26,366 matches
-
cuvinte, dincolo de liste, inventare și reconstituiri memorialistice, avem nevoie și de ficțiuni, de narațiuni care să integreze tot acest material într-un flux existențial coerent, într-o Poveste verosimilă. Deocamdată avem niște fragmente, cu care noi, cei care am mai apucat comunismul, putem reface imaginar întregul, dar celor mai tineri cititori care încep deja să ne urmeze în lectură le trebuie reconstituiri funcționale, de sine stătătoare. Le trebuie povești, istorii cu cap și coadă, cu intrigă și punct culminant. În fine
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
cine dracu? etc., în care cuvîntul dispoziției negative nu are, evident, decît o valoare de marcă pragmatică, nu legături sintactice cu restul enunțului (fiind un tipic element expletiv): "|știa cu ce dracu trăiesc?" (sfera.ev.ro); "ce dracu te-a apucat???" (computergames.ro) "ce dracu' faceți voi acolo sus?" (konst.org.ua); "Cum dreaq funcționează un magnet?" (computergames.ro). În mod similar sînt construite și unele interogații indirecte: "Nu înțeleg cum dracu au pătruns pe acest forum" (gardianul 2003). Multe interogații
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
Costache Olăreanu și Șerban Foarță erau dintre puținii care își ocupau, tardiv, locul meritat, iar dintre cei ce se impuseseră mai demult Lucian Raicu, alături de Gellu Naum, părea să fie și mai admirat. Criticii tineri care, ei, refăceau canonul, nu apucaseră să urmărească cronicile de întâmpinare a poeziei din "România literară", dar aveau acces la volume. Puteau să parcurgă pagini fundamentale despre scriitori români, de la Bacovia, Sadoveanu și Rebreanu până la Sorin Titel, să aibă revelația capodoperei oferită de Gogol sau fantasticul
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
minunatele străzi din atît de occidentalul sector 4. Casa mea a suferit zguduieli strașnice din pricina camioanelor de mare tonaj și a condusului cu 80 la oră pe o străduță ce abia îi suportă pe bieții șoferi-riverani. A venit căldura, m-apuc de reparații, ce treabă am? Decît la mare, mai bine pe schele! Decît cu bani în buzunar, mai bine fără! Cui îi pasă? Scrie mare: "Avem specialități". Și, dedesubt, chipul zîmbitor, senin și mulțumit al primarului Vasile Mihalache. De ce o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
oferă să o ajute la transcrierea manuscrisului și astfel intră în posesia lui. Când el începe să publice romanul sub numele lui, cei doi se întâlnesc, se amenință, dar - foarte ciudat - ea nu-l demască cu manuscrisul doveditor, ci se apucă să-l rescrie. Soțul ei - citește L.F. în cronica akasha - ar fi fost nimeni altul decât fratele socrului lui Șolohov, nedeclarat de acesta în autobiografii din pricină că ar fi fost ofițer în armata albilor, lichidat în 1931. Mai mult decât atât
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
reușea, în fine, să formeze numărul întreg, tremurînd de emoție, uita brusc pretextul pentru care-l suna și se bîlbîia aproape penibil pînă-și recăpăta din nou suflul. Cînd nu-l găsea la telefon, se perpelea prin casă, incapabilă să se apuce de ceva, să-și abată gîndul de la el, de la ideea de a-l suna, de a-l auzi. (...) Începînd de la ora șase seara, nu se mai mișca din casă, așteptînd să sune ea sau să fie sunată" (pp. 161-162). Mariana
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
imediar, - cu Iliescu, cu tot - auziră... Scurtez, ca să nu diluez. Al doilea poet al națiunii române îmi arătă cu mândrie volumul său de versuri Cântarea României tipărit până atunci în sute de mii de exemplare, - și ca să fiu atent... Și, apucând volumașul micuț, încercă anevoie să-l îndese într-unul din buzunarele salopetei nepurtată, - imaculataul simbol al clasei muncitoare, - întrebându-mă nervos în timp ce se sforța, ...dacă încape... volumul, adică, în salopetă ; să-l aibă, la el, în buzunar, în pauza de
1952, 53, nedatate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12852_a_14177]
-
este unul de interese: subvențiile merg numai către bătrâni, posturile de la reviste, de la edituri, de la conducerea U.S. etc. sunt ocupate numai de bătrâni. În replică, Ioan Pârvulescu a spus că dacă despre "os " este vorba, pe acesta vor să-l apuce toți, dar parcă nu aceasta e tema anunțată a discuției. Revenind la temă, Daniel Cristea-Enache a vorbit despre necesitatea comprehensiunii estetice, dincolo de criteriul generaționist. N. Manolescu, a spus D. Cr.-Enache, este lovinescian, pentru că la fel ca marele critic modernist
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
ea la timp... Să vezi imagini de la Târgul de carte "Gaudeamus" unde majorității vizitatorilor li se înțepenea mâna și mintea la vederea prețurilor, deși, exclamativ și fericit, domnul Prim-ministru anunțase o creștere economică în 2004, încât pe Haralampy îl apucase declamatul propriei creații în fața familiilor noastre reunite: Cât e creșterea de mare, Nici în PIB nu mă mai doare... Emoționată, soacră-sa, într-o sclipire de inteligență, îl apostrofează: -Vezi, dragă ginere, dacă tipăreai și tu cartea aia de poezele
"A venit iarna drăguța ..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12270_a_13595]
-
tu, cititor nenăscut, ca un fiu...". La cafea, am citit din scoarță-n scoarță numărul 2 din Idei în dialog, pe care mi l-am cumpărat tot la Tîrg (cele două cărți noi ale lui H-R. Patapievici încă n-am apucat, deși cea despre modernitate a fost "cea mai vîndută carte a Tîrgului"), apoi am plonjat în Școala memoriei 2004, carte tulburătoare, scoasă de Fundația Academia Civică. M-am întrerupt din lectură ca să văd la televizor, Taxi 3 și apoi, înseninată
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
generație și tehnologie în căsuța mea. Această ultimă operațiune din casa în care și locuiesc a fost devastatoare. La propriu și la figurat. Pereți găuriți, trasee modificate, alte găuri rămase la vedere pînă la adîncile mele bătrîneți, dacă le mai apuc, desigur, tone de moluz și de praf care au intrat peste tot, în cărți, în șifoniere, suflete, nări. În fine, după toată tevatura este minunat în casă. Cald și plăcut. Îngheț doar o dată pe lună, cînd văd factura. Atît. Dar
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
Îmi dă alte numere. Complet aiurea, ca și prima dată. Sun a treia oară și hazardul absolut mi-o scoate din nou, tot pe distinsa doamnă, în cale. Cine de cine își bate joc, îmi strigă enervată la culme. N-apuc să-i spun că mi se pare evident că ea de mine, că-mi trîntește telefonul. După cîteva ore, sînt tenace, nu?, un domn mi-a spus cool că mă rezolvă, că nu contează că nu sînt firmă și că
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
Seminția lui Sim... 5. Atunci s-a pogorît Domnul să vadă cetatea și turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. 6. Și a zis Domnul: "Iată, toți sunt de un neam și o limbă au și iată ce s-au apucat să facă și nu se vor opri de la ceea ce și-au pus în gând să facă. (Reacție umană față de o năzdrăvănie). 7. Haidem dar să pogorâm și să amestecăm limbile lor, ca să nu se mai înțeleagă unul cu altul." Prolixul
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
perioada 1917-1923, care urmau să alcătuiască volumul Priveliști tipărit abia în 1930, eseurile dedicate majoritar literaturii franceze moderne din Imagini și cărți din Franța - 1922, și cele rămase în reviste, despre literatura română, poemele franceze din Ulysse, 1933). Din ce apucase să publice până la amintitul "discurs" se putea deduce totuși că se afla departe de orice înregimentare de partid și înțelegea să se exprime ca o conștiință liberă, democratică și căreia-i repugnau, în orice caz, regimurile dictatoriale. Dovadă că, la
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
cu întristare, povestindu-ne despre neînțelegerea cu care, câteva zile mai înainte, îl întâmpinase un vechi și bun prieten, fost coleg de școală, actualmente medic care îl îngrijea. "Măi Țucule - îi spusese acesta, privindu-i pânzele din odaie - te-ai apucat să zugrăvești bazaconii, să pictezi cai verzi pe pereți? Ce faci tu aici e treabă de om nebun. Nu se pricepe nimic!" Țuculescu era pe deplin conștient că opera sa avea de înfruntat și în viitor asemenea reacții. Totuși, nu
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
m-am izbit studiindu-l pe Andreescu?" Țuculescu a rămas o clipă pe gânduri și mi-a răspuns: Știi că la asta nu m-am gândit niciodată? Cred că ai dreptate. Am să le semnez!" A doua zi s-a apucat într-adevăr să-și iscălească tablourile și vreme de câteva zile nu a făcut altceva. A semnat peste trei sute, fie "ȚUC", fie cu aceleași litere încadrate într-un triunghi. Dar putere să picteze n-a mai avut. Toate acestea le-
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
Din investigațiile pe care le-am întreprins nu rezultă că ar fi existat un Fond }uculescu la Biblioteca Academiei Române sau la vreo altă instituție culturală. Șerban Țuculescu mi-a comunicat și o listă de subiecte pe care }uculescu nu a apucat să le dicteze, indicându-i însă ce urmau să conțină. Cuprinsul lor se referă la "Anii de universitate", "Viața cu Mery" (soția sa - nota mea, G.R.B.), "Campania din Rusia" "Campania din Vest", "Natura în arta modernă", "Picasso", "Eustațiu Stoenescu". De
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
inerțiilor sterpe, înstăpânite, se ține în continuare departe de viața politică, neagreând guvernarea mareșalului Pilsudski. înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial, semnează în periodice cu pseudonimul Z. Niewieski capitole dintr-un roman polițist, Posedații, pe care nu mai apucă să-l termine, plecând în august, ca invitat, în călătoria inaugurală a unui transatlantic polonez, în Argentina. Va rămâne acolo aproape două decenii și jumătate. Neglijat de scriitorii din Buenos Aires din 1947 până în 1953, când se va consacra exclusiv literaturii
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
Pașcu sunt atât de grosolane, încât nici apropiații săi cei mai nesimțiți n-o pot da la întors. Felul în care încearcă unii dintre ei să-l apere e cel puțin naiv: problema nu e că Pașcu personal se va apuca să hăcuie jurnaliștii. Nimeni n-a spus așa ceva. Problema e că în partidul domniei sale sunt destule brute gata să intre în acțiune la un semnal al șefului. Ceea ce s-a și întâmplat. Brutalitățile, bădărănia, mitocănia deșănțate au ajuns armele favorite
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
a acestor revenitori ne confirmă o dată mai mult că "trecutul regim" și-a avut părțile lui drăguțe, cum zicea Pirgu. Ca dovadă că lor le-a mers, în plin rău, foarte bine. Părți - părți. Bunăoară, când încă din zori te apucă durerea de dinți, partea bună a celei rele este că știi la ce să te aștepți. Când te lasă suferința, partea proastă a celei bune este că nu mai știi. Politic, cele bune ale comunismului se confundă cu reușitele luptei
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
România literară. Uite, anul trecut am publicat de două ori la voi. În plus, eu scriu lung, tot mai lung, texte de 60.000-70.000 de semne! Cum ați putea să mi le suportați? Ce, parcă eu nu știu ce disperare mă apucă cînd îmi vin la Apostrof texte kilometrice? Îți promit însă că primul meu text mai scurt de 59.999 de semne va fi al tău.
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
lume, estetica și teoriile lui Wilde. De aceea, cred că pe scenă este mai degrabă o dezbatere efervescentă de idei, decît dezvoltarea uneia, esențială, care să concretizeze mesajul, să-l ordoneze. Construcția barocă devine obositoare, se încep multe căi, se apucă multe fire și puține sînt conduse pînă la capăt. E o filozofie întreagă pe scenă, simbolistica oglindirii și a oglinzii, sufletul vîndut în schimbul iluziei că tinerețea este veșnică, budoarele luxoase ale plăcerii și voluptăților, rama aurie, prețioasă care închide corporalitatea
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
lui Theodorescu a rămas ușa din dos. După ce-a fost batjocorit la Iași de oamenii pentru care n-a făcut nimic, acum el speră să fie retrimis în Parlament la grămadă cu "piloșii" lui Iliescu! Păi, să nu te-apuce scârba? Ei și, dacă te-apucă, ce-ai rezolvat? Vin mahării Camerei Deputaților și decretează că prea s-a muncit mult, prea s-au spetit "aleșii neamului", așa că trebuie redus drastic programul de lucru: săptămâna parlamentară nu se mai încheie
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
dos. După ce-a fost batjocorit la Iași de oamenii pentru care n-a făcut nimic, acum el speră să fie retrimis în Parlament la grămadă cu "piloșii" lui Iliescu! Păi, să nu te-apuce scârba? Ei și, dacă te-apucă, ce-ai rezolvat? Vin mahării Camerei Deputaților și decretează că prea s-a muncit mult, prea s-au spetit "aleșii neamului", așa că trebuie redus drastic programul de lucru: săptămâna parlamentară nu se mai încheie joi, ci miercuri. La câte idioțenii
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
de grâu binișor răsărit alerga în salturi leneșe o căprioară însoțită de puiul ei neastâmpărat. Pe malul unui iaz zări o fată numai în zdrențe păzind un cârd de gâște care gâgâiau tare. Uitându-se la sărmana făptură, duioșia o apucă" O privea de pe creanga unui tufiș de măcieș pe care se oprise" Frecându-și iarăși cu putere elitrele una de alta, cum făcea de obicei când vrea să obțină mai multă energie, - creanga pe care se oprise provizoriu, - scoase un
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]