271,809 matches
-
XX, cu una dintre marile conștiințe umaniste ale sec. XIX, Jacob Burckhardt, conceptul de Renaștere a făcut el însuși o carieră ieșită din comun. Deși nu este mai veche de o sută patruzeci de ani (Cultura Renașterii în Italia a apărut în 1860), denumirea de Renaștere a fost atît de rapid și de puternic asimilată în istoria culturii încît primul impuls este de a o considera un proiect, o formulă care a precedeat fenomenul și nicidecum una retroactivă, lansată după mai
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
altfel de libertăți. Imaginea acestei aventuri a conștiinței europene, privită în special pe axa Nord-Sud, poate fi urmărită și în demonstrația, de o acuratețe aproape didactică, pe care o fac cele două albume depre Arta Renașterii (sec. XV și XVI) apărute la Editura Humanitas. Pe lîngă monumentalitatea lor și ireproșabilele condiții grafice în care au fost tipătite - de altfel, acest lucru s-a petrecut în Italia -, aceste adevărate evenimente editoriale, la vremea lor, au marcat și o nouă vîrstă a editurii
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
cărții de poezie, îndoiala asupra calității poeziei publicată ca pe bandă rulantă pare pe deplin justificată. Și din păcate realitatea nu prea are cu ce să o contrazică. Într-una din seriile dedicate poeziei contemporane, la editura clujeană tocmai a apărut al treilea volum al lui Nicolae Coande - fundătura homer. Primul ciclu, Pompa - introductiv, aș zice - stă sub semnul nostalgiei soarelui care "este aici și totuși dincolo/ de orice înțelegere", un astru tutelar care însă "moare interior" o dată cu inima poetului, semn
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
din burtă un sâsâit ca de gașcă latină"... Volumul lui Nicolae Coande pare insuficient elaborat, nedecantat, iar senzația cititorului după ce a închis cartea este că a rămas cu prea puțin, că experiența a fost una subțire. Acesta e riscul care apare atunci când oferta masivă de poezie nu e determinată de o piață reală. În astfel de condiții cititorul de poezie este descumpănit. Pus în fața unei producții editoriale mari, în mare parte îndoielnică, datorate lipsei unei politici de tipărire clare, se va
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
din Washington, director, între 1979 și 1994, al Programului de literatură comparată a Universității menționate și prorector-asociat al ei între 1989 și 1991, a mai predat și la alte universități, fiind autor a peste 15 cărți și 600 de articole apărute în numeroase țări. E o prezență ce, într-un fel, calcă pe urmele lui Mircea Eliade și pe cele, din păcate prematur întrerupte, ale lui Ion Petru Culianu. Nuanțele joacă un rol important în circumscrierea situației d-lui Nemoianu, care
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
această frază e situația de normalitate, într-o societate democratică, a stabilirii individului în orice punct al mapamondului, în temeiul unei motivații eventual decurgînd din necesitățile activității sale, fără ca de aici să se nască îndreptățirea acuzei de "antipatriotism". Naționalismul ce apare într-o atare judecată îngustă nu e decît un atavism al comunismului degenerat în decursul "epocii de aur". Virgil Nemoianu se înscrie foarte onorabil în cadrele unei Americi ospitaliere, care, după cel de-al doilea război mondial, a primit "valuri
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
controlează cu autoritate structurile, s-ar putea ca prăbușirea să i se tragă de la cadre. Partid clientelar, P.S.D.-ul n-a adunat oamenii pe criterii de ideologie, ci în virtutea unor interese imediate. îmi imaginam că va fi greu să mai apară în P.S.D. indivizi - și încă tineri - capabili să atragă ura precum Cosmin Nu-Mai-Stiu-Cum. Iată că în materie de odioșenie emulul năstăsian e egalat de un oarecare Codrin (a se remarca slăbiciunea premierului pentru băieți cu nume atât de parfumate!) Si
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
fost o neînțelegere și a fost o greșeală a prefectului, practicile de ascultare a telefoanelor se desfășoară numai în cadrul stabilit de lege etc. Adică și scandalul acesta va fi înmormîntat. Ceea ce nu înseamnă că într-o bună zi nu vor apărea dovezile, și un judecător care nu poate fi dirijat cu telefonul politic nu va instrumenta aceste cazuri de abuz de care astăzi nimeni nu se mai îndoiește (...). Ascultați, băieți, ascultați pînă vi se lungesc urechile! Dar nu uitați că întotdeauna
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
-i drept, o secvență genială. Duminică am avut lucruri mai bune de făcut decît să deschid televizorul. Am aflat însă că Unora le place jazzul, trecut în program pe Tele7abc, la 20.30 n-a existat. în locul lui, prostii. Luni apar la chioșcuri noile programe tv. Să vezi și să nu crezi: în multe din ele sînt anunțate, pe zilele trecute, schimbările de program. Ca în bancul cu insul care întreabă: "Fiți amabil, îmi puteți spune unde trebuie să cobor pentru
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
dacă lucrezi la o publicație de artă. A treia, reproducerea după Venus și Amor de Cranach, care se vinde la micul stand de la ieșire: în reproducere există o eșarfă bleumarin cu care Venus își acoperă pudic goliciunea, dar care nu apare în tabloul "identic"din muzeu. Proveniența tablourilor, a tapiseriilor și a sculpturilor reprezintă un poem în sine: Gospodăria PCR, alături de bunurile familiei regale, bunuri din CC al PMR alături de averea lui Carol I. Dar cum de se afla o splendidă
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
alături de bunurile familiei regale, bunuri din CC al PMR alături de averea lui Carol I. Dar cum de se afla o splendidă tapiserie de secol XVII la "gospodăria de partid" nu a interesat pe nimeni. Trec prin fața Uniunii Scriitorilor, Casa Monteoru. Apare un tip hirsut ieșit, s-ar zice, direct din filmul Filantropica și-mi taie calea: "Dragostea mea, spune necunoscutul, vrei să te fac scriitoare?". Asta mi-ar mai lipsi!
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
Cătălin Constantin Ce mi-e drag nu mi-e urît. Formularea, în aparență tautologică, e extrasă dintr-un text de poezie populară și e aleasă de Lucia Terzea-Ofrim ca titlu al cărții sale de curînd apărută la Editura Paideia. La prima vedere subiectul nu pare tocmai agreabil: urîtul, între categorie estetică și stare sufletească, analizat de autoare în contextul culturii populare române în intenția de a trasa contururile unei viziuni românești specifice asupra vieții. Lectura se
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
de drum. O atenție deosebită merită paginile despre basm. Dincolo de text, autoarea descoperă formidabila memorie culturală a acestei categorii folclorice care permite deducerea unor semnificații astăzi ocultate. E interesant faptul că pretext de analiză devin basme foarte cunoscute în spatele cărora apar nebănuite motivații simbolice: Scufița roșie ascunde gesturi erotice, reflexe ale unor vechi rituri inițiatice. Lucrarea oferă la fiecare pas deschideri către noi subiecte de cercetare antropologică, acolo unde exista poate sentimentul că s-a spus totul. Lucia Terzea-Ofrim, Ce mi-
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
vremuri, de la Mic, era mult mai impresionant...) Dacă la Cannes vezi zilnic imaginea mulțimii dezlănțuite în chiote la trecerea unei vedete înconjurate de cordoane de protecție, la Avignon, dimpotrivă, ai impresia că Jack Nicholson, De Niro, Sharon Stone ar putea apărea în șlapi și în blugi fără ca nimeni să-i întrebe nimic! Așa cum nimeni nu-i întreba nimic pe tinerii întinși pe spate, direct pe piatra ascuțită, și distribuind, de la orizontală, reclame pentru un spectacol; sau pe bebelușul care se tîrăște
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
ani). O temă (incestul, minciuna) translată din lumea protestantă în cea catolică. Deși asemenea încercări sînt sortite să rămînă la raionul "curiozități", Festen-ul polonez a avut o structură de rezistență proprie, autentică. O idee inspirată a fost "supratitrarea" spectacolului; textul apărea scris în franceză, ca la cinema, proiectat pe un element de decor. Dar, la un text mai stufos, procedeul devine imposibil. Un spectacol omorît de o traducere greoaie a fost Planeta tînărului rus Evgheni Griskoviets (dramaturg, regizor, actor), cu un
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
Ioana Pârvulescu A apărut, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor, ediția a treia, revăzută și îmbunătățită, a unei antologii lirice în limba germană, "de la Eminescu și pînă în prezent". Dacă aceasta este o ediție revăzută, mă întreb cum vor fi fost primele două. Am
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
pe un spațiu de două ori mai mare decît poeți cu adevărat valoroși, cuprinsul e înghesuit atît de "economic" încît devine absolut inutilizabil: numele autorilor și titlurile poemelor sînt scrise la rînd, cu același corp de literă (deci titlul nu apare marcat în nici un fel), cu traducătorii în paranteză și numărul paginii după o virgulă, urmat imediat de alt poet, într-un unic șir amețitor, care începe cu Eminescu și se încheie cu Irina Matei (?). Nu ai cum să găsești un
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
cunoscut și, mai ales, citat dintre istoricii latini, dar e, în același timp, și cel mai actual dintre ei. Cu toate acestea, scrierile sale (cu precădere Analele și Istoriile, dar și Germania, Viața lui Agricola sau Dialogul despre Oratori) au apărut destul de rar în românește; după 1990 Humanitas a reluat excepționala traducere din Anale a lui Gh. Guțu, iar acum Editura Paideia publică Istoriile în versiunea lui Gh. Ceaușescu, care semnează și un consistent studiu introductiv, notele și un indice prozografic
Istorii care se repetă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14946_a_16271]
-
ușă/ îți învelești picioarele în pled/ fulguirile penumbre îți apasă pleoapele/ degetul rămîne în cartea închisă/ ce păsări vin dinspre sud? ce tigri/ vin dinspre nord? cineva bate clapele/ pianului îmbătrînit în pod visezi și nu visezi/ la capătul aleii apare ființa care ți-a fost/ logodnică sînii îi sunt lumină de dimineață/ întinzi mîna spre vălul ei de iasomie/ și vălul se deșiră în negre fire de ani/ vîntul scutură coșul acoperișului nins intră/ ușor pe sub ușă te trezește zvîcnetul
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
Luminița Marcu După un volum destul de recent, Autode- nunțuri și precizări, în care erau reluate cu modificări și rame nuvele, articole și alte texte apărute de-a lungul timpului, Radu Cosașu apare cu un alt volum realizat pe același principiu al colajului de texte reeditate, Rămășițele mic-burgheze. Un editor cu experiența pieței occidentale ar spune că e poate prea mult într-o perioadă atît de
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
Luminița Marcu După un volum destul de recent, Autode- nunțuri și precizări, în care erau reluate cu modificări și rame nuvele, articole și alte texte apărute de-a lungul timpului, Radu Cosașu apare cu un alt volum realizat pe același principiu al colajului de texte reeditate, Rămășițele mic-burgheze. Un editor cu experiența pieței occidentale ar spune că e poate prea mult într-o perioadă atît de scurtă, dar cum la noi asemenea considerații
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
nu putem decît să ne bucurăm că avem prilejul încă o dată să-l recitim pe Radu Cosașu. în Autodenunțuri și precizări textele erau reluate și revizuite după un principiu pe care l-am putea numi moral. Autorul recupera diverse pasaje apărute în volumele sale anterioare și le completa sau le modifica după un scenariu care în epoca comunistă poate n-ar fi putut funcționa. Am semnalat atunci diferențe care pot părea infime, nume date în întregime, pasaje literare retrase pentru a
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
cînd a ieșit la pensie, a lucrat în domeniul relațiilor publice, ocupîndu-se mai ales de o serie de proiecte culturale, legate de muzeele naționale din Franța. A participat, regulat, la diverse expoziții personale și de grup. În 1997, i-a apărut, la Editura Cartea Românească, volumul Un fir de mărar și cerul albastru, despre care revista România literară a publicat, la timpul potrivit, o recenzie semnată de Mircea Anghelescu. Doi ani mai tîrziu, cartea a apărut și în Franța, la Editura
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
grup. În 1997, i-a apărut, la Editura Cartea Românească, volumul Un fir de mărar și cerul albastru, despre care revista România literară a publicat, la timpul potrivit, o recenzie semnată de Mircea Anghelescu. Doi ani mai tîrziu, cartea a apărut și în Franța, la Editura L'Harmattan. Cea de a doua carte a Sandei Nițescu, intitulată Café este în curs de apariție, tot la Editura Cartea Românească. "De atunci a început aventura" Succesul Firului de mărar... în România, cel puțin
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
a vîndut cartea, ce ecouri ai avut după apariție. Știi destinul acestei cărți, care a fost publicată mai întîi la Cartea Românească, în traducerea Irinei Mavrodin, cu ilustrația regretatului Horia Bernea, și numai la doi ani după aceea a putut apărea și în Franța, la Editura L'Harmattan. Este o editură destul de cunoscută, dar care publică aproape exclusiv lucrări științifice. Așa că nu sînt foarte pregătiți pentru distribuirea acelor cărți care "ies" oarecum din tiparul lor obișnuit. Dar important e că, pînă
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]