1,351 matches
-
să trăiască cu un pistol pe zi, echivalentul unui euro în zilele noastre. Mai important din punct de vedere oficial, regele Carol al II-lea a fost convins să treacă la catolicism pe patul de moarte. Din punct de vedere apocrif, între regele Carol al II-lea al Angliei și regele Ludovic al XIV-lea al Franței a existat un tratat secret. Carol trebuia să treacă la catolicism și să declare public acest lucru când situația din țară o permitea. Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
public acest lucru când situația din țară o permitea. Ludovic se obligă să plătească pentru această două sute de mii de livre. De asemenea, ambele țări urmau să atace Olanda, si apoi să împartă teritoriile cucerite între ele. Tot din sursele apocrife aflăm că cea care a condus tratativele secrete a fost ducesa d' Orlèans, Henrietta-Anne, sora lui Carol al ÎI lea și cumnată lui Ludovic al XIV-lea. Oficial, aceasta a murit de colici abdominale șase săptămâni după încheierea tratativelor. Neoficial
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
tratativele secrete a fost ducesa d' Orlèans, Henrietta-Anne, sora lui Carol al ÎI lea și cumnată lui Ludovic al XIV-lea. Oficial, aceasta a murit de colici abdominale șase săptămâni după încheierea tratativelor. Neoficial, a fost otrăvita. Pe baza informațiilor apocrife, ne permitem să credem că asasinarea să nu a fost cauzată de un admirator gelos, ci a fost o formă de pedeapsă pentru rolul jucat în cadrul acestor negocieri. Regele Iacob al Doilea, a fost un protector al catolicilor. Oficial, acesta
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
fost un protector al catolicilor. Oficial, acesta a fugit în Anglia, iar în timp ce traversa râul Tamisa, a aruncat sigiliul regal în apă. Gestul său a fost considerat o declarație de abdicare și William a fost proclamat rege. Pe baza relatărilor apocrife, istoria este diferită. Niciun sigiliu nu a fost aruncat în apă. Regele Iacob a informat lorzii parlamentului despre hotărârea să de a părăsi țara. Aceștia i-au oferit dreptul liberei alegeri, iar el a preferat să plece la curtea regelui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nu a fost aruncat în apă. Regele Iacob a informat lorzii parlamentului despre hotărârea să de a părăsi țara. Aceștia i-au oferit dreptul liberei alegeri, iar el a preferat să plece la curtea regelui Franței. După cum putem observa, istoria apocrifa ne oferă o altă imagine a monarhilor europeni. Dacă putem compara, istoria oficială prezintă date seci, numai din punct de vedere cronologic, în timp ce scrierile apocrife ne dezvăluie natura umana a evenimentelor. III. Franța în secolul al XVII-lea în scrierile
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
alegeri, iar el a preferat să plece la curtea regelui Franței. După cum putem observa, istoria apocrifa ne oferă o altă imagine a monarhilor europeni. Dacă putem compara, istoria oficială prezintă date seci, numai din punct de vedere cronologic, în timp ce scrierile apocrife ne dezvăluie natura umana a evenimentelor. III. Franța în secolul al XVII-lea în scrierile oficiale și memoriile apocrife Secolul al XVII-lea reprezintă una dintre cele mai importante perioade din istorie, momentul când s a pus piatră de temelie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
altă imagine a monarhilor europeni. Dacă putem compara, istoria oficială prezintă date seci, numai din punct de vedere cronologic, în timp ce scrierile apocrife ne dezvăluie natura umana a evenimentelor. III. Franța în secolul al XVII-lea în scrierile oficiale și memoriile apocrife Secolul al XVII-lea reprezintă una dintre cele mai importante perioade din istorie, momentul când s a pus piatră de temelie a dezvoltării societății moderne atât din punct de vedere științific, religios cât și politicoeconomic. Galileo Galilei pune bazele modelului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
și a Olandei, iar la nivel mondial ocupă a treia poziție din punct de vedere demografic, fiind surclasata doar de Chină și India. III.1.Imaginea lui Ludovic al XIII-lea: monarhul cel cast în memoriile oficiale și în cele apocrife Ludovic al XIII-lea a dominat prima parte a scenei politice franceze din secolul al XVII-lea. Născut la Fontainebleau, în anul 1601, la început de veac, este cel mai mare dintre cei șase copii ai lui Henric al IV
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
este semnată de către un anume Enquetil, oferă informații despre complotul în care era implicat și Cinq Marș. Dorim să precizam că în unele ediții numele autorului este modificat în Anquetil, fapt ce ne conduce să calificăm această lucrare drept una apocrifa. Nici o enciclopedie sau cronică a vremii nu menționează un autor sau un istoric purtând acest nume. Din punct de vedere etimologic, substantivul propriu"Enquetil" își are rădăcina în verbul"enquêter", care înseamnă"a anchetă". Referitor la complotul în care era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
fi meritat titlul fie numai și pentru încrâncenarea cu care a urmat sfaturile lui Richelieu. A urmat un drum"drept" fără să se abată de la traseul politic impus de cardinal. Însă contemporanii săi ne transmit, pe calea memoriilor oficiale și apocrife că regele s-a plecat sub jugul cardinalului, față de care nutrea sentimente contradictorii. Din sursele memorialistice aflăm că Ludovic al XIII-lea l-a invidiat și s-a temut de cardinal. Prima care are curajul să afirme acest lucru este
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
epocă în care mai erau încă arse pe rug vrăjitoarele și în care fantezia, isteria fanatismului religios și fervoarea religioasă dădeau naștere superstițiilor sau poveștilor, paralelismul dintre nașterea lui Isus și cea a lui Ludovic era binevenit. Într-o lucrare apocrifa, preluată mai apoi de C. Kubler și prezentată în lucrarea să Visions et révélations du frère Fiacre de Sainte Merguerite, este descris"examenul" la care a fost supus fratele Fiacre pentru a dovedi veridicitatea viziunilor sale. Trebuie să subliniem metodele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
de la Versailles. Prin urmare, deși există un hiatus pentru data de 5 decembrie - noaptea oficială a concepției Delfinului, după calculele medicilor - în cele șase săptămâni ar fi fost timp suficient pentru cuplul regal să petreacă timpul împreună. Desigur literatura memorialistica apocrifa sugerează un miracol mai degrabă uman, decat divin. Gaston d‘Orléans, fratele regelui, ar fi declarat că probabil"Darul lui Dumnezeu" a iesit din corpul reginei, dar nu știa ce diavol l-ar fi pus acolo. În cercurile înaltei societăți
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
este mama sa, care a contribuit în totalitate, alături de cardinalul Mazarin, la crearea personalității celui care a dat un nume unei epoci:"Epoca Regelui Soare". IV.1.2."Cum te numești?“ "Ludovic al XIV-lea...“ Nu încă, nu încă!” (scrieri apocrife) Ludovic al XIV-lea, născut în castelul Saint Germain en Laye, la data de 5 septembrie 1638, era descendentul direct al celor mai importante case regale europene. Genealogistul C. Carretier, care s-a ocupat în mod special de arborele genealogic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
s-a oficiat ceremonia, copilul a fost întrebat de către muribund:"Ce nume ți-au pus?" Băiețelul a răspuns"Sunt Ludovic al XIV-lea"."Nu încă, dar in curand vei fi", i-a replicat regele. Desigur, este un dialog de sorginte apocrifa, deoarece regii Franței nu adăugau nicio cifră lângă nume. Se mai spune că acest presupus dialog ar reprezenta una dintre ultimele discuții dintre tata și fiu, regele murind la scurt timp după aceasta. Ludovic al XIV-lea a devenit astfel
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
fost reprezentate de doi străini: regina-mamă Ana de Austria, o prințesă spaniolă și de către consilierul acesteia, sicilianul Giulio Mazarini, care era cunoscut în Franța sub numele de Jules Mazarin. IV.1.3 Copilăria Regelui Soare din perspectiva oficială și cea apocrifa Ludovic al XIV-lea a avut șansa de a crește într un mediu armonios familial. Beneficiind de dragostea necondiționată și care nu poate fi pusă la îndoială a mamei sale, regina Ana, protejat de nasul sau Mazarin, si avându-l
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
o adevarată ofensa și că o intruziune în intimitatea să. Nu trebuie însă să uităm că, indiferent de cât de profund și de sensibil era, în anii 1640 Ludovic era totuși un copil și se comportă ca atare. În lucrarea apocrifa intitulată Mémoires inédits de Louis-Henri de Loménie, comte de Brienne, secrétaire d 'État sous Louis XIV: Publiés sur leș manuscrits autographes, avec un essai... par F. Barrière, Loménie de Brienne ne povestește că regelui îi plăcea în copilărie să bată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
chiar mai mult. Fragmentul rămas din primul volum, cel al morții lui Ludovic al XIII-lea, a fost publicat abia în 1838, de Michaud et Poujoulat, la o sută nouă ani după moartea sa. Copii ale manuscriselor circulau sub forma apocrifa încă de pe vremea când autorii erau în viață. La foarte multe dintre fragmentele originale, persoane anonime au adăugat propriile istorii. Temându-se pentru viața sa, si nedorind că regele să creadă că el este autorul versiunii apocrifecritice, Du Bois îi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
care Iuda fură din rai astrele, iar un sfânt (de regulă Ilie) îl răpune cu fulgerul, îl leagă în lanțuri și readuce „odoarele” la locul lor. în ceea ce privește colindele tip Furarea astrelor, o primă apropiere se poate face cu legenda ebraică apocrifă a căderii și înlănțuirii îngerilor, cu privire la care au supraviețuit câteva aluzii chiar și în textele canonice ale Bibliei : Geneza (VI, 4), Isaia (XIV, 12-15), Epistola sobornicească a Sf. Apostol Iuda (6), A doua epistolă sobornicească a Sf. Apostol Petru (II
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Scenariul acestor legende populare diferă însă în câteva puncte esențiale de scenariul colindelor românești în discuție. în 1920, Al. Rosetti intuia că la originea acestor colinde, grupate de el sub titlul generic Prada din raiu, trebuie să fie o legendă apocrifă, necunoscută la acea dată (4, p. 57). Abia în 1938, Nicolae Cartojan prezintă o legendă „cu trăsături bogomilice”, aflată într-un manuscris (BAR nr. 1282) de la începutul secolului al XIX-lea, ca fiind „prototipul apocrif al ciclului de colinde «Prada
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trebuie să fie o legendă apocrifă, necunoscută la acea dată (4, p. 57). Abia în 1938, Nicolae Cartojan prezintă o legendă „cu trăsături bogomilice”, aflată într-un manuscris (BAR nr. 1282) de la începutul secolului al XIX-lea, ca fiind „prototipul apocrif al ciclului de colinde «Prada din raiu»” (5, II, pp. 49-51). Este vorba de legenda cu titlul : Povestea lui Satanailu cumu s-au trufitu împotriva ziditoriului D[u]mnezeu cu gândul și cumu au căzutu dinu ceriu de s-au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-au făcutu din înger luminatu, de s-au făcutu dracu. Adaug faptul că, în diferite variante, tema este atestată și în folclorul altor popoare din estul Europei : sârbi, macedoneni, bulgari, ruteni, ucraineni, letoni etc. (5, II, p. 73). „Prototipul apocrif” propus de N. Cartojan conține într-adevăr majoritatea motivelor cuprinse în colinda românească. Dar din scenariul colindei, care prezintă anumite diferențe de fond, de formă și de structură față de scenariul legendei, lipsesc unele motive parazitare exis tente în legendă, apărând
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zmeului, de vraja somnului malefic. în basme, chiar și Sf. Sisoe - un campion al luptei cu duhurile rele - adoarme la apariția demonului, permițându-i acestuia să fure copilul Melintiei. Este semnificativ faptul că anume acest episod nu apare în legendele apocrife relative la Sf. Sisoe, ci doar în forma lor pregnant folclorizată (70). Motivul „somnul eroului” apare și în alt tip de basme, cel în care voinicul răpune „balaurul de la fântână”, salvând astfel fata de împărat oferită monstrului ca jertfă (75
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scaunul de judecată/ und’ s-adună lumea toată” (6, p. 116), „toiagul de judecată”, „ciubărul botezului,/ păhărelul mirelui,/ scaunul județului” (14, p. 46) și chiar „spicul cel mai bun,/ c-așa-i data de Crăciun” (26, p. 36). În legenda apocrifă de care am vorbit (mss. BAR nr. 1282) sunt furate veșmântul (probabil cel împodobit cu astre), stema și steagurile Domnului. În toate cazurile este vorba de răpirea unor atribute divine care reglementează ordinea cosmică, răpire ce răstoarnă supremația lui Dumnezeu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și închisese apele cosmice în „adâncul muntelui” -, într-o primă fază a înfruntării zeul Indra fuge de V«tra (Satapatha Brahma¡a, I, 6, 3-77), fiind „bolnav de spaimă” și dorind pace (Marka¡¯ya Pura¡a). Chiar și în legenda apocrifă Povestea lui Satanailu cumu s-au trufitu împotriva ziditorului D(u)mnezeu... - pe care Nicolae Cartojan a considerat-o prototipul colindei tip Furarea astrelor - arhanghelul Gavriil, fiind înspăimântat de puterea lui Satanail care furase din cer însemnele puterii divine, refuză
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
monstrul, uzează de o armă strict războinică. Este cazul eroului de colindă, care leagă zeul „cu cordița arcului”, a Sfântului Ilie care, în colinda pe care o comentăm, amorțește și leagă pe Iuda folosind fulgerul ș.a.m.d. în legenda apocrifă, pe care Nicolae Cartojan o considera prototipul ciclului de colinde tip Furarea astrelor, nu apare motivul amorțirii și legării lui Satanail. Arhanghelul Mihail poartă 59Colinda tip Furarea astrelor cu acesta un război cosmic în toată regula și, învingându-l (cu ajutorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]