5,714 matches
-
ANTROPOLOGIA SĂNĂTĂȚII Apa, canalizarea și modernizarea. Victor Babeș și sănătatea urbană a Bucureștilor (dr.Octavian Buda) RECENZII Secolul XIX era o altă planetă (dr.Octavian Buda) Fragmente de EDITORIAL (Antoine Heemeryck, Adrian Majuru) „În întreaga sa istorie, orașul, indiferent de arealul cultural și geopolitic care-i aparține a fost și rămâne un mesager și o matricea al simbolurilor. Dintotdeauna orașul a fost miracolul rătăcirii în deplin anonimat, anonimat conferind o anumită libertate de exprimare iar sub această protecție, mesajele protestatare sau
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
Un traseu al savorilor gastronomice din Austria nu poate începe decât la Viena. Aici găsim concentrată cea mai mare varietate de rețete din întreg arealul culinar al Europei Centrale. Anume la Viena s-au adunat, parcă, gastronomiile din țări ce compuneau cândva Imperiul Austro-Ungar. De la snițel vienez la gulaș unguresc, până la găluștele specifice Boemiei și nenumărate deșerturi, toate dau culoare bucătăriei “vieneze” - probabil singura din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
rani (răzeși și răzeși deveniți clăcași). Explorarea acestei dimensiuni a vieții st sub incidența întrebării tulburătoare pentru istorie: cum a devenit? cum s-a ajuns, la ceea ce astăzi este? ... Atragem atenția, de asemenea, asupra explorării dimensiunii spirituale a vieții în arealul analizat, biserica și școala sunt așezate, cum se cuvine, în centru. Profesorul Ion Cernat este atent la oamenii locului și mai ales la cei care se înal prin cultură și răbdare, prin știința de carte. Este sensibil la prezența luncașilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după cum îi spune preotul Antohi), denumire slavă, care se întâlnește și în județul Suceava (satul Ciumârna). Trebuie să admitem că acest apelativ intrat în limba română din slava veche, la fel ca multe altele (vezi: bucovină) a circulat pe tot arealul românesc și fără o conviețuire slavo-română nu s-ar fi putut impune ca oiconim și toponim. Nu se poate admite că vine de la „ciumă”, boală molipsitoare care a bântuit în șările Române, adusă din Orient, din Imperiul Otoman. Nu-i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după Dealul Morii, parte a fostei moșii Sterian și locurile numite La nuci, Saivanul (construcții de adăpostit animalele), Dealul Frasinului, locuri marcate de existența unor pomi fructiferi sau arbori de pădure. în Dobreana se păstrează două toponime foarte vechi în arealul românesc, cu siguranță, aduse de bejenari de pe locurile lor de origine, din Bucovina: Jidogin (Jidovină), care înseamnă un loc săpat de oameni, tăieturi și șanțuri, chiar și movil mare făcută de oameni vechi și șihlă (Sihlă) situată de la Buduioasa spre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de case izolate, locuințele sezoniere, alte forme de locuire premergătoare satului, care, cu siguranță, au existat și pe teritoriul comunei Filipeni. Pe lângă formele de locuire menționate deja, mai amintim că, în decursul timpului, s-ar fi putut întâlni chiar în arealul geografic al fostei moșii a pisarului Oțel, forme de locuire desemnate cu următorii termeni: bordei, argea, casă „ca locuințe permanente și cu funcționalitate bine conturată”, precum și cei de stână, târlă, cramă, colibă, odaie, conac, sălaș, prisacă care desemnau folosințe, de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
XVI-lea și al XVII-lea, răzeșii din Fruntești aveau o ascendență, întâietate, asupra răzeșilor din Filipeni ceea ce ar explica în alt fel proveniența numelui: nu de la stolnicul Frunteș (Frunte+sufixul ești, așa cum sunt derivate multe nume de sate în arealul românesc), ci de la poziția ocupată - economică și socială, chiar culturală, după cum se va vedea - poziția fruntașă. ca oameni de frunte, recunoscuți ca atare de cei din jur, din Mărăști și Bărboasa. S-ar putea ca superioritatea lor să stea și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și sarea, introducerea prestației pentru întreținerea drumurilor, teama, nesiguranța, brutalitățile funcționarilor străini, îndepărtarea din funcții a românilor pe motiv c nu știu limba germană, toate acestea și altele, la care adăugăm obișnuința secular de a se așeza liber în tot arealul românesc, i-au făcut pe o parte dintre bejenarii ardeleni în Bucovina și pe alții să treacă peste „Cordon” în Moldova, acolo unde era mai multă libertate și un trai mai bun. Acești bejenari aveau întipărită în suflet imaginea unei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai târziu. Probabil că o parte dintre râmători erau dați ca tribut migratorilor care nu îmbrățișaseră religia mahomedană: pecenegii, cumanii, uzii, bulgarii și ungurii. Mongolo-tătarii, trecuți la mahomedanism, erau opriți de a consuma carnea unui animal considerat spurcat. În tot arealul românesc, cu precădere în zonele joase, de șes, creștea calul sălbatic. Din acest cal sălbatic, încrucișat cu caii domestici, dar și cu caii migratorilor asiatici, au rezultat caii moldovenești renumiți, despre care vorbește Dimitrie Cantemir. Când comunitățile românești s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vecine din Ungaria și Rusia, dar chiar polonii, germanii, ba chiar și Italia și în primul rând cetatea Veneției. Acestora elvețienii le zică boi ungurești și preferă carnea lor față de a altora.” Dar relatări și documente despre creșterea viilor în arealul românescă avem din antichitatea dacoromană. Un basorelief de pe columna lui Traian reprezintă întoarcerea dacilor la vetrele lor, mânând din urmă turmele de vite. După întemeierea statelor medievale românești, știrile despre bogăția de vite mari și mici, crescute în braniștile domnești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al XVIII-lea și în secolul al XIXlea. Aceste practici nu diferă de cele întâlnite și în celelalte sate din comuna Filipeni, în Slobozia, Fruntești sau Valea Boțului, fapt care explică, într-o anumită măsură, unitatea spirituală a locuitorilor din arealul românesc. și acum, în satele din Bucovina, se folosescă plantele medicinale în tratamentul unor afecțiuni cu impact mai puțin grav asupra vieții bolnavului. Recoltarea acestor plante (800 la număr) se face în preajma unor sărbători sau la anumite evenimente astronomice (la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și nuanțe din aceste culori și din altele modele aplicate cu acul. Un alt motiv care intervine în câmpul țesut al covorului este pomul vieții (bucovinenii cunoșteau bradul), stilizat, realizat în culorile maro și verde, motiv care este general în arealul românesc. Covoarele se puneau pe pereți, în cuie, scoarțele, lăicerele se foloseau pentru acoperit patul, la fel macaturile. Unele obiecte, considerate de preț, se țineau în lăzi - lăzile de zestre - unele sculptate cu motive vegetale, așa cum este cea aflată la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înfășat copilul, primea vizitele rudelor și ale prietenilor care aduceau daruri, atât pentru lăuză (alimente cu mare valoare nutritivă), cât și pentru copil. Vizitarea lehuzei în perioada lehuziei și după poartă numele de „mersă în rodin”, practică întâlnită în tot arealul românesc, purtând și acest nume, luat din limba slavonă. Dacă totul decurgea normal, dacă copilul s-a născut sub zodia unei stele norocoase care-l va însoți până la sfârșitul vieții, începeau preparativelor pentru botezul copilului. În cazul în care copilul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu plugul că „domnia lui” vrea să meargă la arat. Activistul a bătut în retragere și a povestit pățania, s-a lecuit de propagandă ateistă. X. 4 Evoluția locuinței. Casa cu chiler, casa tradiționalș. Siliștea casei* Vechile așezări din tot arealul românesc, nu numai din Colinele Tutovei sau văile Berheciului și Dunavățului, apăreau, dacă le-am fi privit de sus, ca niște decupaje din covorul verde al pădurii. Am văzut că, pentru perioada secolelor VXI d.Hr., forma principală a locuinței
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spiritului vrâncean. Din tabelul cronologic care deschide ultimul său volum, „Purtătorul de cruce” [Editura Transilvania, Tecuci, 2009], aflu c-a livrat vieții culturale vrâncene numeroase proiecte calofile și laborioase menite să înavuțească viața culturală vrânceană și să regrupeze scriitorii acestui areal geografic binecuvântat de Dumnezeu, dar nu toate au fost susținute de autoritățile locale, sau chiar de confrații de breaslă, așa că multe s-au stins înainte de a produce toate consecințele așteptate. Nu s-au prelungit în tradiție și nu s-au
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
În acest nou lagăr terestru cu gust amar de perfidie postmodernă, trebuie spus că se moare, la fel ca și în anii '40, de foame fizică și, mai nou, de însingurare. Numele noului spațiu concentraționar contemporan simbolizează, de fapt, un areal geografic limitat, dar cu o denumire exactă, un perimetru aplatizat de-a lungul propriei sale istorii și supus din ce în ce mai mult azi caznelor sufocării de sine, atâta vreme cât puterea Celuilalt, a dominatului, de a mai glăsui ceva în fața programului ucigaș care i
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
pe posturile de televiziune OTV și DDTV, în perioada 2000-2007, și numărând aproape 1600 de ediții, pentru ca în anul 2009 să deschidă televiziunea online „Cornea TV”, drept o continuatoare a producției „La Hanu’ lui Nea Mărin”. Odată cu integrarea sa în arealul vast și solicitant al televiziunii, maestrul Marin Cornea își asumă responsabilitatea promovării valorilor autentice ale folclorului românesc. Nu e una facilă, iar talentatul interpret de muzică folclorică românească și-a dat proba prin pricepere, pasiune, seriozitate, muncă și a confirmat
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
spune și Cezarina Adamescu în prefață, un roman în care meritul autorului este acela al înlăturării discriminărilor pe bază de etnie sau limbă, dintre oamenii născuți sub același cer și având aceleași condiții de copii ai lui Dumnezeu, indiferent de arealul în care am văzut lumina zilei". Articol apărut in Revista Convorbiri Literare nr 9, septembrie 2011 Rubrica VITRINA CĂRȚILOR - de Emilian MARCU Referință Bibliografică: CRONICĂ LA ROMANUL URME DE DRAGOSTE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul
CRONICĂ LA ROMANUL URME DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364588_a_365917]
-
de naștere a tuturor lucrurilor care ne înconjoară. Deci punctul este un fact definitoriu din care i-a naștere prima formă a oricarei realități. Este noțiunea care rezidă la formarea oricărei forme de manifestare universale cât și pur receptate din areal uman. Din tot acest paradox se naște o altă întrebare și anume care este forma punctului? Din punct de vedere geometric, cum este conformat punctul? Putem spune simplu că punctul este primul cerc primordial. Și din el se revărsă întreaga
PUNCTE...REFERINŢE GEOMETRICE SAU SUMA REALITĂŢILOR ALTERNATIVE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361409_a_362738]
-
în care poate să confere o spațialitate tridimensională. Cercul nostru strâmt devine astfel un cerc mai mare. Practic ne oferim singuri rațiunea unei realități delimitată de jur împrejur de orizontul pe care îl putem percepe vizual. În contextul acestui nou areal de mișcare apărut, rațiunea începe să se delimiteze în raport cu noua senzație de vastitate care i se precede înaintea ochilor. Se conformează treptat o realitate alternativă derivată din prima realitate constrânsă de cercul primordial. Cum prima realitate era centrată direct din
PUNCTE...REFERINŢE GEOMETRICE SAU SUMA REALITĂŢILOR ALTERNATIVE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361409_a_362738]
-
locul unor simple legături și interese private. Nimic din ceea ce “produce, provoacă și generează” familia nu este absolut necesar societății în forma sa structural-instituțională. Ea este o desfășurare de trăiri și concepte cu valabilitate internă, care nu produc efecte în afara arealului său. Ca un revers al acestei atitudini vedem cum pentru diverși indivizi, constituiți într-o uniune de interese, iar nu într-o unitate de comuniune, așa cum este familia, primul și ultimul scop este “să ne fie nouă bine”. Bine știind
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
rupă din acest Trup social, din acest Mare Organism pelasgo-tracic. Înmulțindu-se peste măsură, populația din acest leagăn Carpatic al Civilizației europene, în urma revoluției agrare și a revoluției demografice din neolitic, triburile, „culturile” (Cultura Gumelnița, Cucuteni, Vădastra, etc.) din acest Areal, au plecat în căutare de noi pământuri roditoare, care să le ofere turmelor și oamenilor iarbă, și hrană, condiții mai bune de viețuit. Rupându-se de marele trup pelasgo-tracic, ieșind din ordinea în care trăiseră atâtea milenii, ajung într-un
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
are (avea) toate felurile de aur: aurul negru (petrolul), aurul verde (pădurile), aurul galben (grânarul Europei), aurul ca metal prețios și... sufletul de aur al românilor, veseli, harnici și ospitalieri. Trebuie să fim mândri că ne-am născut în acest areal ca spațiul al dumnezeirii cu care am fost înzestrați și binecuvântați. Am colindat patria în lung și-n lat atât în anii studenției cât și mai târziu cu familia. Sunt locuri mirifice care mi-au încântat privirea și mi-au
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
Artistă Emerită ne-a gratulat și cu distinsa Sa prezență la sărbătoarea satului nostru, în aproximativ aceeași distinsă componență basarabeană. De data aceasta, scena Teatrului Național din Chișinău căpătase (păstrând proporția) o sosie în satul de pe Valea Moldovei, aflat în arealul meleagurilor istorice ale epopeicului Războieni. Și, în sala Căminului Cultural, fiii satului, întorși pentru o clipă în locurile natale, au căpătat, între altele, prin Actrița-Oaspete, cea mai inspirată definiție a Femeii. Intermedierea o asigura, indirect, marele Poet basarabean Dumitru Matcovschi
MULŢUMESC ÎNTÂMPLĂRII, MEŞTERUL CEL TAINIC ŞI ISCUSIT AL LUI DUMNEZEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364013_a_365342]
-
poate imploda într-un om, când printre apele limpezi ale gândirii fără gânduri, acea gândire în inimă ascunsă apoi transformată în scânteile dorului de a fi, mișcă răspântiile răscrucile până când, cuminți, se alătură, niciodată nu se aliniază decât încercărilor, reinventând arealul de viață firească al acelei ființe. Câte domenii poate reinventa un om pentru ca văile prin care gândurile se perindă sălbatice să-și întâlnească sensurile profunde într-un punct aflat anume între piatra de lună strânsă în pumnul sufletului și piatra
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]