997 matches
-
scurt, aplecîndu-se spre Însoțitorul ei căruia Îi șușoti cîteva cuvinte Înainte de a veni către el. O privi cînd se apropia. Cercetă amănunțit portul semeț, tenul sidefiu, ochii mari și verzi, buzele pline și bine conturate, pieptul rotund și dulce, coapsele arcuite. PÎnă și o pînză de sac i-ar fi pus În valoare curbele senzuale ale trupului. În clipa aceea, o dori violent. Dacă ea va urca scara spre punte, o va trage după el În cabină, o va arunca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
duc direct la pub. Nathaniel se află la tejghea, îmbrăcat cu o cămașă de doc pe care nu i-am mai văzut-o niciodată și vorbește cu Eamonn. Câteva momente îl privesc pur și simplu din prag. Mâinile puternice ; gâtul arcuit ; felul în care se încruntă când dă din cap. Îmi dau seama imediat că nu e de acord cu ce spune Eamonn. Dar așteaptă, așteaptă să-și spună părerea cu tact. Poate că sunt mai bună la telepatie decât am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mai mic ca tine ? — Termină cu prostiile ! se rățoiește Jemima la ea, colorîndu-se ușor. Zău, Lissy, cîteodată ești complet imatură. Oricum, nu-mi doresc absolut deloc un inel cu piatră prețioasă pe deget, răspund eu. Jemima Își ridică sprîncenele perfect arcuite, În semn de „vai de capul tău, ce proastă ești“ și-și ia geanta. — A, adaugă brusc, cu ochii mijiți. Mi-ați luat cumva vreuna dintre voi puloverul Joseph ? Urmează un scurt moment de tăcere. — Nu, zic nevinovată. — Habar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
În față. Era mare ca o stâncă din cele ridicate pe culmile munților mei și ziceai că nu l-ar fi clintit de acolo nici cutremurele cele mari. Rânjea, blestematul și puse o suliță din aceea micuță În creanga cea arcuită. - Tată, care ai făcut bolovani, m-am rugat eu cu glas tunător și, ca Întotdeauna, Tatăl m-a ajutat - În fața mea văzui o vatră părăsită, din pietre de prundiș. Mirat de glasul adânc ce părea să coboare din cer, uriașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
până În picioare, de scrijelituri albastre, subțiri, iar pe coapse avea o scrijelitură mai ciudată decât celelalte, ca un fel de țesătură cu ochiuri largi. Când și când, ridica privirea spre cer, după care se uita la o Împletitură de lăstari arcuiți anume, bine legați Între ei. Am privit și eu la acea Împletitură și, Încet-Încet, mi-am dat seama că era una și aceeași cu țesătura pe care o avea scrijelită pe coapse. - Cum merge, Vishu? Pe unde am ajuns? Vishu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
pe scena unei săli arhipline cu tricoteze amuțite de emoție, aproape că i-o răsuci pe după ceafă. Dădu să zâmbească amabil după ce-i reuși figura, dar nu îi ieși decât un rânjet amenințător. Popa îi văzu uimit dinții deși, subțiri, arcuiți, negri. - Nu vă grăbiți, horcăi acela. Sunt unele gesturi care dăunează aici, în casa dreptății. Destul că suportăm prostia aia cu juratul pe o carte neagră, acum mai vii și matale cu semne de-astea cabalistice. Vă rog, nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vrei să pleci? E un conflict dureros, dar frumos de privit. Tramvaiul a venit și i-a luat pe oamenii grăbiți cu conflictele lor, eu am rămas singur pe stradă, sub razele viguroase ale soarelui, privind motanii. Aveau spinările foarte arcuite, iar tensiunea atinsese asemenea cote, încât nici nu mai mișcau din coadă. Distanța dintre mustățile lor era de vreo zece centimetri. Unul, roșcat, ținea laba din spate îndoită într-o poziție oarecum nefirească, de parcă ar fi fost surprins de celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
capătul canalului. Capul se lovi de câteva ori de scările acoperite de mușchi ale debarcaderului din fața bazilicii Santi Giovanni e Paolo, zăbovi acolo preț de-o clipă, apoi se eliberă, picioarele rotindu-i-se spre exterior Într-o delicată mișcare arcuită ca de balet care-l desprinse din loc și-l făcu să plutească din nou spre Întinsul apei și spre libertate. În apropiere, clopotele bisericii bătură ora patru dimineața, iar apele Își Încetiniră mișcarea de parcă asta li s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
lor. Vedea acum, cu limpezime, spectacolul magnific pe care îl înfățișa cerul înstelat... Era fericită... În palida lumină ce picura din stele, Iorgu o văzu cât era de frumoasă și bine clădită, cu ochii mari și frumoși, buzele pline frumos arcuite, părul de un negru strălucitor, lung și lucios. Era de o frumusețe sălbatică și stranie, un chip care te uimea de la început, și pe care odată ce l-ai văzut, nu-l mai puteai uita. Ochii ei, mai cu seamă, aveau
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
divină. este un limbaj astral!..” Coborâți mintea în inimă si gândiți de acolo!.. ”au spus Sfinții Părinți”, a mai adăugat eul. Dar gândurile îi zburară tot la Vasilica... cu mulți ani în urmă. Era înaltă, trupeșă, cu sprâncene subțiri frumos arcuite, ochii mari, vii, frumoși și umezi, de culoarea murei coapte, nasul mic, puțin cârn, buze frumoase, bărbia energică, iar fruntea albă, înaltă și boltită. Părul, de culoarea abanosului, îl purta strâns pe ceafă, legat într-un coc mare și greu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
bine, cu pantofii în mână, că din ceață apăru o făptură fragilă și gingașă, ca o floare de păpădie. Avea părul negru de abanos, ridicat într-un frumos coc sus pe ceafă, și o față albă ca marmora, sprâncene frumos arcuite, cu un năsuc mic și buze roșii, vioaie și totuși molatecă, îmbrăcată într-un capot argintiu de mătase natural chinezească cu flori mari albastre și roșii. In timp ce îl privea, ochii ei frumoși sprâncenați, se umeziră în vreme ce striveau între
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cuptor din piatră. Inventarul așezării cuprindea ceramică modelată la mână și la roată, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), lut (fusaiole) și fier (cuțite), caracteristice secolelor V-VI. Din același loc provin fragmente de vase lucrate la roată, cu buzele arcuite și carenate, decorate cu striuri vălurite sau orizontale, specifice veacurilor X-XI. Pe lângă ceramică, se adaugă câteva resturi de cuțite, un fragment de la o săgeată din os și o fusaiolă. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; D. Gh. Teodor, Gh.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secrete. Ele fuseseră Încercările de foc ale copilăriei. Pe la șapte ani auzeam, mai ales când era liniște În jur, niște glasuri care Îmi spuneau ceva foarte repede, ceva ce eu nu puteam Înțelege. Dacă le lăsam să vocifereze, deveneau din ce În ce mai arcuite, ca niște bolți Înalte de case părĂsite. Atunci când nu mai suportam Îmi astupam urechile, băteam din palme și din picioare și, ca prin farmec, vocile se opreau. Trebuiau să se oprească. Uneori mă Întrebam ce s-ar Întâmpla dacă Într-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
secrete. Ele fuseseră încercările de foc ale copilăriei. Pe la șapte ani auzeam, mai ales când era liniște în jur, niște glasuri care îmi spuneau ceva foarte repede, ceva ce eu nu puteam înțelege. Dacă le lăsam să vocifereze, deveneau din ce în ce mai arcuite, ca niște bolți înalte de case părăsite. Atunci când nu mai suportam îmi astupam urechile, băteam din palme și din picioare și, ca prin farmec, vocile se opreau. Trebuiau să se oprească. Uneori mă întrebam ce s-ar întâmpla dacă într-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
trecem mai departe... Să ne întoarcem în timp. Voi încerca să mă adun... Scuză-mă pentru... tirul de întrebări! Își revenise complet. Acum îl privea direct și se minuna în sinea ei cum de nu-i observase sprâncenele frumoase, ușor arcuite, genele lungi, nasul drept și bărbia fermă, împinsă în față când privea înainte. Nu știa și nici nu ar fi crezut dacă îi spunea cineva că el, bărbatul frumos din fața ei, se minuna în același fel cu privire la ea. După ce a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
din teama de a nu descoperi în oglindă acel ceva de care ar putea fi nemulțumită. „Oglindă, oglinjoară... ei, na! Nu vreau să mă minți! Vreau să văd... Sprâncenele... Ce ar putea să nu le placă la ele...? Frumoase, naturale, arcuite elegant, scot în evidență ochii negrucăprui, mari și luminoși, înconjurați de gene lungi uniform arcuite. Nasul drept, acvilin..., uite... pornește de sus într-o perfectă prelungire a liniei sprâncenelor, inspirând oricărui privitor respect prin armonia liniilor și hotărârea accentuată de
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
nemulțumită. „Oglindă, oglinjoară... ei, na! Nu vreau să mă minți! Vreau să văd... Sprâncenele... Ce ar putea să nu le placă la ele...? Frumoase, naturale, arcuite elegant, scot în evidență ochii negrucăprui, mari și luminoși, înconjurați de gene lungi uniform arcuite. Nasul drept, acvilin..., uite... pornește de sus într-o perfectă prelungire a liniei sprâncenelor, inspirând oricărui privitor respect prin armonia liniilor și hotărârea accentuată de pomeții obrajilor. Mda! Îmi dă o notă de încrezută... Gura... Ce zici de ea? Este
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
mari încercuite de două șiruri de cozi împletite. Ședea cu coatele pe masă și cu capul între palme, privind jocul celor doi. La apropierea lui Felix, ridică ochii fixând cu avidă curiozitate pe tânăr și întinzîndu-i la buze o mână arcuită. - E verișoara Aurelia, comentă Otilia. Lui Felix numele acestea îi erau vag cunoscute, dar nu-și amintea să mai fi văzut vreodată persoanele. Îl supăra de altfel grozav ridicola valiză, pe care o trecuse în mâna stângă, neavând răgazul s-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un fotoliu și privi cu tristețe odaia, cum ai privi o colivie din care a zburat un canar. În sofa se mai zărea cuibul făcut de trupul Otiliei, și în aer plutea adierea ei. Pe masă, Felix găsi un pieptene arcuit, pe care Otilia și-l punea în creștetul capului ca să alunge pletele peste urechi. Îl luă în mâini și îl răsuci, simțind în nări parfumul părului Otiliei. Așadar, Otilia nu-i lăsase nimic. De acum încolo avea să stea singur
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
foto nu exista încă) au fost Leonardo da Vinci și Descartes. Imagine, de la stânga spre dreapta Obiect real cornee pupilă cristalin retină imagine retiniană fovee nerv optic 0° Globul ocular și formarea imaginii pe retină Ochiul conține straturi transparente și arcuite ce curbează razele luminoase reflectate (trimise) de obiecte; aceste raze formează imagini în spatele retinei mici, asemenea proiectării unui diapozitiv pe un ecran. Unul dintre straturi este membrana transparentă din partea anterioară a ochiului (corneea). În spatele ei se află un fel de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de vorbă. Când eram mic, profesorul de matematică ne-a spus o poveste. Vrei să ți-o spun ? Cosmina încuviință, sprijinindu-și coatele pe masă. — De fapt, nu eram chiar mic, eram la liceu. Învățam numerele complexe. Și, văzând sprânceana arcuită a fetei, adăugă : Cum ar fi radical din minus unu. E un număr imaginar, nu există nicăieri pe axa numerelor reale, de la minus infinit la plus infinit. Nu înțelegeam și atunci l-am întrebat pe profesor : „Dacă numărul ăsta nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
buze și vocea se retrase în unghere. Îi mângâie colțurile gurii, apoi coborî arătătorul, încet, spre gât, simți artera și apăsă ușor, până când pulsul ei îi răspunse. În locul unde sângele era atât de aproape, o mângâie de-a lungul gâtului arcuit, până la claviculă. Cosmina închise ochii, amețită de mângâierea aceea. Degetul coborî către piept, respirația ei deveni tot mai grea, el îi descheie nasturii de la bluză și degetul căută, prin despicătura sânilor, sfârcul din dreptul inimii. Atingerea fu atât de ușoară
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu câteva clipe în urmă, fără apărare, nu se dezmetici sub mâinile lui care o prinseră cu putere, răsucind-o pe canapea și trăgând-o în jos. Țintuită cu o mână pe ceafă, cu fața lipită de canapea și șoldurile arcuite, fata îl simți în spatele ei, dintr-odată sălbatic. Geamătul nici nu i se mai auzi când el își strigă izbânda, pătrunzând-o. Trupul ei se închise zadarnic, căci bărbatul se înverșună, opintindu-se, până când, cu un răcnet, se slobozi din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
firea unui funcționar de bancă. Șade cu genunchii lipiți până când își aduce aminte că și-a agățat ciorapul în taxi și atunci pune picior peste picior, ca să acopere firul dus de la ciorapul stâng. E o poziție cochetă, spatele drept, șoldul arcuit, picior peste picior și pantoful întins în prelungirea gleznei. Uită uneori și se întoarce la poziția dinainte, cu genunchii alăturați și umerii lăsați, coborându-și privirile spre ceva ce nu se vede. Atunci putem să ne coborâm degetul imaginar pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pașii lor îndărăt, se micșora și distanța, până când, la vreo cinci pași, ceilalți se opriră. Calu ridică mâna, încremenind cercul. Dacă ar fi fost, așa cum îi sugera numele, cal de-adevăratelea, ar fi fost un cal de povară, cu greabăn arcuit și puternic, cu coamă sârmoasă, cu bot lung și dinți puternici, pe care buzele ar fi reușit rareori să-i acopere. Ar fi avut glezne nervoase, fiind gata oricând să salte pe picioarele dinapoi și să bată aerul cu copitele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]