25,430 matches
-
tranzitorii a stării îmbătate. Omilia a VIII-a vorbește despre cei doisprezece pași ai evoluției spre perfecțiune pe care trebuie să-i parcurgă credinciosul, iar beția rezultantă din comuniunea cu Divinitatea reprezintă nivelul suprem. „Așa se întâmplă cu lampa harului. Arde întotdeauna și dă lumină, dar când este îngrijită într-un anume fel, arde mai strălucitor, de parcă ar fi îmbătată de iubirea de Dumnezeu”<footnote Collection II, 8.2. footnote>. Extazul se realizează celor absorbiți de Domnul: „Intră cineva (în Biserică
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
ai evoluției spre perfecțiune pe care trebuie să-i parcurgă credinciosul, iar beția rezultantă din comuniunea cu Divinitatea reprezintă nivelul suprem. „Așa se întâmplă cu lampa harului. Arde întotdeauna și dă lumină, dar când este îngrijită într-un anume fel, arde mai strălucitor, de parcă ar fi îmbătată de iubirea de Dumnezeu”<footnote Collection II, 8.2. footnote>. Extazul se realizează celor absorbiți de Domnul: „Intră cineva (în Biserică) să-și plece genunchiul (la rugăciune); inima i se umple de putere divină
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
cuvântul. Totuși, peretele cel din mijloc (cel ce îl împiedica să ajungă la desăvârșire) a fost dărâmat, iar moartea a fost învinsă. Astfel stau lucrurile: după cum o masă întunecoasă, o ceață se lasă și acoperă o făclie, care continuă să ardă și să lumineze, la fel se așază deasupra acelei lumini (a harului) vălul (întunericului păcatului). De aceea mărturisește (cel de sub har) că nu este desăvârșit, nici liber cu totul de păcat. Am putea zice (că prin venirea harului), peretele cel
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
are, desigur, și lumânare ca sursă a luminii vezi Cugetările sărmanului Dionis unde carafa pântecoasă doar de sfeșnic mai e bună dar dominantă, pentru creație, pentru lucru În general, este lampa, cum o vedem În Singurătate (1879): A târziu când arde lampa. Pentru imaginea din Noaptea importantă este, din punct de vedere filologic, poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum Înțelege fiecare editor În parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
te-ardici și sufli 'n luminare. Este aceeași expresie pe care am Întâlnit-o În Scrisoarea I: Când cu gene ostenite sara suflu'n luminare. Am dedus că acolo este vorba de lampă, poate aceeași din Singurătate (A târziu când arde lampa) și că poetul suflă Încet și prelung deasupra sticlei de lampă ori jos, În focar, după ce-l ridică de pe stativul În care stă gazul sau uleiul lampant. De ce ar fi vorba, În sonetul ce-o privește pe ea, de
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
focul se prinde de ceva, el există În sine, are viața, imperiul, consistența lui și În mod deliberat acceptă să se Încurce În realitatea noastră, să o consume. Sensul primar este „ a pune foc”În lemne, sau În altceva care arde. Focul nu se creează de către om, el trebuie păstrat, Întreținut; dacă se stinge, ca În basmul Călin Nebunul, stă timpul În loc până ce flăcăul care nu l-a vegheat aleargă tocmai pe tărâmul celălalt, ia o scânteie din focul zmeilor, și
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
să-i biciuiesc și eu? Mi se pare mai lesne și mai dumnezeiește să-i cânt și să-i mângâi pe comuritorii mei. Asta mi-a fost sfântă intenție. Să mi fie cu iertare dacă am reușit... sau nu...” „mă arde sub tâmple un cântec frumos, un dor nerostit ce-mplinirea și-o vrea, un dor ce-mi răsună-n timpane duios: Omule...Omule...iată o stea! .................................................. de aceea privirile-mi zboară În sus, spre-un dor nerostit ce-mplinirea și-
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Întrebare, numai că În sufletul lui locuiește pentru o vreme un Înger albastru și atunci... Spune-mi o poveste i-am cerut Îngerului. Sau mai bine nu, mai bine spune-mi cum iubește Poetul? „Uită te În colțul acesta, unde arde o candela m-a Îndemnat potrivindu-și aureola care m-a Învăluit și pe mine când am aflat ca.... „A venit ca o lumânare eternă De departe, poate din Dumnezeu, În grota sufletului meu căzut În bernă, EU la un
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
copaci și le sărut iasca de sub umbră miezii-noapte și-o alint cu palma că pe-un scut ce le-ascunde murmurul de șoapte. Neclintirea lor, atât de goi, Le descântă-n aer măreția Și-mi alunga gândul Înapoi Unde-și arde steaua veșnicia” (Sărut copacii) Amintirea merge Înainte ca un nesfârșit asfințit, În urma căruia cerul se Înfioară de mister. Inima tremura de atingerea moale a degetelor, timpul privește Înapoi, căutând o stea sub aripile trecerii, pentru că În sufletul Poetul am gasit
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
și lerui-ler Și-acum cred că mama-n sfanțul Soare Spală Dumnezeul pe picioare. Eu mă scald În lacrimi uneori Și aștept din Paradis, scrisori, Dar, din infinitul sau abis Îngeri buni mi se coboară-n vis, Mă vestesc să ard cuptoru-n curte Și să-mpart la lume vin și turte.” (Poem pentru Mama) Din pricina acestor secvențe de viață, nu găsesc timpul necesar desprinderii și mă gândesc că este ciudată această senzație a călătoriei În sufletul Poetului. Mă uit În jur
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
armonie ritmică a jocului, am luato oare dela Grecii vechi? prin cine? sau cum? Faptul n-ar fi unic. Se poate fără un prea mare risc presupune că celebrul Philippe de Vitry, în tratatul său muzical cunoscut sub numele de Ars nova (sec. XIV), a conceput sistemul său aplicabil în muzica măsurată, spre deosebire de muzica religioasă plană, pe baza unei vizibile influențe a metricii antice. Desigur, spiritul unei astfel de transpuneri este greșit, nemuzical. Metrica antică, a versului, atrăgea, fără doar și
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
80405400f4 Ilie%20%20Epectaza%20la%20Sf.%20Grigorie%20Ny ssa.pdf p. 21, p. 7. footnote>. Obiectul Proverbelor este de a trezi această dorință de Dumnezeu, revelând prețul bunurilor duhovnicești. Este sensul iluminării, principiu al vieții spirituale, Și pe care viziunea Rugului arzând din De vita Moysis o reprezintă. „Învățătura Proverbelor începe prin a descrie Înțelepciunea, explicând într-un mod divers Și multiform Șarmul frumuseții de nedescris, în măsură de a ridica spre participarea (μετουσία) la bunătăți, nu prin necesitate Și teamă, ci
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
de dragoste)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea în virtute, trad. Pr. I. Buga, în PSB 29, p. 91. footnote> sau despre σφοδρον εραστην του κάλλους, εκκαίουσαν επιθυμίαν (îndrăgostit cu putere de Cel frumos, arzând de dorință)<footnote Ibidem. footnote>, atunci când se referă la acea το μηδέποτε της επιθυμίας κόρον ευρειν (dorință niciodată satisfăcută)<footnote Ibidem, p. 92-93; a se vedea Și George S. Bebis, „Gregory of Nyssa’s «De Vita Moysis»: A Philosophical and
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
știe, aceasta prima versiune a Oratoriului a generat un imens scandal provocat de I. D. Petrescu, care a revendicat paternitatea asupra lui. În aceste condiții, Paul Constantinescu a retras această versiune. Timp de patru decenii s-a crezut că autorul a ars manuscrisul acestei prime versiuni. În anul 2004, cu prilejul unei expoziții omagiale organizate de Muzeul Național „George Enescu” prin directorul lui de atunci, pianista Ilinca Dumitrescu, prima versiune a acestui oratoriu a fost redata posterității. După data de 3 martie
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
ca fiind „o faptă, o dorință contrară legii veșnice; o părăsire a lucrării lui Dumnezeu, o preferință a omului pentru plăcerea lui” (Fericitul Augustin); „forță spirituală prin care el (diavolul) acționează și asigură stăpânirea sa” (Sfântul Macarie Egipteanul); „foc ce arde” (Marcu Ascetul); „rană care dacă va fi ascunsă de ochiul doctorului, putrezește și devine fără leac” (Sfântul Vasile cel Mare); „demon al voinței” (Sfântul Ioan Gură de Aur); „odraslă care crește din noi, rău săvârșit prin libera voință a omului
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
când păcătuiesc contra Ta, ei săvârșesc nelegiuiri contra sufletelor lor, și nedreptatea se minte pe ea însăși, fie corupând și stricând natura sa, pe care Tu ai făcut-o și ai rânduit-o, fie folosind fără măsură lucrurile admise, fie arzând de dorul lucrurilor care nu sunt permise în această folosință care este contra firii (Rom. 1,26)”<footnote Fericitul Augustin, „Confessiones”, trad. de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, ediția a II-a, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
orice gând al tău, și nu vei păcătui niciodată”<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, „Despre păzirea minții”, cap. 27, în „Filocalia...”, vol. I, p. 403. footnote>. Suntem îndemnați să punem asupra noastră frica de Dumnezeu și frica de chinurile veșnice : „de arde în tine focul poftelor celor păcătoase, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, gândește la focul acelei pedepse, și focul cel dintâi se va stinge în tine. Gândești tu să spui vreu neadevăr ? Adu-ți aminte de scrâșnirea dinților cea din
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
însă împotriva sa însuși. E rana ce roade sănătatea vieții individuale și a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde, pentru că în om este scânteia din flacăra iubirii lui Dumnezeu, este dorul omului după Acesta, chiar dacă omul este despărțit de El prin păcat. Sfântul Grigorie Teologul spune în acest sens: „În calitate de pământ sunt
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
roade sănătatea vieții individuale și a celei sociale, aducând multitudinea de catastrofe. Oricât ar vrea omul să ducă o viață pur simțuală, rezumându-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde, pentru că în om este scânteia din flacăra iubirii lui Dumnezeu, este dorul omului după Acesta, chiar dacă omul este despărțit de El prin păcat. Sfântul Grigorie Teologul spune în acest sens: „În calitate de pământ sunt legat de viața pământească; însă eu fiind
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
mă tot ajută / Să car povara mult cerută. Și-am pus pe mine port nebun, / Îl port și-n Paște și-n Crăciun, / Dar un somn dulce mă-nfioară / Când văd cum anii vieții zboară. Absurd, abject și ticălos, / M-a ars durerea pân’la os! / Firescul vieții mele-ngălbenite, / Mi-ndeplinise, vechea rugăminte. Nimic nou, ar spune un scriitor. Așa scriem toți. Bine, bine, le-aș răspunde cu mult respect. Perfect adevărat, însă cum viața este o mare plină de întrebări, aș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
numai plânge, în doru-i se avântă L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători. Și inima aceea, ce geme de durere, Și sufletul acela, ce cântă amorțit, E inima mea tristă, ce n-are mângâiere, E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.” (M. Eminescu - Din străinatate) Mădălina Corina Diaconu
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
dintre cele cincisprezece piese de teatru ale patronului său, în toți anii de glorie de când îi poartă numele. Cartea este structurată pe cinci capitole. I - Evocări, II -Interpretări, III - Radu Stanca în reportaje, IV -Pe drumul către steaua „care a ars cândva nepotolit“ a lui Radu Stanca, V -Anexe și VI - Note. Autoarea ne-a mărturisit personal: „Absolut TOATE evocările recente, deci în afară de cele semnate de Horia Stanca, Eugen Todoran și Cornel Regman, mult mai vechi, au fost provocate, realizate de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93820_a_95112]
-
prezentate diferite măști, diversitatea lor fiind recunoscută și apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de tot cei prezenți. Și nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a fășangului. La ora 24 se ardea simbolic fășangului sau se înmormânta, depinde de locul desfășurării manifestării. Dar de fapt ce înseamnă fășangul? Este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează și Miercurea cenușii, adica ziua în care creștinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani și reformații) intră în Postul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
imensă tăcere’’ (Semne subțiri de neliniște), pământul întruchipat prin piatra de cretă (oasele care rămân goale și albe și care, în final uneori ajung să se sfărâme precum creta), aerul materializat prin umbre tăcute, focul simbolizat prin salamandra vicleană care arde în vis dar nu moare și apa ce picură din lacrimi, toate sunt populate cu elemente, creaturi anonime, minuscule ce se percep cu ochiul de la nivelul cel mai de jos al lăcustei, până la ochiul atoatevăzător, foind fără noimă în lumea
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
Creatorul, ci ca pe o obrăznicie, alegând diferite conduite contrare firii, cum este și aceasta a arderii trupului după moarte - produs patologic al minții păgânilor și al cinematografiei hollywoodiene. Biserica Ortodoxă, care este Trupul lui Hristos, nu poate consimți să ardă trupurile oamenilor, practica incinerării putând fi asociată mai curând funeraliilor civile cosmopolite, față de care poziția Bisericii trebuie să fie fermă. Maria Diana Popescu, Agero
Estetica morţii, estul sălbatic şi incinerarea [Corola-blog/BlogPost/93872_a_95164]