată de valul revizionist (waves
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s-a redus la cel german, deși acolo a avut, o dată cu regimul hitlerist și În condițiile socioeconomice știute, deplina sa izbucnire. O cercetare extinsă asupra eventualei cauzalități directe Între vechiul antisemitism european și un fenomen precum Holocaustul rămâne În sarcina antropologilor. Interesantă este abordarea din capitolul dedicat „mecanismelor terorii”. Etapizarea de către naziști a Holocaustului este Înfățișată În strânsă legătură cu evoluția politicii externe a Reichului, dar și cu un pervers mecanism psihologic prin care victimele ajung să ia parte impasibile la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Uniiversità degli Studi di Perugia, Edizioni Scientifiche Italiane, 2003 (314 p.) Rod al unui seminar găzduit de Universitatea din Perugia În martie 2000, această carte reunește contribuțiile Misiunii etnologice italiene În România (constituită În 1995) și ale altor câțiva etnologi/antropologi români și străini, Într-o aducere la zi privind problematica disciplinei la nivelul realităților etnografice din țara noastră. ,,Aducere la zi”, În acest caz, evocă de o manieră explicită mai vechile ,,prospecțiuni” ale unor antropologi străini În România, din anii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și ale altor câțiva etnologi/antropologi români și străini, Într-o aducere la zi privind problematica disciplinei la nivelul realităților etnografice din țara noastră. ,,Aducere la zi”, În acest caz, evocă de o manieră explicită mai vechile ,,prospecțiuni” ale unor antropologi străini În România, din anii ’60-’80, dintre care Marianne Mesnil, John Cole și David Kideckel semnează În volumul de față. Aportul mai multor generații de cercetători străini În studiul antropologic al societății românești așteaptă Încă recoltarea de către antropologii românii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al Occidentului, amenințând cu o ,,mortifiere” a societății vest-europene. Departe de a fi barbară”, scrie Mesnil, ,,cealaltă Europă este moștenitoare a 2 000 de ani de istorie”, cu un ,,model de societate născut din coabitare multietnică, multilingvistică și multireligioasă”. Pentru antropologi (sau și pentru ei), se impune astăzi o ,,regândire a noțunii de arie culturală” din perspectiva relațiilor interculturale În Europa contemporană. Michael Herzfeld relevă o ,,Încărcătură socială și politică enormă” a etnonimelor În raporturile interetnice. Cu referire la ,,marele nume
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de Mircea Eliade (1970) și tarantismul din Puglia studiat de Ernesto de Martino (1961), pe linia definirii unui ,,spirit feminin vrăjitoresc”, urmată și de Marianne Mesnil (1987). Tema vrăjitoriei avea să prilejuiască În anii ’90 un dialog Între istorici și antropologi (colaborarea dintre Carlo Ginsburg și Daniel Fabre este un exemplu În acest sens). Cum o atare temă de studiu intersectează și cu religia, și cu medicina, G. Pizza evocă apoi pe Ion Aurel Candrea, cu al său Folclor medical român
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la Universitatea din Miskolc a luat ființă un program de ,,antropologie culturală și vizuală” (cf. L. Kürti). Universitatea din Plovdiv dezvoltă programele ,,Etnologia urbană” și ,,Etnologia montană” (cf. M. Elchinova), În vreme ce Universitatea din Praga găzduiește (1992) Conferința Asociației Europene a Antropologilor Sociali (cf. P. Skalník). În Bulgaria, se editează revista Studies in Anthropology (M. Elchinova), iar În Cehia periodicul Cargo. A Journal of Cultural/Social Anthropology (P. Skalník). Antropologii ajung chiar să-și reprezinte țara ca ambasadori (cazul cehilor Peter Skalník
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
M. Elchinova), În vreme ce Universitatea din Praga găzduiește (1992) Conferința Asociației Europene a Antropologilor Sociali (cf. P. Skalník). În Bulgaria, se editează revista Studies in Anthropology (M. Elchinova), iar În Cehia periodicul Cargo. A Journal of Cultural/Social Anthropology (P. Skalník). Antropologii ajung chiar să-și reprezinte țara ca ambasadori (cazul cehilor Peter Skalník, În Liban, și Václav Hubinger, În Portugalia, cf. P. Skalník). Cu toate acestea (spre a reveni la tema centrală a cărții), instituționalizarea și profesionalizarea disciplinei În regiune rămâne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fapt care - la fel ca invaziile străine - ar fi făcut pe aceștia să ,,nu Își risipească forța de muncă”. Lucrarea se Încheie cu recenzarea de către L. Kürti și P. Skalník a unor monografii mai vechi sau mai noi, datorate unor antropologi occidentali și vizând spațiul eurasiatic, Între care: M. Burawoy și K. Verdery (eds.), Uncertain Transition: Ethnographies of Change in the Postsocialist World (1999), K. Verdery, The Political Lives of Dead Bodies. Reburial and Postsocialist Change (1994). Dintre concluziile autorilor, am
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Postsocialist Change (1994). Dintre concluziile autorilor, am reținut observația lui Kürti despre ,,incertitudinea proiectului” unei antropologii postsocialiste În Est, distincte de perspectiva occidentală, ca și recomandarea lui Skalník pentru o muncă etnografică de echipă În regiune, În condițiile În care antropologii străini scriu despre națiuni Întregi pe baza unei ,,experiențe de teren limitate”, ,,nu au În mod automat o mai bună percepție”, iar În Europa Centrală și Răsăriteană ,,subiecții [cercetării] Înțeleg, prin educația lor, ceea ce antropologii scriu despre ei”. Concluzia principală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
această chestiune. Un loc aparte este acordat dimensiunii altruiste a comportamentului social. Comportamentul prosocial este un comportament Învățat - iată una din concluziile lucrării. Trebuie să spunem că există studii care caută să dovedească existența unei gene a altruismului. De pildă, antropologul american Gary Johnson consideră că altruismul este genetic predeterminat și evolutiv selectat. În acest fel, s-ar putea explica sentimentele naționale ale grupurilor ce se revendică dintr-un spațiu etnic. Autoarea acordă o atenție specială, În lucrare, Încrederii sociale ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
natură, nu și pentru om. Or, teologia ortodoxă ne spune că doar restabilirea legământului dintre Creator și creatură poate rectifica sensul degenerescent al vieții pe planetă 1. Primul capitol se încheie cu câteva glose despre „Mitologii”, respectiv câteva însemnări despre „Antropologi și religie”. Acest din urmă text vizualizează textura polemicii dintre teologul creștin, în genere, și casta „academicilor” abandonați cu pasiune sarcinii de a reconstitui memoria religioasă a umanității istorice. Dacă liniile de fond ale analizei sunt juste din perspectiva teologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vedere (agronomice, biologice, culturale, ecologice, economice, energetice, etnice, farmaceutice, geopolitice, industriale, militare, politice, sociale, strategice, tehnice, tehnologice etc.). Un exemplu edificator în acest sens îl reprezintă apariția teoriei corelației datorită cercetărilor riguroase asupra eredității ale lui sir Francis Galton (1822-1911) [antropolog, biolog, psiholog și statistician englez, vărul lui Charles Darwin (1809-1882)], care l-au condus în anul 1866 la conceptul de variație legată a fenomenelor. Eclectic și neobosit în căutările lui, Galton a trăit cu obsesia măsurii, a preconizat măsura caracteristicilor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
însuși e citat mai ales de posttocquevillieni- în acest context, mă refer astfel la gânditorii care au reținut speranța clasicului francez că omul modern, individualist, va continua să-și aducă aminte că trăiește totuși în societate - cu sensibilități comunitariste, ca antropologul (religiilor și structurilor de înrudire) și sociologul de la Berkeley, Robert Bellah 13. Bellah, pe care îl voi evoca din nou în secțiunea dedicată personalității lui Etzioni, are meritul de a fi readus în discuție sub o lumină nouă, prin aplicarea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
este foarte atrăgătoare: el își expune concepția teoretică recurgând la o mare bogăție de date empirice provenite din propria cercetare și, fapt la fel de remarcabil, din cercetările unei multitudini de specialiști în științele sociale, de la sociologi și politologi la istorici și antropologi. 3. Etzionitc "3. Etzioni" Amitai Etzioni (născut în 1929 la Köln; studii la Ierusalim și Berkeley) este, într-un fel, sociologul și propagandistul de serviciu al comunitariștilor. Clasic în viață al științelor sociale, el este primul cadru didactic distins cu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
alții, cu alte cuvinte definirea drepturilor specifice fără abolirea sau atingerea drepturilor universale (capitolul V); relansarea sărbătorilor publice ca școli ale virtuților civice, într-o perspectivă de o mișcătoare ingenuitate - de exemplu, fără apel la marile studii consacrate sărbătorii de antropologi și istorici (capitolul VI); idealul unei comunități care să aibă numai calitățile celor tradiționale, inclusiv o puternică presiune normativă, dar nici unul din defectele lor, între care sectarismul și represiunea privată (capitolul VII); normele sociale (capitolul IX); un dialog între comunitaristul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și este, din 1999, profesor de filozofie politică la University of Chicago, membru al celebrului Committee on Social Thought, un program doctoral interdisciplinar și interdepartamental inițiat în 1941 de istoricul John U. Nef, secondat de economistul Frank Knight și de antropologul Robert Redfield, toți trei convinși că studiul academic serios al unei teme poate începe numai după o solidă pregătire fundamentală, bazată pe cunoașterea directă a textelor importante. O atare atitudine, în ultima vreme anatemizată de postmoderniști, a dat în America de Nord
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
lipsa educației și a calificării, inegalitate de gen, discriminare, diverse dizabilități); globalizarea și, implicit, polarizarea socială; conviețuirea în zone ce prezintă dezavantaje socioeconomice multiple; dezorganizări familiale și patologii individuale (abuzul de drog și alcool, violență intrafamilială). Cercetările recente demonstrează ceea ce antropologul american O. Lewis (1978) descria în romanul Copiii lui Sanchez, și anume: acei copii care provin din familiile sărace au acces limitat la educație, la serviciile de sănătate, la activități sociale și culturale, ceea ce îi poate expune la comportamente antisociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
vârstă, de nivelul intelectual, de originea etnică și de rata criminalității în zonele de reședință. Ca și „Studenții la Harvard”, subiecții grupului „Bărbaților din Boston” au fost studiați, la început, de o echipă formată din medici, psihologi, psihiatri, sociologi și antropologi. La 14, 25, 32 și 47 de ani, „Bărbații din Boston” au fost supuși unor interviuri. Pe parcursul primilor 35 de ani ai proiectului, retragerea subiecților nu a depășit 5% și numai 4 subiecți (aproximativ 1%) au renunțat definitiv. Deși subiecții
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
studiu care folosește sau analizează materiale narative. Informațiile pot fi culese sub formă de poveste (o poveste a vieții obținută fie printr-un interviu, fie descoperită într-o operă literară) ori sub alte forme (date de pe teren culese de un antropolog care își notează observațiile în cadrul unor scrisori personale de sine stătătoare sau ca o narațiune). Narațiunea constituie chiar obiectul studiului ori să fie un mijloc de a cerceta altceva. Poate fi folosită pentru a compara mai multe grupuri de subiecți
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
democratic îngrădit. — Ai să vezi, iar au să explice masacrul prin rivalitatea dintre triburile bantu și cele nilotice, spuneai, cu o nuanță de amărăciune pe care nu ți-o cunoșteam. — Păi credeam că toți sunt bantu în regiunea asta... — Vreun antropolog de serviciu o să găsească atâtea etnii cât e nevoie și li se va spune că s-au detestat dintotdeauna și că n-au decât să se ucidă între ei... Sau li se va aminti că președintele indezirabil i-a făcut
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
noilor tehnologii de informare și comunicare, o recompunere a acesteia după alte principii și legi decât cele tradiționale. În condițiile mondializării informațiilor, ale creării unei noi realități - cea a cyberspațiului -, cultura însăși trebuie redefinită. Tot mai mulți teoreticieni, filosofi și antropologi vorbesc despre apariția cyberculturii. Urmând o anumită literatură de specialitate (Alava, 2004; Finkelkraut, 2001; Levy, 1995, 2005; Lovink, 2004; Peraya, 2000), încercăm în cele de mai jos să identificăm aceste realități și să arătăm ce relații se stabilesc între ele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Paul! — Beau doar apă. — Apă minerală sau de la robinet? — De la robinet e foarte bună. M-am săltat de la masă și m-am târât până la bar în cogeamite costumul meu. M-am întors. Doris se uita în jurul ei cu ochiul unui antropolog... Acum câteva luni, Fielding îmi trimisese un exemplar din prima carte a gagicii, un volumaș de nuvele. După cât se pare, tânăra Doris se descurcase binișor în America. Tăieturile subliniate pe care le primisem prin poștă de la biroul lui Fielding din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cerut două sticle fără ca măcar să se gândească. Nu, una fusese șampanie roz, deoarece era preferata Belindei. Aceea era treizeci și cinci de lire. Știam deoarece mă uitasem peste lista cu vinuri. Nu mă mai simțeam ca Cenușăreasa, ci mai degrabă ca un antropolog pe teren. I-am spus lui Simon ceva despre asta. Se simți jenat. —E ceva de la sine înțeles, mi-a spus el cu regret. Cel puțin pentru o parte dintre noi. Sunt sigur că ți se va părea patetic, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]