89,637 matches
-
sau a celor cinci nuvele reunite sub un singur titlu, Strigoii, de N. Porsenna. Scandalizat de receptarea polemică a cărții lui Dem. Theodorescu, În cetatea idealului, pe care o consideră defavorizată de opinia criticilor, nu consemnează însă în nici un fel apariția lui Ion sau a Pădurii spânzuraților. În dramaturgie, preferă cronicile teatrale, limitându-se la rezumat și la aprecierea jocului actoricesc. Deplânge precaritatea instrumentelor criticii românești, promovând un singur nume, al lui N. Davidescu, uitând parcă de Lovinescu. Mai interesante sunt
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
luminează imaginea exactă a noii epoci românești pe care a deschis-o Unirea. Imagine al cărei contur se completează în romanul Danei Dumitriu mai ales prin intermediul unui simbol ale cărui prezență și semnificație s-au putut vedea în toate volumele; apariția, în momentele tensionate ale „intrigii” din al doilea volum a trăsurii hîrbuite constituie cheia perspectivei romanești asupra faptelor care structurează firul epic al cărții, marca stilistică a romanului și marca istorică a epocii, cînd roșii spun „înainte”, iar conservatorii, „înapoi
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
Nu este, Doamne ferește, cazul dvs., deși și textele pe care le scrieți ar respira ușurate după o eventuală atentă defrișare. Nu cred că aveți nevoie de sfaturi la post-restant. Versurile trimise fac parte din sumarul unui volum în curs de apariție la o editură ploieșteană și, probabil, dorința autorului era să le vadă mai întâi în revistă. Intuiți corect că nu trebuie să încărcați plicul următor cu amănunte despre cum lucrați și despre „celelalte canoane puse în slujba artei” pe care
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
Adina-Ștefania Ciurea Ora editărilor și a reeditărilor În ultimii doi-trei ani aproape că nu există târg de carte fără lansări ale ultimelor apariții semnate Ion Bogdan Lefter în cadrul Editurii Paralela 45. Mare parte din cărțile lansate sunt reeditări ale unor eseuri, articole, interviuri, studii apărute în revistele de specialitate sau prefețe la diverse ediții din operele autorilor discutați. Așa se face că pe lângă
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
la diverse ediții din operele autorilor discutați. Așa se face că pe lângă titlurile noi ale criticului se reeditează, în formulă de cărți individuale, producțiile mai puțin recente ale autorului. Astfel, Bacovia - un model al tranziției (2001) este o a treia apariție a unui studiu care a prefațat în 1983 și ulterior, ușor modificat, în 1987, ediția Bacovia de la Editura Minerva, după cum Alexandru Ivasiuc, ultimul modernist (2001) reia studiul deja publicat la Editura Albatros în ediția din Colecția “Lyceum” a romanului Păsările
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
explicativ și un mare proces istoric și „Un fel de rezumat al unor lucruri pe care le știm” sunt de găsit în ambele cărți. Ora recapitulărilor Nu putem să nu luăm în calcul în discuția noastră faptul că aceste două apariții nu sunt cărți de sine stătătoare, ci culegeri de articole, unele chiar ocazionale. Stilul fiind unul publicistic, intenția autorului nu este de a fi creat texte academice adresate unui public restrâns, ci aceea de a populariza și de a menține
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
la plural” M. C. - Domnule Profesor, sînteți autorul a numeroase cărți despre imaginație, imagine și imaginar dintre care patru au fost deja traduse la noi, iar a cincea, Filozofia imaginii, a cărei fericită traducătoare sînt, este acum în curs de apariție la editura Polirom, constituind capul de serie al unei colecții dedicate imaginii. Pentru dumneavoastră, autorul volumelor Viața imaginilor și Filozofia imaginilor, imaginea trebuie înțeleasă la plural. De ce așadar, imaginile și nu imaginea, după cum o tradiție îndelungată ne-a obișnuit? J.
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
tocmai imaginarul, în sensul în care, așa cum a arătat hermeneutica, gîndirea umană nu poate să conceptualizeze totul, nu poate să modelizeze totul în mod abstract, ci trebuie uneori să treacă prin narațiuni, să treacă prin simbolizări, lucru constatat încă de la apariția filozofiei în Grecia. „Imaginea este totodată prezentă și absentă” M. C. - Vorbeați în cărțile dumneavoastră, mai ales în cea pe care am tradus-o recent, despre un „entre-deux”, termen de altfel greu de tradus, al imaginii, despre statutul ambiguu, mixt
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
termenul sinonim, cu posibilul sau substitut, produs prin calc semantic - a descarcă -; acesta are avantajul formei autohtone, dar dezavantajul polisemiei și al lipsei de specializare. De fapt, ambele cuvinte circulă în paralel; chiar în mesaje practice, putin atente la forma, apariția lor pare să satisfacă o necesitate de variație sinonimica. Le găsim așadar destul de des în aceleași contexte, la mică distanță: „Dacă nu ai nici un teveu prin birou, descarcă-ți cateva filmulețe (...) Downloadează-ți jocul” (apropo.ro); „Pentru a downloada un mp3
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
pe Băsescu de mânecă până nu e prea târziu. Dacă precedentul Ceaușescu nu-i spune nimic, ar trebui să-l alerteze măcar experiența Ciorbea. Fost primar general al Bucureștiului și acela, juristului cu ochelari i s-a năzărit că la apariția lui s-au deschis porțile raiului și, prin urmare, a vrut, cum zice un adaugiu cam vulgărel, dar exact, al francezului, pêter plus haut que son cul. Traian Băsescu (nici o aluzie la proverbul de mai sus!) se află exact în
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
anumită gratuitate, se situează în aceeași cheie minoră, specifică scrisului lui Ștefan Cazimir. Într-o notație din Memoriile lui Eugen Lovinescu pe care 99% dintre exegeți ar lua-o ca atare, fără a-i mai cerceta substraturile, se vorbește despre apariția în casa criticului a unui „copil simpatic, candid, cu un guler alb, evazat, cu privirea visătoare, cu vorba domoală și legănată”, care se declară „teozof” și care scrie o poezie „religioasă”. Ștefan Cazimir pune însă acest text în relație cu
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
amândurora, care nu sunt puține, iar de valoare nici nu mai discutăm, și poate în întreaga literatură sud-americană nu au fost atât de des pomenite organele genitale ale personajelor cât în fragmentul Linia erotică „dintr-un roman în curs de apariție” al unei autoare cvasinecunoscute. „Proza ei nu va fi ușor digerabilă, nu va fi suportabilă multora. Nu așa arată realitatea românească de azi - vor dori să exclame puritanii noștri de serviciu.”, se strofoacă să ne convingă I.B. și îi înțeleg
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
ne-a comunicat, scrie dl I.B., că în varianta editorială a textului nu va opera nici un fel de cosmetizare a cuvintelor ce ar putea revolta multă lume puritană.” Uf! puritanii ăștia... Dar, concluzie-citat din romanul Ioanei Bradea, în curs de apariție: ... ai o voce frumoasă, dar o să-ți spun eu cum ești cu adevărat: ești o curvă de doi bani care suge p... fiecărui client. Ei, să nu exagerăm, totuși...
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
Tudorel Urian În anul 1993, la vremea apariției primei ediții din Jurnalul de la Tescani, mulți se vor fi întrebat cu perplexitate după lectura cărții: „dar, în definitiv, de ce a fost exilat Andrei Pleșu la Tescani”? Societatea românească era împărțită temeinic în alb și negru, anticomuniști vs. (neo-, cripto-
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
străluciți îi ajută să fie cunoscuți de la prima carte. Este și o rațiune a comerțului în această treabă. La noi apar foarte multe cărți, foarte multe nume noi, se fac lansări după care se lasă o tăcere absolută, apoi ciclul aparițiilor efemere se reia, precum vin și pleacă musonii în Asia de sud. Aici nu poate fi învinuită numai televiziunea (adică numeroasele posturi), nici radioul, o mare vină o poartă presa literară. Dacă nici cele mai bune cărți nu prea se
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
lungul carierei sale numeroase aprecieri, dar a suscitat și controverse, ori nu a primit atenția cuvenită din partea cititorilor sau a criticilor. O recunoaștere europeană, și nu numai, a valorii sale, se constată prin numeroasele cronici În reviste prestigioase de specialitate, apariții radio, tv și on line, dar, mai ales, a numeroaselor traduceri din opera sa, după cum consemnează „Frankfurter Rundschau” : „...Nora Iuga se prezintă ca o mare scriitoare europeană”. Nora Iuga a declarat În nenumărate ocazii că se simte cel mai bine
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
culoare, densitate, concretețe.” l Nu mai puțin de cinci pagini conțin proză, poeme și exegeze ale operei lui Danilo Kiš, acestea din urmă scrise anume pentru Dicționarul romanului central-european din secolul XX, despre care aflăm că e în curs de apariție la Polirom: „Realizat de o echipă ce reunește tineri cercetători, dar și personalități ale lumii academice din țară și străinătate, Dicționarul însumează 200 de romane scrise de 165 de autori din spațiul Europei Centrale, un indice de materii de 300
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
Jialva, de unde doar intervențiile rudelor le vor facilita ieșirea pe cauțiune. Dacă în cazurile exemplificate mai sus s-ar putea specula ideea că vin din partea avangardiștilor cunoscuți pentru voluptatea actelor de teribilism, ce ne facem însă cu ceilalți autori incriminați? Apariția în 1933 a unei suite de romane bune ce conțin scene-tabu cu trupuri dezgolite reprezintă, așa cum sugera Ioana Pârvulescu într-un articol mai vechi din România literară și apoi în Întoarcere în Bucureștiul interbelic (Ed. Humanitas, 2003, cap. Atât de
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
că nici eu, nici voi n-o să vă îmbogățiți cu nimic” (p. 30). Mulți dintre cei care (fascinați de splendoarea de pe copertă) își încep lectura din opera lui Stelian Țurlea cu prezentul roman nu vor înțelege nimic din această triumfală apariție în scenă a personajului. Pentru că invocatul episod din Piața Universității s-a petrecut într-unul din romanele anterioare ale scriitorului. De altfel, de-a lungul cărții autorul face de mai multe ori trimitere la precedentele sale romane: „Străbunica a murit
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
esențial. Iar prezența acestuia nu este una spontană și circumstanțială, ci, pur și simplu, o condiție vitală a existenței orașului însuși. Cu atît mai mult în spațiul românesc și, cu atît mai mult, în sudul țării, unde orașul este o apariție tîrzie, dezvoltată rapid, fără organicitate și, de cele mai multe ori, chiar fără reflexe urbanistice minimale. Contradicțiile și tensiunile rezolvate în Occident într-o istorie urbană îndelungată au fost preluate aici aproape în simultaneitate și ele au determinat direct configurația spațiului, dezvoltarea
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
Se observă că, peste vară, spațiul acordat în reviste istoriei literare se dilată, în defavoarea criticii de întîmpinare. O explicație ar fi că, în perioada concediilor, lecturile „la zi” sînt mai puține (și oricum numărul criticilor cu autoritate care urmăresc noile apariții a scăzut teribil). Așa că, faute de mieux, se scot din dosare materialele lăsate în așteptare ale istoricilor literari, mai răbdători prin natura lor. l În CONVORBIRI LITERARE nr. 7, ne-am oprit la Florin Faifer, totdeauna de citit atît pentru
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
Al. Săndulescu Editura Albatros, care se remarcă de mulți ani cu un program de o mare bogăție și varietate, a inițiat colecția "Ethnos", în cadrul căreia, dacă nu mă înșel, una dintre primele apariții este antologia călinesciană deja numită în subsolul acestei pagini. Ideea mi se pare extrem de benefică, întrucât conceptele că să nu spun cuvintele de națiune, specific, patriotism au fost oarecum neglijate în ultima vreme și datorită faptului că prin exagerare și
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
foarte mari, poate să ne aducă suferințe îngrozitoare, e ca o graviditate monstruoasă pe care o purtăm. D.P.: Ai fost cea care ai ținut Laudatio pentru profesorul Nicolae Balotă, la primirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universității "Babeș-Bolyai". La apariția ta în Aula Magna, s-a creat spontan o rumoare de simpatie, lumea a început să se foiască, pentru că n-aveai cum să fii recunoscută imediat, atît de mică și de fragilă între bărbații care te însoțeau, în aceeași ținută
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Toni Collette: într-un rol de ( altă) gospodină americană din anii ’50, bine machiată, bine-mbrăcată și cu toate mergîndu-i țais, care află că este suspectă de-un chist uterin, Collette este atît de uluitoare încît cele nici cinci minute de apariție pe ecran fac din Orele, în primul rînd, filmul ei. Că poți face un film viu și vibrant despre monștri sacri o demonstrează Frida, cea de-a doua peliculă a regizoarei Julie Taymor ( prima a fost o ecranizare epatantă după
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
sînt obloane închise ce ascund privirii orice altceva. Imagistică începe în român cu Stendhal și Balzac și ajunge, prin Flaubert, la un echilibru ideal între cuvînt și imagine ( ...) Criză imagisticii va începe în român jumătate de secol mai tîrziu, odată cu apariția cinematografului. Atît. Apoi Calvino se întoarce la Flaubert și la trăsătură vizuală a stilului sau. De ce e atît de tentanta remarcă lui Calvino? Din cel puțin trei motive. În primul rînd sugestia că imagistică literară are o istorie și că
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]