12,940 matches
-
un fel sau altul, nelimitate. Satul devălmaș nu a rezistat modernizării societății românești; nici relațiile economice de piață, nici asaltul statului nu au putut fi parate. Consecințele care decurg de aici sunt foarte importante și nu privesc doar soarta acestui aranjament instituțional tradițional, deoarece multe alte instituții cu un rol important în societatea românească au avut trăsături similare celor ale satului devălmaș. Asumarea abundenței sau fie și numai construcția unor circumstanțe în care se asumă abundența, evitarea în acest mod a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
au persistat o lungă perioadă de timp, inclusiv în condiții exterioare de natură radical diferită - în societatea românească. Voi da aici un exemplu. L-am ales tocmai pentru a indica faptul că asumpții de genul celor menționate mai devreme caracterizează aranjamente instituționale de natură foarte diferită. Mă refer la cele care au definit întreprinderile socialiste, precum și continuatoarele acestora - întreprinderile de stat, așa cum au funcționat ele în întreaga perioadă de tranziție postsocialistă. Într-un sens deloc metaforic se poate spune că instituția
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
sigură că va avea la dispoziție oricâte resurse va dori. Toate acestea privesc nu pur și simplu faptul că întreprinderea socialistă nu era eficientă, ci un aspect mai important - anume că ea nu era construită pentru a face față concurenței. Aranjamentele instituționale în care funcționa întreprinderea socialistă asumau abundența, și nu raritatea. Consecințele stimulentelor asupra acestor întreprinderi au devenit evidente nu după mult timp. Iată două dintre ele. În primul caz, deși aranjamentul instituțional presupunea abundența, aceasta nu a putut fi
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
nu era construită pentru a face față concurenței. Aranjamentele instituționale în care funcționa întreprinderea socialistă asumau abundența, și nu raritatea. Consecințele stimulentelor asupra acestor întreprinderi au devenit evidente nu după mult timp. Iată două dintre ele. În primul caz, deși aranjamentul instituțional presupunea abundența, aceasta nu a putut fi asigurată pe termen lung la nivelul economiei ca întreg. Astfel, penuria s-a instalat; penurie nu doar de bunuri de consum (pe care o resimțea atât de acut populația), ci și de
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
nivelul statului penuria a devenit o problemă aproape imposibil de gestionat, iar pe de altă parte, întreprinderea se comportă ca și cum abundența este încă în floare: abundența trebuia să existe, chiar dacă era o creație artificială. O a doua consecință a acestui aranjament instituțional este inhibarea inovației tehnologice. Lipsa stimulentelor de a se comporta eficient a însemnat deteriorarea capacității de a distinge ex post între proiecte bune și proaste (Kornai et al., 2003). Mai mult, nu au apărut stimulente nici pentru inovația instituțională
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
instituții care au avut un rol fundamental în societatea românească, nu a fost croit astfel încât să stimuleze comportamente eficiente în situațiile în care concurența este puternică, în care pe piață (oricare ar fi aceasta) sunt mai mulți actori. Dimpotrivă, acele aranjamente instituționale dau expresie unui alt tip de soluție la problema acțiunii colective și la cea a furnizării bunurilor colective. Această soluție poate fi caracterizată pe scurt astfel. Ea presupune că există anumite circumstanțe speciale. Cea mai importantă este aceea că
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
potențial nelimitate și nu este niciun pericol ca acestea să se rărească. De aceea, concurența dintre actori este doar marginală. Cum nici conflictul nu are un loc central, regulile de luare a deciziilor în cadrul grupurilor (o componentă esențială a oricărui aranjament insti tuțional) sunt simple, nu există stimulente pentru elaborarea unor mecanisme mai complexe în acest sens, iar unanimitatea (cu corolarul ei necesar - un tratament egalitar al membrilor grupului, de exemplu al membrilor obștii) se impune ca soluție naturală. Sub unanimitate
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de aceea hotarul dintre ce trebuie făcut și ce e interzis devine vag conturat; regula este tot mai mult nu expresia unui principiu, ci un îndreptar foarte general de acțiune, care permite compromisul, balansul între puncte de vedere diferite. Aceste aranjamente instituționale au un răspuns specific și pentru situațiile în care abundența se diminuează sau chiar dispare. Desigur, colapsul instituțional poate fi amânat (întotdeauna apar soluții ad-hoc care permit ca vechile aranjamente să se mențină încă o perioadă, uneori destul de îndelungată
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
permite compromisul, balansul între puncte de vedere diferite. Aceste aranjamente instituționale au un răspuns specific și pentru situațiile în care abundența se diminuează sau chiar dispare. Desigur, colapsul instituțional poate fi amânat (întotdeauna apar soluții ad-hoc care permit ca vechile aranjamente să se mențină încă o perioadă, uneori destul de îndelungată). Specifică însă este soluția asigurării artificiale a abundenței. Bunăoară, se relaxează condițiile de utilizare a sistemului de resurse, a pădurii, de pildă (până la distrugerea fără milă a acesteia); sau, în cazul
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ridicat . Chiar dacă uneori au durat foarte mult - Stahl discută pe larg evoluția satului devălmaș de-a lungul a mai bine de un secol; întreprinderea socialistă, alături de urmașa ei (firma de stat din tranziție), a funcționat peste o jumătate de secol -, aranjamentele instituționale precum cele discutate aici nu au reușit; s-au prăbușit sub forța factorilor externi, îndeosebi a celor care au creat circumstanțe în care evitarea rarității sau crearea unei abundențe artificiale au fost puternic restricționate, iar suprasimplitatea construcției instituționale a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
endogene. Soluția propusă de Ostrom (1990, pp. 15-18) este de acest tip . Să presupunem, în primul rând, că cei doi păstori au posibilitatea de a comunica. Atunci, este posibil ca cei doi păstori să se întâlnească și să stabilească un aranjament instituțional prin care ambii să aibă de câștigat mai mult decât în cazul în care ar interveni o autoritate centrală externă sau dacă fiecăruia i-ar fi repartizată doar o anumită parte din bunul respectiv. Din moment ce aranjamentul instituțional implică voluntar
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
să stabilească un aranjament instituțional prin care ambii să aibă de câștigat mai mult decât în cazul în care ar interveni o autoritate centrală externă sau dacă fiecăruia i-ar fi repartizată doar o anumită parte din bunul respectiv. Din moment ce aranjamentul instituțional implică voluntar ambele părți, el trebuie să fie acceptat în unanimitate, având natura unui contract. Cu toate acestea, este posibil ca cei doi păstori să încalce, voluntar sau involuntar, regulile stipulate în contract, astfel că, pentru a se asigura
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
implică voluntar ambele părți, el trebuie să fie acceptat în unanimitate, având natura unui contract. Cu toate acestea, este posibil ca cei doi păstori să încalce, voluntar sau involuntar, regulile stipulate în contract, astfel că, pentru a se asigura că aranjamentul instituțional va fi respectat de ambele părți, este posibil ca cei doi păstori să apeleze la un agent extern privat în vederea monitorizării și sancționării părților . Presupunem în noul joc că păstorii vor achiziționa serviciile de supraveghere de la un agent privat
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
acest nou joc prin introducerea unor mutări suplimentare în structura jocului inițial. Jocul din figura 1.5 este format din 4 mutări (câte două pentru fiecare păstor). În primele două mutări (faza 1), fiecare păstor alege dacă va intra în aranjamentul contractual (A) sau dacă nu o va face (~ A). Dacă cel puțin unul dintre cei doi nu acceptă contractul (adică alege ~A), atunci jucătorii se regăsesc în dilema clasică, ilustrată în figura 1.2. Dacă ambii păstori acceptă (adică aleg
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de 9,5 . Aspectul esențial al acestui tip de contract este că niciunul dintre cei doi indivizi nu l-ar accepta decât dacă ar fi în avantajul său să facă acest lucru , ceea ce, în primul rând, extinde semnificativ aria posibilelor aranjamente instituționale , iar în al doilea rând, mărește probabilitatea ca, din perspectiva păstorilor, soluția contractualist privată să fie mai eficientă decât soluțiile clasice. Motivele pentru care în multe cazuri această soluție ostromiană pare să fie preferabilă soluției leviatanului sunt: (1) probabilitatea
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
fie preferabilă soluției leviatanului sunt: (1) probabilitatea de apariție a erorilor în monitorizare și sancționare este mai mică în cazul în care contractul este supravegheat de o agenție privată decât în cazul în care o autoritate centrală impune un anumit aranjament, deoarece prima operează în cadrul pieței libere, fiind stimulată să minimalizeze erorile din rațiuni competitive, spre deosebire de stat care nu are asemenea stimulente și (2) este posibil ca erorile de monitorizare și sancționare să fie minimalizate datorită specializării/expertizei agenților privați în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
1) este plauzibil să considerăm că adesea costurile asociate cu asigurarea propriei paze vor depăși costurile achitate pentru angajarea unei agenții private, (2) datorită specializării, monitorizarea și sancționarea pot fi mult mai bine realizate de o agenție privată și (3) aranjamentele instituționale pot fi stabilite astfel încât să minimalizeze efectele negative datorate ghinionului natural . Desigur, această soluție nu este, la rândul ei, eficientă în toate cazurile (din acest motiv este locală). După cum remarcă Ostrom, „aranjamentele instituționale de acest tip au multe slăbiciuni
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
realizate de o agenție privată și (3) aranjamentele instituționale pot fi stabilite astfel încât să minimalizeze efectele negative datorate ghinionului natural . Desigur, această soluție nu este, la rândul ei, eficientă în toate cazurile (din acest motiv este locală). După cum remarcă Ostrom, „aranjamentele instituționale de acest tip au multe slăbiciuni în diferite contexte. Păstorii pot supraestima sau subestima capacitatea de susținere a pășunii [...]. Agenția privată poate să nu fie capabilă să sancționeze ex post, în ciuda promisiunii de a o face ex ante” (Ostrom
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
18). Mai mult, soluțiile endogene pentru rezolvarea problemelor de acțiune colectivă funcționează cu precădere în cadrul unor grupuri mici (vezi Olson, 1965, pp. 22-36), însă pe măsură ce grupul crește în dimensiune, probabilitatea ca toți indivizii implicați să fie satisfăcuți cu un anumit aranjament instituțional scade, la fel ca și posibilitatea monitorizării acțiunilor individuale. Cu toate acestea, după cum vom vedea în următoarele capitole, soluțiile locale, caracterizate de implicarea indivizilor afectați de problemele de gestionare a bunurilor comune în crearea instituțiilor destinate să le reglementeze
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
aceste elemente contextuale sunt esențiale pentru înțelegerea și rezolvarea eficientă a problemelor. Prin contrast, soluțiile locale sunt create de indivizii direct implicați în dilemele sociale. Aceștia cunosc elementele contextuale relevante și au stimulente să țină cont de ele în propunerea aranjamentelor instituționale pentru rezolvarea dilemelor, care în acest mod pot fi atât mai eficiente, cât și mai stabile. Soluția contractualistă discutată aici este locală, însă pentru ca ea să fie relevantă în mod general, trebuie să fie generată prin intermediul unui sistem metodologic
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
doua componentă a definiției instituțiilor, încercând să identific principalele reguli, norme și strategii care influențează guvernarea resurselor comune, comportamentele și interacțiunile membrilor comunităților din satele devălmașe din Vrancea. 3.2.1. Reguli de guvernare a resurselor comune În discuția asupra aranjamentelor instituționale necesare pentru guvenarea în comun a bunurilor, regulile sunt percepute „ca fiind prescripții comune, agreate mutual și impuse predictabil în situații particulare de către agenții responsabili cu monitorizarea comportamentului și impunerea sancțiunilor” (Ostrom, 2007b, p. 23). Atunci când analizăm regulile care
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ce metode este îndreptățit să exploateze bunurile, care este distribuția autorității în cadrul comunității, cum se face legătura dintre alegerile individuale și deciziile colective, cum circulă informația și care este modul în care vor fi distribuite beneficiile (Ostrom, 2003, p. 66). Aranjamentele instituționale sunt perfectibile prin intermediul procesului de încercare și eroare. Durata mare în timp a sistemului de resurse comune și a relațiilor existente la nivelul comunității face ca diferitele probleme de funcționare a sistemelor de reguli să poată fi corectate de către
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
stabilite pentru funcționarea sistemului intră în atribuțiile adunării obștești. Aceasta stabilește cât și unde poate exploata fiecare familie, decide în privința desemnării și a modificării zonelor asupra cărora se manifestă uzufructul și are atribuții de monitorizare. Regulile care sunt necesare pentru ca aranjamentele instituționale de guvernare în comun a resurselor să funcționeze apar la mai multe nivele de interacțiune a participanților. Interacțiunile dintre participanți și dintre aceștia și mediul extern vor fi analizate, în cazul satelor devălmașe, prin prisma relației dintre diferitele nivele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
vreun act care să garanteze valoarea juridică a transferului. Departe de a fi acoperită de însemnătate juridică, înzestrarea este doar o chestiune de gestionare internă a familiei (Stahl, 1944). În lipsa acordului asupra regulilor se poate ajunge la eșecul sistemului de aranjamente instituționale necesare pentru exploatarea în comun a resurselor. În satele românești descrise de Stahl apare o astfel de problemă în momentul în care la nivel constituțional se ivește posibilitatea de creștere a numărului de acaparatori și de teritorii ce pot
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Sumar. Capitolul analizează evoluția unui aranjament politic local special, un caz rar încă funcțional, dintre democrațiile arhaice sătești din Europa de Est. Documentat în anii ’30 de către Școala Monografică, modelul cutumiar de autoguvernare locală este reinterpretat aici din perspectiva modernă a paradigmei instituționaliste. Demersul aduce o serie de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]