467,695 matches
-
fițe, într-un mod absolut firesc, repetînd procesul derivativ care a produs, din expresia similară a face mofturi, adjectivul mofturos. Fițos se folosește cu două sensuri principale: aplicat persoanelor, caracterizează tendința de a face mofturi, de a avea pretenții nejustificate; aplicat obiectelor, indică apartenența la categoria de produse de lux, căutate în primul rînd pentru prestigiul social pe care îl demonstrează. Pentru ambele sensuri, sfera semantică tipică este cea a snobismului, a aparențelor: nu orice mofturi sînt fițe, ci în primul
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
are un renume bun și în general sunt mulțumită” (desprecopii.com), “cum adică, să nu știe bucureșteanu’ cel mai la modă bar, cel mai spectaculos cocktail, cea mai «fițoasă» discotecă sau restaurantul cu cel mai bun tiramisu...?” (buletin.ro). Se aplică, în fine, chiar și expresiilor lingvistice: “se încearcă explicarea, printr-un termen fițos, a lipsei de bani și de strategie” (observator.info, 2003); “un volum cu titlu fițos, ce se vrea epatant” (observatorcultural.ro). Și mai inovatoare e folosirea locuționară
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
documentarul a avut premise corecte, dar o demonstrație și o concluzie jenante. E imposibil de crezut că americanii erau cu totul indiferenți, în 1989, la ceea ce se întâmplă dincolo de „Cortina de Fier”. Dar, în stilul lor, pe care-l vedem aplicat astăzi și în fosta Iugoslavie, și în Afganistan, și în Irak (unde, totuși, s-au implicat virulent) au lăsat o mare marjă de libertate mișcărilor din interior. Dacă e de văzut o diversiune undeva, atunci ea de văzut chiar la
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
cărei coordonare a încredințat-o, am impresia, mai mult formal, criticului Alexandru Cistelecan. E o serie de mici monografii (o sută de pagini) cu destinație didactică, adoptând o structură unitară: o prezentare critică a operei, o antologie însoțită de comentarii aplicate pe text, o selecție din cele mai importante referințe critice, un scurt profil biografic plasat la urmă și o firească bibliografie. Rezultatul e un fel de ediție mai specială din opera unui scriitor, prezentat accesibil prin marile lui teme și
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
nici vânt, nici val”. Intrat în viața politică vizibilă după 1989, Pușcaș a fost numărul doi al României la ambasada din Washington. Ca și astăzi, era de-un cenușiu perfect. Dac-a avut el tupeul să califice șutul în fund aplicat de bruxellezi drept o victorie a României, însemană că e tare! În materie de tupeism își întrece chiar șeful. Care șef ne ia fața cu „stabilitatea politică” și „demnitatea românilor”. Ce stabilitate, dom’ prim-ministru? Stabilitatea de cimitir a unei
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
Aici, termenul „consemnări” ne conduce spre... note fugare, tablete, enunțuri, microsioane critice. Limbajele au tot cadența criticii de Întâmpinare ori impulsul istoriei literare care a dorit să rețină valori, doar În primă instanță, anunțând subiacent o revenire mai amplă, mai aplicată asupra cărții respective. Al doilea termen, „labirint”, cu noiciana prepoziție În (< lat. in), implicată În toate actele de comunicare - orală și scrisă - (de la Cantemir la Hasdeu, de la Odobescu, până la filosoful Noica ) - indică numai spații interioare, de la văzute, la nevăzute, de la
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
chiloți (Nae Cernaianu). • Din când În când ni se Întrerupe lumina și dreptatea din cauza suprasolicitării. • Suntem optimiști din disperare. • Cu toți suntem În depresie, dar unii au și motive. JUMĂTATEA DE MĂSURĂ • Multe idei sunt foarte bune dacă nu-s aplicate. Dacă spui că nu ți-e frig nu Înseamnă neapărat că ție cald. • Nimicul vorbește pe mai multe voci. • Buget, deci exist ! • Rămâne cum am mai tăcut (Zoltan Terner). • Un prost aruncă o piatră În fântână și zece deștepți nu
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
urmare a unui proces oxidativ enzimatic sau neenzimatic: enzimele neinactivate acționează asupra polifenolilor (polifenoloxidaze) și dau o colorație bruna; procesul neenzimatic are drept cauză reacțiile Maillard. Defectele pot fi evitate dacă se realizează o inactivare eficientă a enzimelor, dacă se aplică corect dezaerarea și/sau se utilizează acid ascorbic drept antioxidant. Culoarea închisă poate apare și ca urmare a depășirii regimurilor termice. Prevenirea acestui defect se realizează prin: evitarea stagnării materiei prime între fazele procesului tehnologic; dezaerarea produsului în condiții de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
acidității produsului; răcirea produselor finite după pasteurizare până la temperatura indicată de tehnologie. 95 Pierderile importante de vitamina C sunt accentuate când se face dozarea șucului în ambalaje necorespunzătoare (ambalaje metalice care nu au fost protejate cu lac acidorezistent), când să aplicat un tratament termic dur sau cand ascorbinoxidaza neinactivată acționează asupra acidului ascorbic. Cu cat temperatura de depozitare este mai mare (peste 20oC, temperatura prevăzută de normative), cu atat pierderile de vitamine sunt mai mari. Studiile arată că pierderile de acid
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Orice poezie aspiră, în ultimă instanță, spre "realism". Dar există diferite stadii ale realului. Un stadiu al acestuia e realul poetic. Realul poetic, spre deosebire de realitatea obișnuită, se naște prin activitatea spiritului poetic. În acest sens, el e produsul unor tratamente aplicate de conștiința poetică realului banal. În fond, prin această demonstrație, teoreticianul stabilește, în relația spirit poetic-real, locul esențial al subiectului poetic, deoarece acesta e elementul genetic al realității poetice. Realitatea obișnuită reprezintă un fond indeterminat asupra căruia lucrează spiritul poetic
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
-i șansa formei.Întreaga operă teoretică și poetică a lui Ștefan Aug. Doinaș poate fi reprezentată ca o aventură fascinantă a formei. Firește, gîndind astfel, poți spune că nu există realitate în sine, că orice real e rezultatul unui tratament aplicat de spirit. Și, constată teoreticianul, chiar așa este: prin activitatea subiectului poetic, realul poetic apare. El se naște prin descompunerea materialului "bogat și amorf al realității cotidiene" și prin recompunerea acestuia într-o țesătură originală "luminată de o anume semnificație
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
fost bine, n o fi fost bine?... Nu știu, nu mă bag. Tac. Tac să nu mă facă ăștia nomenklaturist. Că, chiar dac-am fost, tot prin tăcere am fost. N-am scos un cuvânt. Am primit indicații, le-am aplicat: Mia indicat de la partid să-i dau lu ăla casă, eu i-am aplicat o repartiție. Mi-a indicat că unu cu galoane trebuie să ia salariu și de la noi, i-am aplicat pontaju. Mi-a indicat că nevasta lu
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
să nu mă facă ăștia nomenklaturist. Că, chiar dac-am fost, tot prin tăcere am fost. N-am scos un cuvânt. Am primit indicații, le-am aplicat: Mia indicat de la partid să-i dau lu ăla casă, eu i-am aplicat o repartiție. Mi-a indicat că unu cu galoane trebuie să ia salariu și de la noi, i-am aplicat pontaju. Mi-a indicat că nevasta lu tovarășu trebuie menajată, am pus-o nenormată. Mi-a indicat că familia lu șefu
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
un cuvânt. Am primit indicații, le-am aplicat: Mia indicat de la partid să-i dau lu ăla casă, eu i-am aplicat o repartiție. Mi-a indicat că unu cu galoane trebuie să ia salariu și de la noi, i-am aplicat pontaju. Mi-a indicat că nevasta lu tovarășu trebuie menajată, am pus-o nenormată. Mi-a indicat că familia lu șefu trebuie să se recreeze, am golit casa de odihnă... Eu am aplicat tot ce mi s-a indicat. În
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
ia salariu și de la noi, i-am aplicat pontaju. Mi-a indicat că nevasta lu tovarășu trebuie menajată, am pus-o nenormată. Mi-a indicat că familia lu șefu trebuie să se recreeze, am golit casa de odihnă... Eu am aplicat tot ce mi s-a indicat. În rest, am tăcut. Că de asta-s sindicat și la asta mă pricep: să aplic... Să aplic indicația partidului... Atâta știu; și uite că ăștia de acuma spun că-i bine. Că le
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Mi-a indicat că familia lu șefu trebuie să se recreeze, am golit casa de odihnă... Eu am aplicat tot ce mi s-a indicat. În rest, am tăcut. Că de asta-s sindicat și la asta mă pricep: să aplic... Să aplic indicația partidului... Atâta știu; și uite că ăștia de acuma spun că-i bine. Că le trebuie experiența mea. Că de ce stau deoparte și nu intru-n rânduri!... Care rânduri? Că-s mai multe... Nu contează! zic ei
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
indicat că familia lu șefu trebuie să se recreeze, am golit casa de odihnă... Eu am aplicat tot ce mi s-a indicat. În rest, am tăcut. Că de asta-s sindicat și la asta mă pricep: să aplic... Să aplic indicația partidului... Atâta știu; și uite că ăștia de acuma spun că-i bine. Că le trebuie experiența mea. Că de ce stau deoparte și nu intru-n rânduri!... Care rânduri? Că-s mai multe... Nu contează! zic ei Experiența ta
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
că-i bine. Că le trebuie experiența mea. Că de ce stau deoparte și nu intru-n rânduri!... Care rânduri? Că-s mai multe... Nu contează! zic ei Experiența ta sindicală, nea Bibi, e mare. Societatea are nevoie de ea!... Ca să aplice linia partidului?Întreb io disciplinat. Iar ei răspund bucuroși: — Da!... — Dar care partid, că acum sunt mai multe? mai Întreb io; iar ei se supără: N-are a face, nea Bibi; intră În rânduri și, pe urmă, vedem noi! Peste
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Victor Buciu Într-o atitudine modernă, în primul și singurul său volum de proză scurtă, După-amiază neliniștită, 1967, pregătind o scurtă serie de romane dificile, Aurel Dragoș Munteanu (1942-2005) complică până la ambiguitate și inautentificare modalitățile structurante și stilistice de observație aplicată la existența comună. Prozatorul era și - mai ales - avea să devină un eseist și un critic informat. Dar și epatant, cu ambiția diversității tematice, metodologice și canonice. Din păcate, cu fundamente neașezate și derutante. Inițierea sa culturală pluridisciplinară, artistică și
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
ceva, dar se trezesc continuându-și din inerție, demobilizați, viața agonică. Ei sunt niște înfrânți nostalgici, care își văd viitorul și chiar prezentul doar prin retorica stereotipă a utopiei. Lumea oamenilor singuri este nouă prin filosofia narativă care îi este aplicată, la nivelul stărilor psihologice și al relațiilor sociologice. Perspectiva devine idee. Iar ideea capătă virtutea de a deforma. Așadar, de a conferi o identitate în anomie, proprie ființelor cu o individualitate vulnerabilă, condamnate la o singurătate colectivă. Personajele, concepute pentru
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
pentru occidentali extensia terminologică respectivă nu-i relevantă. Pentru noi cei de acasă, din vadul autohton în care supraviețuim, este. Manelizarea incumbă dominația derizoriului, a îndoielnicului, a zegrasului artistic, în fața cărora unii contemplatori se înclină, se extaziază. Nu fac trimitere aplicată la manelizarea domeniului sonor, pe care o depistăm zilnic, ci la manelizarea integrală petrecută la nivel intelectual, politic, social, la nivelul interrelaționării uzuale dintre persoane. Asistăm la căderea în insignifiant, în grotesc, în vulgar, în hilar, pe arii dintre cele
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
orice act de comunicare (intersubiectivă). Dar se pune și vom pune cu precădere problema adâncirii unui sens activ lărgit al performanței muzicale privind implicarea persoanei (interpretului) în acest proces, care trebuie dezvăluită în plenitudinea capacităților sale formative: volitive. Ne vom aplica asupra elementelor care țin de acest aspect configurativ al enunțului muzical, din perspectiva Logicilor unor Lumi (muzicale) Posibile (în curs de definire). Orice fragment muzical (sonor) se configurează în funcție de parametrii ce-l definesc și de relațiile dintre aceștia. Din cele
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
Depășim astfel un anume nivel de „manualitate”, de ticuri și regularități devenite obișnuințe în cadrul unei anume formări muzicale tradiționale de orice tip și ne vom concentra asupra unor modele generative subiacente gestului performativ pe care le vom discerne, descrie și aplica în configurarea concretă a enunțului muzical. Vom aborda în acest sens structurile prime, elementare și inevitabile ale discursului muzical și anume: frecvența sonoră (audibilă sau nu - de obicei numită tăcere sau „pauză” - la care vom reveni) și viteza atacurilor elementare
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
de lectură transgresată din obiect în principii de ordine, în acțiune (formativă): adică de „rostire” într-o Logică alta decât cea din Lumea noastră de producători și „consumatori” de artă a sunetului. În consecință, educația muzicală va trebui să se aplice (și vom vedea cum) asupra mentalului, capacității generative de limbaj (definit în logica respectivă) a actanților, iar cele dinainte dezvoltate privind jocul (muzical), match-ul și altele nu au făcut decât să schițeze în principiu ordini la care vom face acces
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
oricărei forme de comunicare (în spațiul timp...). În configurarea enunțului muzical, textul (partitura) va propune un set de principii de structurare a frecvențelor. De asemenea, va defini tipologia timpului muzical (strié și lisse) și, în cadrul acesteia, structurile ritmice a fi aplicate în enunțul frecvențelor sonore și al tăcerilor. De asemenea va stabili criteriile de continuitate și discontinuitate a transformărilor dintre valorile spațiale date ale domeniului. Câteva mențiuni speciale privind pauza în acțiunea muzicală. Ea poate primi următoarele accepțiuni: non sunet și
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]