473 matches
-
pildă, cu ce se îndeletniceau cei 61 de birnici veniți în despărțirea a III-a a orașului Iași între 1845-1851: 2 erau păzitori, 3 fanaragii, 4 sacagii, 2 cotigari, 2 ciocli, 9 chelari, 11 vizitii, 1 portar, 21 rândași, 2 argați, 1 slujitor la spital, 1 grădinar și 2 „slujind la dugheni”. Îndeletnicirile lor în orașe au fost determinate de lipsa unei industrii ajunsă la acel stadiu de dezvoltare în care absorbirea brațelor de muncă imigrate din mediul sătesc devine una
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
materială precară a birnicilor rezultă din îndeletnicirile lor. O parte dintre ei, îndeosebi cei statorniciți de mai multă vreme în orașe sau originari acolo, practicau agricultura și creșterea vitelor pe moșiile orașelor. Mulți însă se ocupau cu cărăușia, harabagilâcul, erau argați, zilieri ș.a.m.d. Am văzut mai sus cum toți cei 61 de birnici strămutați în despărțirea a III-a a orașului Iași, între 1845-1851, au fost angajați ca argați, vizitii, sacagii, rândași, portari etc. Birnicii orașelor, în majoritate covârșitoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moșiile orașelor. Mulți însă se ocupau cu cărăușia, harabagilâcul, erau argați, zilieri ș.a.m.d. Am văzut mai sus cum toți cei 61 de birnici strămutați în despărțirea a III-a a orașului Iași, între 1845-1851, au fost angajați ca argați, vizitii, sacagii, rândași, portari etc. Birnicii orașelor, în majoritate covârșitoare, locuiau în mahalale confundate adesea, în cursul operațiilor de fixare a cislelor și beilicurilor, cu satele. Confuziile nu erau provocate numai de aspectul rural al mahalalelor, ci și de ocupațiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de muncă salariate, năimite cum se spunea în acea epocă. Cei mai mulții dintre birnici, chiar dacă aveau în posesie mici loturi de pământ, practicau cele mai felurite îndeletniciri. Ei erau socotiți „oameni de adunătură niște săraci, carile toți se găsesc argați pe la unii și alții, negăsind (e vorba de 90 de birnici din Bârlad - n.n) la ei un bou măcar”. Dintre birnicii orașului Roman, parte au pribegit „ca unii ce s-au aflat niște slugi și săraci”. În 1843 mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la feudalism la capitalism. Orașul atrăgea către sine oamenii ce-și pierdeau mijloacele de întreținere”. În Moldova, o asemenea categorie o formau căpătăierii, adică oamenii, fără căpătâi, fără domiciliu stabil, fără ocupații certe. Din rândul lor se recrutau slugile și argații, „vagabonzii” și cerșetorii, dar mulți dintre ei erau salahori, lucrători „năimiți cu ziua”. Puțini ajungeau calfe sau negustori și meșteșugari de ultima treaptă. Unii se angajau însă lucrători la diverse ateliere. Aceștia din urmă alcătuiau împreună cu lucrătorii din industrie și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orașe a micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe plan social a elementelor feudale cu cele capitaliste. Este și firesc, deci, ca structura socială a orașului să fi fost foarte complexă. Birnici agricultori, cărăuși, argați, vagabonzi, calfe, meșteșugari, negustori, zarafi, bancheri și cămătari, slugi și boieri, ofițeri și funcționari alcătuiau o societate pestriță specifică unei perioade de tranziție. La 1840, „Iașii însuși - spune Alecu Russo - este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de-o vară". Însă "nu mai e vorba de o iubire sărăcăcioasă, cu poalele-n brâu pe un maldăr de paie din șură. Păstorițele cu ciorapi de mătase și combinezon de dantelă nu se mai mulțumesc să fie înghesuite de argații de la fermă prin vreun ungher întunecos din grajd, ci vor să aibă parte de cunoștințele în ale iubirii ale unui tânăr cultivat între un șimi și un tangou, într-o seară de sărbătoare în capitala cantonului"116. Același fenomen are
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iar naivul Mitea, după ce-l întâlnește pe Stepan, își dorește să trăiască cinstit și echilibrat. Banul semnifică, în acest context, nu doar filonul negativ al decăderii, corupției și crimei, ci și un factor ce reface stabilitatea fragilă a existenței. Vasili, argatul familiei Mihailovici (primii înșelați cu banii falși), devine un fel de haiduc ce jefuiește bogații și împarte bani săracilor, înzestrând fete sărmane și ajutându-și foștii stăpâni, aflați în pragul falimentului. Suprafața elaborată a lumii ficționale din nuvela Cuponul fals
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
la voi cel cu cetera; și cel cu băutura, și s-aveti muieri frumoase și iubite”. Naratiunea simplă, ar putea fi delimitată schematic în trei parti: partea întai de la început până la plecarea Vitoriei în cautarea lui Lipan (cap. VII); prezentarea argatului Mitrea si a lui Gheorghita, coborât la vale, cu oile, asinii si dulăii la iernat, într-o baltă a Jijiei, în apropiere de târg; neliniștea Vitoriei pentru întârzâierea bărbatului ei, peste obicei, cunoașterea și “citirea” semnelor naturii; mersul femeii la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
informații greșite, era cînd fiica morarului Ichim de la Cucorăni, cînd soția pădurarului Lăzăreanu de la Ipotești. La Gh. Tomozei, iubita de la Ipotești se numea Blanca, o nepoată de soră a boierului Balș, de la Dumbrăveni, care, după ce a fugit peste graniță, cu argatul Gh. Hodoroabă, ar fi apărut la Cernăuți, în trupa de artiști a lui Fanny Tardini, avînd numele schimbat în... Luluța Albini! Dar Casandra se încadrează perfect în versurile poetului din acea epocă. Ea a fost înmor mîntată la 20 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Craiova (1894), ambele nepublicate - sunt urmate, mult mai târziu, de Poștașul dragostei (1913), cu un umor forțat, generat de niște banale intrigi din același mediu. Pentru săteni R.-N. a scris câteva comedioare - Talpa iadului (1906), De pe urma beției (1906), Păcală argat (1907), Păcatele lui Gânju (1907) -, care vin în completarea mesajelor moralizatoare din proza cu ambianță rurală. Pentru copii, cărora le va dedica și Cartea școlarilor (1923), alcătuiește piesa într-un act Povestea vorbei (1907) și „poemul dramatic” Crăciunul (1912). Tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
Căpitanul Ropotă, București, 1893; Rustice, I-IV, București, 1893-1894; Romanul căsniciei, București, 1898; Străin în țara lui..., București, 1900; Din valurile vieței, București, 1901; Tribunul poporului, București, 1903; Astra, București, 1905; Talpa iadului, Brașov, 1906; De pe urma beției, Brașov, 1906; Păcală argat, Brașov, 1907; Păcatele lui Gânju, Brașov, 1907; Povestea vorbei, Brașov, 1907; Măria sa, Ogorul, București, 1907; La gura văiei, București, 1908; Magistrații noștri, București, 1908; Satul Grivița, București, 1908; Viață de artistă, București, [1909]; Povestirile lui moș Iftimie Hârobor, București, 1910
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
în broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn [Păun - Angelescu] datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată într-o vacă neagră). Vaca, înjurată de argat, rămâne însărcinată. Ea naște, lângă un vișin "un drăguț de băiat, de-ți venea să-l mănânci". Vaca "și-a lins pruncul", numindu-l Crai-vișăn; "creștea băiatul într-o zi cât alții creșteau într-un an." La fel se întâmplă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
frumusețea miresei, își abandonează treburile. Mama Soarelui își ceartă fiul, dar a doua zi, fură fata. Mirele, pornit la drum să găsească fata, este angajat de către mama Soarelui, care-l trimite să se ducă în locul Soarelui cu razele pe cer. Argatul îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua, pe Sf. Ilie, că i-a stricat holda de grâu, iar pe mama Soarelui, c-a luat-o prizonieră pe mireasa lui. La sfârșit
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
povestea Soarele e totdeauna supărat [Niculița-Voronca, II]. Un împărat are o fată așa de frumoasă, încât Soarelui îi cade dragă și o cere de nevastă. Împăratul n-a vrut să i-o dea. În curtea împăratului s-a angajat ca argat un năzdrăvan, care nutrea și el aceleași dorințe față de fată. Soarele vine la el și-i cere ajutorul. Argatul, curajos, îi spune că și lui îi este dragă fata. Soarele îi cere să-i aducă apă de la fântână și, între
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dragă și o cere de nevastă. Împăratul n-a vrut să i-o dea. În curtea împăratului s-a angajat ca argat un năzdrăvan, care nutrea și el aceleași dorințe față de fată. Soarele vine la el și-i cere ajutorul. Argatul, curajos, îi spune că și lui îi este dragă fata. Soarele îi cere să-i aducă apă de la fântână și, între timp, fură fata. Argatul îi destăinuie împăratului numele hoțului întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nutrea și el aceleași dorințe față de fată. Soarele vine la el și-i cere ajutorul. Argatul, curajos, îi spune că și lui îi este dragă fata. Soarele îi cere să-i aducă apă de la fântână și, între timp, fură fata. Argatul îi destăinuie împăratului numele hoțului întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata. Împăratul îi răspunde: fata și coroana. Argatul a urcat pe scările făcute de el până la cer. Soarele pleacă de acasă și își lasă mireasa păzită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îi este dragă fata. Soarele îi cere să-i aducă apă de la fântână și, între timp, fură fata. Argatul îi destăinuie împăratului numele hoțului întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata. Împăratul îi răspunde: fata și coroana. Argatul a urcat pe scările făcute de el până la cer. Soarele pleacă de acasă și își lasă mireasa păzită de mamă, închisă în cea de-a 12-a odaie. Năzdrăvanul deschide toate cele douăsprezece uși, după ce pleacă Soarele, o găsește pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
oameni și de case. Calul îl încurajează astfel: "aici sunt cu șartul lor; de aceea dar, trebuie să știi ca să-ți faci și tu un căpătâi". După ce părul eroului devine de aur în urma scaldei în baia zânelor,el se angajează argat la curtea unui împărat, păstrându-și cele trei rânduri de haine furate de la zâne. Împăratul uitase că avea trei fete ajunse la vârsta măritișului. Fata cea mai mare vorbește cu surorile ei, ca fiecare să ducă câte un pepene la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
caută dezlegarea acestei enigme. "Un pepene se cam trecuse, al doilea era tocmai bun de mâncare, iar al treilea dase în copt". Descoperind semnificația celor trei pepeni, organizează nunțile primelor două fete, timp în care fata cea mică rămâne acasă. Argatul din grădină, Făt-Frumos, mai întâi primul costum, "câmpul cu florile", își lasă părul pe spate și strică toată grădina; a doua oară probează costumul "cerul cu stelele", procedând la fel. Fata împăratului este martora acestor întâmplări. În timpul derulării unei vânători
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
întâmplări. În timpul derulării unei vânători, Făt-frumos îmbracă hainele "cu soarele în piept, luna în spate și doi luceferi în umeri" și repetă isprăvile anterioare; fata de împărat îi dă un pumn cu bani grădinarului, pentru a nu-l certa pe argat. Împăratul se hotărăște să-și mărite și fata cea mică, dar aceasta refuză să-și aleagă soț. Împăratul este sfătuit să construiască un foișor cu poartă "pe unde să treacă toți fiii de împărat și de boieri, și, pe care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fiii de împărat și de boieri, și, pe care-l va alege fata, să-l lovească cu un măr de aur ce-l va ține în mână, și după acela s-o dea împăratul." Fata-l lovește cu mărul pe argat. Alte variante ale acestui basm sunt Făt-frumos cu părul de aur [Ispirescu] și Povestea lui "Nu știu" [Vasiliu]. Dacă în prima variantă, apare o scenă identică de desemnare a soțului, în cea de-a doua sunt trei secvențe prin care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
încântați de norocul fetei. Legenda Cucul din fată. Dragostea [Niculiță-Voronca, I] are din nou ca mobil declanșator blestemul. "A fost o fată de împărat, și, de frumoasă ce era o țineau închisă; dar ea tot s-a amorezat de un argat. Părinții l-au alungat pe Cucul, așa se numea el, dar fata întruna plângea și-l chema: Cucu, Cucu! Auzind-o tatăl ei, a blăstămat-o că tot așa să cucăiască, cât va trăi, și s-a făcut din ea pasere
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ținutul Neamț. Deosebit de interesante sunt datele oferite de „tăblița”16 alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești 17. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
nu aveau casă și nici un trai statornic. Căpătăierii au fost menționați pentru prima oară într-o statistică din 1826, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau, în această perioadă de
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]