600 matches
-
comice, iar femeia devine credibilă în actele ei de trădare, stârnind nu blamarea, ci compătimirea. Ultima nuvelă a zilei a cincea ne înfățișează tot un soț neputincios, de data aceasta homosexual, pe care consoarta sa nu poate decât să-l apostrofeze, căci era „tânără și zdravănă, o roșcovană plină de draci, căreia doi bărbați i-ar fi trebuit, nu unul”875 și se vede privată, pe bună dreptate, de complexitatea trăirilor unei căsnicii normale. O bătrână, ce trecea drept evlavioasă în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a șasea). Deși evlavioasă, nu pregetă să atace sistemul clerical corupt (călugărul care profită de vanitatea unei femei inculte pentru a întreține relații sexuale cu aceasta - ziua a patra). Remarcabil este că, în patru din povestirile rostite de ea, le apostrofează pe femeile rele și needucate, credule și insensibile, și manifestă o îngăduință vizibilă față de cele istețe, chiar dacă sunt adulterine, și ne apare mai mult decât tolerantă cu tinerii și instinctele care îi domină. Pampinea rămâne, de-a lungul întregii opere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de jos nu au putut beneficia de instruire, dar sunt pitorești și admirabil caracterizate printrun limbaj neaoș. Fiammetta este conștientă de posibilitățile oarecum limitate ale femeilor vremii de a accede la tainele științei sau ale artei dezbaterii, de aceea își apostrofează suratele atunci când acestea se lansează într-o dispută pentru a stabili care personaj fusese mai generos din povestirea rostită în ultima zi a reuniunii de către Emilia: „într-o tovărășie ca a noastră se cuvine să se vorbească într-un fel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femeii mai rele decât diavolul.375 În solilocviul său inserează, la un moment dat, replica uneia dintre victime, un soț, iar scena respectivă dezvăluie grăitor vulgaritatea, lipsa de educație, de respect, spiritul de tavernă al femeii. Apelativele cu care îl apostrofează și imprecațiile dovedesc un adevarat idiolect al personajului feminin, plin de culoare și fără perdea, cel mai viu, autentic și pitoresc din cadrul Povestirilor din Canterbury: măi ghiujule, buhai bătrân, mișele, lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
urmărește decât să-și rețină copila pentru bunul său plac, dovedind și ipocrizie pe lângă aviditate sexuală. Starețul nu este condamnat din cauză că s-a înfruptat din „prada” tânărului, ci din pricina neînțelegerii și a spiritului intransigent față de confratele său, pe care îl apostrofează pentru un păcat pe care și el îl săvârșește, fără a se căi însă. Nu păcatul trupesc este fapta cu adevărat abominabilă, ci lipsa toleranței, a înțelegerii, a iertării. Călugărul tânăr se salvează datorită istețimii sale, a capacității de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
comice, iar femeia devine credibilă în actele ei de trădare, stârnind nu blamarea, ci compătimirea. Ultima nuvelă a zilei a cincea ne înfățișează tot un soț neputincios, de data aceasta homosexual, pe care consoarta sa nu poate decât să-l apostrofeze, căci era „tânără și zdravănă, o roșcovană plină de draci, căreia doi bărbați i-ar fi trebuit, nu unul”875 și se vede privată, pe bună dreptate, de complexitatea trăirilor unei căsnicii normale. O bătrână, ce trecea drept evlavioasă în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
reacționează cu mai mare întârziere: bărbatul sau femeia? Diferența dintre sexe în intenția de a răspunde acțiunilor agresive Reacții întârziate... vă sună familiar? Atunci imaginați-vă situația următoare: vă aflați la serviciu, în bar și, din senin, un coleg vă apostrofează. Vă crede responsabil de o greșeală care l-a făcut să piardă mult timp. Rămâneți perplex și bâiguiți un „Nu am fost eu...”. Apoi, el vă întoarce spatele și pleacă. Faceți la fel și, ajuns la biroul dumneavoastră, rămâneți un
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
prin care ei aduc informații suplimentare despre diferite elemente ale istoriei 293. Explicațiile respective sunt plasate, de cele mai multe ori, între paranteze, ceea ce constituie o particularitate a manierei scriitorului rus. În povestirea Mâna dreaptă, după replica eroului (eului-narat), prin care îl apostrofează pe bătrânul bolnav pentru că ceruse o țigară (apostrofare făcută de pe poziția unui om sigur pe sine, care nu este robul acestui obicei), naratorul furnizează cititorului o informație suplimentară, pe care Bobrov nu o știe: "Eu însumi renunțasem la acest nărav
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de telefon, trebuie să ne cerem scuze. Cu toate acestea, deseori ni se răspunde injurios și în acest caz ne simțim groaznic. Este o purtare incompatibilă cu statutul de om civilizat. Așa că la rândul nostru ne vom abține să-l apostrofăm nepoliticos pe cel ce a greșit. b) Situații în care se recomandă să nu folosim telefonul Există împrejurări în care se nu recomandă să telefonăm. De pildă, nu se adresează la telefon o invitație la o masă festivă, recepție, logodnă
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
degeaba acest text. Prostul de Internet, nu se va recunoaște niciodată în el. N-ai cum să te recunoști, dacă ești prost făcut grămadă, dar te crezi genial. Neapărat genial! Confesiunile unui zâmbet blond Un soi de prieten m-a apostrofat la un moment dat că prea mă iau de politicieni. Adică, voia să spună, că ar trebui să las în pace aceste specimene ale naturii, (deși unele chiar că parcă sunt împotriva naturii), să-i las să vegeteze în pace
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Introducerea la Istoria Literaturilor din Pléiade, Raymond Queneau îl citează pe Urmuz alături de Caragiale. Gestul salutat de diasporă este aspru criticat în România de presa realismului socialist. Valentin Lipatti îi reproșează lui Queneau asocierea lui Caragiale cu Urmuz și îl apostrofează pe Virgil Ierunca, autorul capitolului despre literatura română: "Cine-i dă dreptul domnului Ierunca să măsluiască literatura română în ochii milioanelor de cititori din lumea întreagă? Conștiința domniei sale de "român verde"? Atunci de ce domnul Ierunca profitând de faptul că lumea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fiecare apariție. Când nu se întâmplă, scriitorii devin veleitari și se afiliază unor grupări ce le susțin categoric unicitatea și superioritatea creațiilor. Monica Lovinescu nu se ferește să-și arate disprețul față de liderii unor asemenea grupări, motiv pentru care îi apostrofează. Curajul manifestat în literatură este o categorie socială, derivată din conjunctura istorică, nu o categorie estetică. Cartea în care predomină politicul și socialul, fără să fie tributară unei viziuni literare, se asociază intereselor epocii. Monica Lovinescu urmărește condiția scriitorului român
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
suferă nu poate fi decât șsublinierea Îi aparține expeditorului scrisoriiț persoana dumneavoastră. Cred că este posibil să vă treziți cu surprize pe care nici nu le puteți anticipa și poate nici nu le puteți evita”. Radu Scorobete, din Simeria, o apostrofează: „Nu aveți nici un mandat și nici un drept să ponegriți țara și, ca atare, nu veți scăpa de judecata poporului. (ă) Ai uitat că ești pensionară, țara Îți dă pensie, și nu cei de afară. Ar trebui să-ți ea pensia
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
multe tipuri de produse comestibile sau nu; nu vă lăsați păcălite de aspectul asemănător unor birouri lăsate în paragină; plantele acelea care par să fi crescut vraiște pe tarabe sunt marfă și totodată obiectul vizitei voastre în acel areal; am apostrofat eu odată un negustor că nu-și face curățenie pe birou (mă tot întrebam pe unde și-o ține dosarele) și nu-mi permit să vă spun ce mi-au auzit urechile... Tot la piață puteți găsi carne, mezeluri, brânzeturi
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
americanilor, caricatură din care au dedus că acesta intrase în dizgrația sovieticilor. Când s-a întors șeful și a văzut ziarele pe jos și-a dat seama ce s-a întâmplat, s-a înfuriat foc pe soția lui și a apostrofat-o: „-S-a dus naibii vigilența noastră, Aneto!“. Când femeia i-a ripostat că deținuții au spus că nu știu să citească, furios plutonierul i-a zis: „-Aoleu, ăștea știe mai multă carte decât tot neamul nostru la un loc“. Ulterior
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mijloc de dobândire de cunoștințe, de consolidare și sistematizare, fie ca mijloc de evaluare a cunoștințelor. Integrarea jocului în lecție poate saibloc uneori spontan, putând fi folosit cu succes în captarea atenției elevilor și înlăturarea plictiselii, dezinteresului, oboselii. Herbart a apostrofat plictiseala și totodat a calificat-o „păcatul de moarte al predării”. Plăcerea funcționalce acționeazîn timpul jocului va crea o nouformde interes, de participare activa elevilor, superioaratenției realizat prin constrângere. Folosirea jocului didactic la obiectul științe, face ca elevul sînvețe cu
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
câteva minute, după cum a arătat acest experiment: Psihologul Richard Katzev a realizat câteva experimente într-un muzeu. Un experimentator deghizat în gardian se apropia de unii vizitatori care aveau imprudența să atingă exponatele. El le determina un sentiment de culpabilitate, apostrofându-i fățiș, spunându-le că deteriorau opere de artă prețioase, că asta era interzis și că făceau ceva reprobabil. La ieșirea din încăpere, un alt complice lăsa să-i cadă în fața vizitatorilor necăjiți o geantă plină cu stilouri, hărți și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
putut observa reacția subiecților. R. Katzev a constatat că indivizii care se simțeau vinovați că ar fi deteriorat operele de artă își ofereau spontan ajutorul vizitatorului ghinionist căruia i-au căzut lucrurile pe jos, decât persoanele care nu au fost apostrofate de gardian. Sentimentul de vinovăție resimțit i-a incitat inconștient pe acești vizitatori să adopte comportamente altruiste, ca pentru a fi iertați sau pentru a se revanșa. Experimentul de mai sus arată efectele culpabilității asupra comportamentelor generoase și altruiste. Când
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
400 sau 500 lei pe lună". Atenția pe care Caragiale o acordă reacției de răspuns la opiniile despre propria operă e vizibilă și în cazul farsei D-ale carnavalului, citită în casa lui C. Nottara, autorul întrerupînd lectura pentru a apostrofa sever o... damă: "Nu permit manifestații d-astea anti-comice nici chiar reginei Elisabeta care totuși are scuze că nu este obișnuită cu quiproquourile limbei românești. Dar noi mitocnii get-beget știm să învîrtim limba noastră în orice fel voim." În 1864
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
că Zambilica este mătușa lui Bubico după mamă..." Panoplia trivialului se întregește și cu celebra înjurătură națională in extenso într-un raport oficial al procurorului, Telegrame: Atunci Costăchel Gudurău care sta la altă masă criticînd guvernul gura mare, sculat și apostrofînd directorul strigat ba pe al mă-tii și ridicat bastonu") sau în forma ei prescurtată, însoțită de instrucțiuni logopedice ca în Art. 214: "Cocoana (pufnind) Em...p (face din buze un zgomot onomatopeic). Avocatul Em...p (face același zgomot ca
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Bisericii, lucru arătat explicit și în fragmentul din articolul mai sus citat. Nu voi intra în amănunte imagologice, pornind de la fastul regal al înaltei ierarhii din Constantinopolul întâiului mileniu creștin, căruia Biserica românească îi este tributar și nici nu voi apostrofa modul în care actualmente, plecând de la veșminte și până la tipic lingvistic, Biserica și-a păstrat nota imperială, dând deseori impresia de opulență; mă voi limita la a semnala acest articol și a-l încadra la genul de discurs religios critic
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
care stăteam În car și Îngrijeam de vite mai trăgeam cu coada ochiului la cele tinere cărora li se dezgoleau pulpele și li se lipeau rochiile ude de șolduri, scoțându-le În relief grațiile. Ce te uiți, măi drace? ne apostrofa câte una mai rea de gură. Ce vrei să vezi? Toamna Toate muncile care mai rămâneau până la căderea zăpezii trebuiau făcute acum. Și mai erau Încă destule. Un eveniment important era târgul de vite de toamnă. Muncind cu multă grijă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și mă așez lângă un bătrân care Își scosese dintr-o plasă niște slănină din care acum tăia cu brișca câte puțin și o pune pe pâine, Înfruptându-se. Aici, la noi, nu se consumă decât din bucatele noastre! Îl apostrofă fata de la bar. Dacă-i așa mare bai, dă-mi și patru mici de ai dumitale și un deți de palincă, dar vezi să nu fie de aia proastă. I se aduse micii, palinca și pâinea, dar el continua să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
implicării sociale a scriitorului. Datorită cercetărilor de istorie conceptuală 17, astăzi știm că originea conceptului de nihilism trebuie plasată încă și mai mult în trecut. Făcând abstracție de sensul insuficient atestat pe care Augustin l-ar fi folosit când îi apostrofa ca nihiliști pe necredincioși, termenul, în varianta nihilianismus, apare la Gauthier de Saint-Victor. Acesta îl folosește pentru a desemna erezia cristologică potrivit căreia logosul divin fiind etern și nu creat, umanitatea îl privește pe Hristos numai ca accident. Un astfel
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
livre des combats de l'âme, 1949) obține premiul Edgar Poe. Dar Albert este din ce în ce mai singur, închis în sine însuși: Singurătatea și nimicul sunt de ajuns ființei mele196. Din această postură însingurată lansează săgeți înveninate împotriva tuturor. Roger Caillois este apostrofat ca "sofist famelic și cugetător scornit, sub-machiavelic de prefectură, crescut în haremul unui editor", "un bărbat care nu are mare lucru de spus, care este lipsit cu totul de flacără și de geniu, și a cărui operă este o succesiune
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]