4,501 matches
-
punct de vedere juridic, arenda este un fenomen economic de exploatare agricolă comasată, a unor suprafețe mari de teren, pe o durată de cel puțin cinci ani. Se poate observa însă că în literatura de specialitate sociologică, rareori termenul de arendă este utilizat ținându-se cont de aceste precizări. Tabel 6.4 Arenda în câteva din țările în tranziție (1996) Procentul fermelor ce practică arenda Mărimea acestor ferme (ha) Teren în arendă (ha) Ferme fără pământ în arendă (ha) Armenia 14
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că în literatura de specialitate sociologică, rareori termenul de arendă este utilizat ținându-se cont de aceste precizări. Tabel 6.4 Arenda în câteva din țările în tranziție (1996) Procentul fermelor ce practică arenda Mărimea acestor ferme (ha) Teren în arendă (ha) Ferme fără pământ în arendă (ha) Armenia 14 2,6 1,0 1,3 Georgia 2 8,7 7,8 0,7 Moldova 6 16,9 13,5 2,8 România 7 4,1 1,7 3,0 Bulgaria
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rareori termenul de arendă este utilizat ținându-se cont de aceste precizări. Tabel 6.4 Arenda în câteva din țările în tranziție (1996) Procentul fermelor ce practică arenda Mărimea acestor ferme (ha) Teren în arendă (ha) Ferme fără pământ în arendă (ha) Armenia 14 2,6 1,0 1,3 Georgia 2 8,7 7,8 0,7 Moldova 6 16,9 13,5 2,8 România 7 4,1 1,7 3,0 Bulgaria 9 4,8 3,3 1
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
România 7 4,1 1,7 3,0 Bulgaria 9 4,8 3,3 1,1 Ungaria 8 19,6 8,8 3,4 Polonia 17 25,7 11,9 7,3 Sursa: Lerman, 2002 În România, exploatarea pământului în arendă este scăzută. Cauzele sunt complexe și ele țin de anumite condiții care nu s-au realizat până în 2002-2004, astfel: * Baza documentară a proprietății eliberarea întârziată a titlurilor de proprietate, indispensabile închirierii contractelor de arendă și reglarea notarială a succesiunilor în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2002 În România, exploatarea pământului în arendă este scăzută. Cauzele sunt complexe și ele țin de anumite condiții care nu s-au realizat până în 2002-2004, astfel: * Baza documentară a proprietății eliberarea întârziată a titlurilor de proprietate, indispensabile închirierii contractelor de arendă și reglarea notarială a succesiunilor în familii. * Exploatarea agricolă abuzivă Mai ales în primii ani după 1989, incertitudinile legale privind proprietatea au permis exploatări agricole abuzive, fără consecințe legale. Dezagregarea IAS-urilor și CAP-urilor au lăsat milioane de hectare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
consecințe legale. Dezagregarea IAS-urilor și CAP-urilor au lăsat milioane de hectare neprelucrate (în pârloagă), iar pentru a combate neexploatarea, legea a fost permisivă față de exploatarea abuzivă. * Conflictul de interese între comasarea prin achiziții de teren și exploatarea prin arendă Investitorii ce achiziționează terenuri cunosc faptul că odată începută exploatarea pe baza arendării, micii proprietari nu vor mai vinde niciodată terenul, fiind mulțumiți cu veniturile obținute din arendă. De aceea investitorii pe termen lung în agricultură preferă să achiziționeze (să
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Conflictul de interese între comasarea prin achiziții de teren și exploatarea prin arendă Investitorii ce achiziționează terenuri cunosc faptul că odată începută exploatarea pe baza arendării, micii proprietari nu vor mai vinde niciodată terenul, fiind mulțumiți cu veniturile obținute din arendă. De aceea investitorii pe termen lung în agricultură preferă să achiziționeze (să cumpere) pământul, pentru a obține suprafețe de teren comasate și nu să îl ia în arendă. * Rentabilitatea sectorului agricol România se află în mijlocul unei piețe mondiale agricole caracterizată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu vor mai vinde niciodată terenul, fiind mulțumiți cu veniturile obținute din arendă. De aceea investitorii pe termen lung în agricultură preferă să achiziționeze (să cumpere) pământul, pentru a obține suprafețe de teren comasate și nu să îl ia în arendă. * Rentabilitatea sectorului agricol România se află în mijlocul unei piețe mondiale agricole caracterizată de supraproducție, subvenții, prețuri mici. Prin mecanismele pieței și comerțului, producătorii români concurează cu marile exploatații americane și cu intens subvenționatele exploatații europene, în timp ce în România, condiții ce
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
distribuție a produsului agricol. În România, silozurile de mare capacitate cu care erau dotate IAS-urile au ajuns monopoluri locale, astfel încât, orice formă de exploatare agricolă mare, fie ea asociativă sau arendară, a fost strangulată. Urmărind datele concrete, deși legea arendei a apărut încă din 1994, luarea pământului în arendă se făcea în proporție redusă la nivelul anului 1998. Astfel, aproximativ 4% din gospodării au pământ luat în arendă (Sandu, 1999 sursa datelor: Barometrul resurselor socio-umane ale reformei, 1998). Analiza secundară
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
capacitate cu care erau dotate IAS-urile au ajuns monopoluri locale, astfel încât, orice formă de exploatare agricolă mare, fie ea asociativă sau arendară, a fost strangulată. Urmărind datele concrete, deși legea arendei a apărut încă din 1994, luarea pământului în arendă se făcea în proporție redusă la nivelul anului 1998. Astfel, aproximativ 4% din gospodării au pământ luat în arendă (Sandu, 1999 sursa datelor: Barometrul resurselor socio-umane ale reformei, 1998). Analiza secundară pe date din Barometrul de opinie arată următoarea situație
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ea asociativă sau arendară, a fost strangulată. Urmărind datele concrete, deși legea arendei a apărut încă din 1994, luarea pământului în arendă se făcea în proporție redusă la nivelul anului 1998. Astfel, aproximativ 4% din gospodării au pământ luat în arendă (Sandu, 1999 sursa datelor: Barometrul resurselor socio-umane ale reformei, 1998). Analiza secundară pe date din Barometrul de opinie arată următoarea situație legată de arendă (vezi graficul 6.1) Grafic 6.1. Proporția subiecților din mediul rural care au pământ luat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în proporție redusă la nivelul anului 1998. Astfel, aproximativ 4% din gospodării au pământ luat în arendă (Sandu, 1999 sursa datelor: Barometrul resurselor socio-umane ale reformei, 1998). Analiza secundară pe date din Barometrul de opinie arată următoarea situație legată de arendă (vezi graficul 6.1) Grafic 6.1. Proporția subiecților din mediul rural care au pământ luat în arendă Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004 Același studiu arată că, în România, luarea în arendă este rezultatul unei inconsistențe de status
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1999 sursa datelor: Barometrul resurselor socio-umane ale reformei, 1998). Analiza secundară pe date din Barometrul de opinie arată următoarea situație legată de arendă (vezi graficul 6.1) Grafic 6.1. Proporția subiecților din mediul rural care au pământ luat în arendă Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004 Același studiu arată că, în România, luarea în arendă este rezultatul unei inconsistențe de status sărăcie a proprietății funciare, dar o mare putere de muncă și un important capital social (Sandu, 1999). Astfel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
opinie arată următoarea situație legată de arendă (vezi graficul 6.1) Grafic 6.1. Proporția subiecților din mediul rural care au pământ luat în arendă Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004 Același studiu arată că, în România, luarea în arendă este rezultatul unei inconsistențe de status sărăcie a proprietății funciare, dar o mare putere de muncă și un important capital social (Sandu, 1999). Astfel, cei ce lucrează pământul în arendă sunt de vârstă relativ tânără, și au teren puțin în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
publică 1998-2004 Același studiu arată că, în România, luarea în arendă este rezultatul unei inconsistențe de status sărăcie a proprietății funciare, dar o mare putere de muncă și un important capital social (Sandu, 1999). Astfel, cei ce lucrează pământul în arendă sunt de vârstă relativ tânără, și au teren puțin în proprietate, dar au resurse considerabile de capital social relațional (dispun de relații pentru rezolvarea diverselor probleme). În ce privește mărimea terenului luat în arendă, aceeași sursă prezintă o imagine succintă (vezi tabelul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sandu, 1999). Astfel, cei ce lucrează pământul în arendă sunt de vârstă relativ tânără, și au teren puțin în proprietate, dar au resurse considerabile de capital social relațional (dispun de relații pentru rezolvarea diverselor probleme). În ce privește mărimea terenului luat în arendă, aceeași sursă prezintă o imagine succintă (vezi tabelul 6.7). O prelucrare a unor date relevante pentru fenomenul arendării o face Adrian Hatoș, într-un studiu din 2004. Rezultatele arată că luarea în arendă este mai puțin frecventă decât darea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
probleme). În ce privește mărimea terenului luat în arendă, aceeași sursă prezintă o imagine succintă (vezi tabelul 6.7). O prelucrare a unor date relevante pentru fenomenul arendării o face Adrian Hatoș, într-un studiu din 2004. Rezultatele arată că luarea în arendă este mai puțin frecventă decât darea în arendă (pentru că mulți proprietari dau terenul unor societăți sau asociații). Cei mai mulți din cei ce iau pământ în arendă (în 2000), îl iau de la alte persoane sau de la rude. Motivele pentru a da pământul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sursă prezintă o imagine succintă (vezi tabelul 6.7). O prelucrare a unor date relevante pentru fenomenul arendării o face Adrian Hatoș, într-un studiu din 2004. Rezultatele arată că luarea în arendă este mai puțin frecventă decât darea în arendă (pentru că mulți proprietari dau terenul unor societăți sau asociații). Cei mai mulți din cei ce iau pământ în arendă (în 2000), îl iau de la alte persoane sau de la rude. Motivele pentru a da pământul în arendă sunt: imposibilitatea de a-l lucra
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
arendării o face Adrian Hatoș, într-un studiu din 2004. Rezultatele arată că luarea în arendă este mai puțin frecventă decât darea în arendă (pentru că mulți proprietari dau terenul unor societăți sau asociații). Cei mai mulți din cei ce iau pământ în arendă (în 2000), îl iau de la alte persoane sau de la rude. Motivele pentru a da pământul în arendă sunt: imposibilitatea de a-l lucra din cauza sănătății și vârstei, lipsa banilor pentru cultivarea pământului, nu au timp pentru acest lucru, sau este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai puțin frecventă decât darea în arendă (pentru că mulți proprietari dau terenul unor societăți sau asociații). Cei mai mulți din cei ce iau pământ în arendă (în 2000), îl iau de la alte persoane sau de la rude. Motivele pentru a da pământul în arendă sunt: imposibilitatea de a-l lucra din cauza sănătății și vârstei, lipsa banilor pentru cultivarea pământului, nu au timp pentru acest lucru, sau este mai profitabil așa. Arendarea este o soluție specifică gospodăriilor rurale cu resurse materiale și umane precare. Interesant
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și vârstei, lipsa banilor pentru cultivarea pământului, nu au timp pentru acest lucru, sau este mai profitabil așa. Arendarea este o soluție specifică gospodăriilor rurale cu resurse materiale și umane precare. Interesant este faptul că cei ce iau teren în arendă nu sunt persoane cu resurse materiale și cu forță de producție, ci fac parte din familii care nu au pământ și nu au surse alternative de subzistență. Singurul capital de care dispun este forța de muncă proprie (rromii se află
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care nu au pământ și nu au surse alternative de subzistență. Singurul capital de care dispun este forța de muncă proprie (rromii se află în această situație în proporție mare) (Hatos, 2004) Tabel 6.5 Mărimea terenului agricol luat în arendă de către subiecții din mediul rural (procente) Cât pământ luat în arendă aveți? 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 0-1 ha* 2,8** 80,8 96,5 61,0 56,1 72,2 1,1-2 ha 0,7 0,6
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Singurul capital de care dispun este forța de muncă proprie (rromii se află în această situație în proporție mare) (Hatos, 2004) Tabel 6.5 Mărimea terenului agricol luat în arendă de către subiecții din mediul rural (procente) Cât pământ luat în arendă aveți? 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 0-1 ha* 2,8** 80,8 96,5 61,0 56,1 72,2 1,1-2 ha 0,7 0,6 1,6 23,1 14,1 15,1 2,1-5 ha
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
5,1-10 ha 0,4 1,2 7 2,6 10,1-20 ha 0,2 4,9 1,7 2,5 Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004 * Cifrele cuprind și proporția celor ce nu dețin deloc teren luat în arendă. ** Cifra reprezintă procentul subiecților care au între 0,1-1 ha luate în arendă *** Cifra reprezintă procentul subiecților care au între 2-3,5 ha luate în arendă (pentru 2004 și 2005 nu există date referitoare la arendă nici în Bop și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
0,2 4,9 1,7 2,5 Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004 * Cifrele cuprind și proporția celor ce nu dețin deloc teren luat în arendă. ** Cifra reprezintă procentul subiecților care au între 0,1-1 ha luate în arendă *** Cifra reprezintă procentul subiecților care au între 2-3,5 ha luate în arendă (pentru 2004 și 2005 nu există date referitoare la arendă nici în Bop și nici în Eurobarometrul Rural) 5. ASPECTE EMPIRICE LEGATE DE PROPRIETATEA FUNCIARĂ ȘI TIPURILE
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]