468 matches
-
să presteze munci și să plătească anumite sume de bani proprietarilor pe care îi serveau, situația lor fiind adesea mai împovărată decât a birnicilor propriu-ziși, pentru că depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acolo. j) Bejenarii, altă categorie fiscală, erau oamenii veniți în sat din alte ținuturi, mai ales din Bucovina ori de la munte, și erau scutiți de bir un timp, numai dacă intrau în slujbă la boieri ori la mânăstiri. Ei erau argați, vieri sau pădurari. După o anumită perioadă erau și ei supuși la plata birului, dar plăteau numai un sfert din el. Cei neimpuși erau numiți oameni fără căpătâi. Dacă pentru proprietarii de pământ locuința statornică, permanentă, a fost regula, ceea ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Voievod, acesta se adresează „uriadnicului, șoltuzului și pârcălabilor de la târgul Huși" în care stabilea ordinea ierarhică în grad a dăbilarilor și atenționa că Domnia sa a dat Episcopiei de acolo și „rugătorului nostru Mitrofan - episcopul de acolo" polușnici: 2 cojocari, 2 argați, un curelariu, un olar, un butnar și un măgelar, în serviciul Episcopiei și care să fie „lăsați în pace de toate angaralele". Uriadnicul, aproape identic în funcție cu dregătorul, era un slujbaș domnesc, nu municipal, îl interpretează Ghibănescu pe Melchisedec
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
niște obligații, în afara birului și a celorlalte dabile arătate, care se „aruncau pe țară pentru acoperirea deficitului visteriei domnești" în anumite perioade, și „se aruncau de atâtea ori până se acoperea deficitul visteriei". Astfel, în cartea sa de apărare a argaților Episcopiei, Mihai Racoviță la 1708, ordonă boierilor și slujitorilor domnești din ținutul Fălciului: „după aceste trei rânduele ce s-au scos pentru neajunsul birului, să le dați bună pace de toate dările și angăriile de acum înainte căci s-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod către Ștefan Rosett vel paharnic pentru că au dat jalobă târgoveții de Vaslui pentru slugile și argații turcilor de la Vaslui, zicând că nu vor să dea ajutor la menzii și la alte poronci dimpreună cu târgoveții. Se scrie să trimeată dânsul să le plătească banii oaspeților deplin de la dânșii, dar în cislă cu târgoveții să nu-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu singur a da pildă cu întrebuințarea slujitorilor ocârmuirii în particularnice slujbe și încă rândaș prin ogrăzi. Se scrie ca îndată să pui la cale a se aduna slujitorii spre reveduire de cătră cinovnic și pe aceștia rău întrebuințați ca argați să-i înapoiați la dreptele lor datorii, căci la dimpotrivă departamentul cu osebite măsuri va fi silit de a porunci el de-a dreptul Căpitanului de slujitori chipul întrebuințării slujitorilor. Ministrul treburilor din lăuntru și cavaler, Nedescifrabil." Despre sistemul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cred că ni le pot pregăti acești urmași incoerenți la vorbă ai lui Moș Teacă. Altminteri, n-aș avea nimic nici împotriva vreunei dictaturi militare, cu condiția să ne conducă mai-marii oștilor sau arhimandriții lui Ștefan cel Mare, și nu argații avansați la excepțional, ce duhnesc încă a balega din grajdurile lui Ceaușescu.
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
spre bară, va fi folosit vorbele istorice ale lui Galileo Galilei din iarna medievală cînd dogmele nu admiteau că Facerea lumii cu glob cu tot, nașterea și răstignirea lui Cristos să se învîrtă, să se miște în jurul Soarelui, - un simplu argat al Terrei! Și că, în general, ce-i făcut să rămînă bun făcut, - să nu cuteze niciodată a se mișca din locul hărăzit de Creator... O uriașă prostie, o imensă tîmpenie și ignoranță căzută greu pe capul omenirii cu reguli
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
v-o aducem este cea de disoluție a autorității statului. Ați blocat instituții, ați încălcat legile țării, v-ați bătut joc de proceduri. Aveți o singură viziune: asigurarea, cu orice preț, a supremației lui Traian Băsescu. V-ați transformat în argatul celui care împinge spre haos România, pe care o considerați moșia Președintelui. Cetățenii români nu sunt iobagii dumneavoastră! Nu ne regăsim în mentalitatea de slugă pe care o afișați în fața domnului Băsescu. Doamnelor și domnilor, Membri ai guvernului - atâția și
HOTĂRÂRE nr. 36 din 13 octombrie 2009 pentru adoptarea moţiunii de cenzură şi retragerea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215989_a_217318]
-
0745077772 15249 IORGA C. CARMEN (n.1969) 876 S.C. CÂRMA EXPERT S.R.L. Str. Valea Roșie nr. 7, bl. Z6, et. P, ap. 4, sector 6 țel: 7463313 15151 IOVANESCU TEODOR (n.1930) 479 S.C. ȚI CP SERVCONT S.R.L. Str. Drumul Argatului nr. 35-37, et. 1, sector 1 țel: 6874854 0723541961 20104 IRIMITA ANISOARA (n.1955) 4296 S.C. A V CONTAB CONSULTING CO S.R.L. Sos. Morarilor nr. 2, sector 2 țel: 2555776 28479 ISAC SIMONA (n.1978) 4608 S.C. ANTRIM CONSULTING S.R.L.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
nr. 2 - 24; 1 - 55 Drm. Pădurea Ciolpani (Zona Aleea Teisani) Str. Pechea Str. Petofi Șandor Șos. Pipera. - nr. 2 - 38; 1 - 35 Șos. Pipera - nr, 37 - 53; 61 - 77; 79; 54 - capăt 81 - capăt Drm. Piscu Cerbului (lângă Drumul Argatului) Str. Pivnicerului Int. Poiana Int. Ponorului*(D) Str. Popa Savu Str. Postelnicului Int. Preajba*(D) Bl. D. Primăverii Ale. Priporului Str. Proiectată*(D) Str. Prometeu - nr. 2 - 24; 1-17 Str. Prometeu - nr. 26 - capăt; 19 - capăt Str. Promoroacă Str. Puțul
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și drept cameră mortuara. Acesta a costat 3.900 lei. Statul de funcțiuni al Spitalului Urziceni din acea vreme cuprindea un medic care era și medical de plasă al circumscripției sanitare, un subchirurg, două infirmiere, un bucătar, o spălătoreasa, un argat. Paturile erau întreținute de boieri, menționați fiind: Ioniță Sava din Cosereni și Dobre Ionescu, mare proprietar în Axintele. În perioada antebelica, printre alți medici care au funcționat la acest spital se remarcă Ion Nanu Muscel. El a funcționat aici între
Urziceni () [Corola-website/Science/297017_a_298346]
-
obișnuiește să se pornească în țară, este Remetea.” Toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea exploatarea pădurilor. Iarna, lemnele tăiate erau transportate cu săniile pe malul Mureșului, unde se legau în plute. Aici se întâlneau negustorii armeni, sași și secui, angajau argații și pregăteau grupurile de plutași. Între aprilie și iunie, când apele Mureșul creșteau datorită ploilor de primăvară și topirii zăpezii, zilnic porneau câte 150-200 de plute spre Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia, sau chiar la Arad ori Seghedin. Exploatarea forestieră
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
de păduri) pe terenuri aparținătoare acestuia, s-au distrus fără nici o urmă în războiul din 1914-1918. Până în anul 1848, an de frământări sociale, satul Poiana Sărată era compus numai din români; unguri dacă erau câțiva care s-au strecurat ca argați la românii mai înstăriți, alții ca ciobani în munți și o parte angajați pe lângă funcționarii de la vamă. În anii 1847-1853 datorită atenției guvernului imperial de la Viena s-a construit de către un detașament de pionieri austrieci șoseaua între Brețcu și Poiana
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
în anul 1950 în Japonia, fiind tradusă din japoneză de Iuliana Oprina; cartea a apărut în 2013 la Editura "Humanitas Fiction", în colecția "Raftul Denisei". Etsuko, o văduvă din middle class-ul japonez, dezvoltă o pasiune răscolitoare pentru unul din argații săi, plin de o vitalitate animalică ce-i provoacă cele mai ciudate reverii. Scena cheie a romanului e cea în care femeia, prezentă la un festival al toamnei unde tineri dezbrăcați interpretează dansuri rituale, își înfige unghiile în pielea iubitului
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
o cărămidărie, câteva pielării. În 1842 se deschide o școală parohială, în 1871 - un dispensar. Proprietatea pământului era inegal împărțită : astfel la sfîrșitul sec. XIX moșierul Nicopul posedă 3284 desetine, pe când restul populației - doar 580. Apar și gospodării țărănești, și argați. În perioada țaristă era centrul administrativ al volostei cu același nume. În 1902 în Fălești erau 803 case, cu o populație de 3993 persoane, inclusiv 870 evrei veniți din Galiția ; o biserică, trei sinagoge ; un dispensar ; 2 școli elementare rusești
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
inițial în revista Convorbiri Literare, în numărul XXIII din 1889-1890, apoi în 1892, într-o broșură separată, ulterior în alte colecții și antologii. Nuvela prezintă o întâmplare petrecută în satul Podeni, al cărui hangiu, evreul Leiba Zibal, este amenințat de argatul său Gheorghe cu jaful, în noaptea învierii. Atacat într-adevăr în noaptea hotărâtă, Zibal se salvează țintuind și carbonizând la flacăra lămpii mâna unui hoț, introdusă printr-o gaură tăiată în ușă. Întrebat de cauza reacției sale, Zibal cedează psihic
O făclie de Paște () [Corola-website/Science/298996_a_300325]
-
o casă de piatră și se spunea că avea „și bănet“. Lumea bănuia că popa „găsise vreo comoară“, dar toate acestea „băteau la ochi“ și au stârnit suspiciunea oficialităților. Într-o noapte, când pe mamă o trimisese la târg împreună cu argații, popa Iancu își înscenează un jaf, fiind găsit a doua zi „legat butuc, cu mușchii curmați de strânsura frânghiilor, cu călușu-n gură“ și plângându-se că l-au schingiuit și „i-au luat o groază de bani“. Ironia ascuțită a
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
dintre cei doi frați. Deși afară "viscolul urla", Stavrache aude glasuri de oameni și bătăi în ușa de la drum a prăvăliei. Erau doi oameni înfofoliți din cauza viforului, care solicită găzduire peste noapte, întrucât caii erau „prăpădiți“, iar ei înghețați bocnă. Argații duseră caii în grajd, traseră sania în curtea hanului, iar călătorii intrară la căldură. Când Stavrache veni cu mâncarea, unul dintre cei doi bărbați se culcase în pat, cu spatele la el și hangiul se aplecă peste omul de pe pat, care-i
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
Semaca (Amza Pellea), fratele anticarului, la conacul acestuia din Crăciunești, după ce-i găsise un depozit de arme în grajd. Această informație i-a fost furnizată comisarului de Ilie Oarcă (Sebastian Papaiani), fratele fostului coleg de celulă a lui Roman și argat la moșia lui Jean Semaca. În aceeași seară, comisarul face o descindere în barul Ritz, unde fuseseră văzuți trei dintre bandiții care se deghizaseră în polițiști și trăseseră în manifestanți. Neavând suficienți polițiști, el înarmează 50 de muncitori și intră
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
fi menționate acolo. Luptătorul anticomunist care avea lăzi cu arme la moșie este Jean Semaca, fratele anticarului Constantin Semaca. Acesta are relații cu militarii din Comisia Aliată de Control și pregătește o lovitură de stat cu ajutorul unei grupări paramilitare. Printre argații săi se află și Ilie Oarcă, fratele lui Ștefan Oarcă (din "Cu mîinile curate"), fostul coleg de celulă și colaborator al lui Roman. Acesta fusese ucis însă în primul film și nu mai putea apărea aici așa că s-a apelat
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
satului este de înaintea anului 1700, deoarece alături de actuala biserică, spre sud se distinge locul unei foste biserici și există vechea sfântă masă din cărămidă și pământ a acelei biserici, ce se menține și astăzi. Locuitori acestui sat erau toți argați și muncitori la moșia boierilor. Azi satul "Fântânele" numără 271 de familii cu 933 de suflete. Actuala biserică a fost începută a zidi în anul 1791 de către Safta Cănănău . Biserică este construită pe temelie de piatră , pe cărămidă și a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
Hildesheim, Henning von Haus, și contele Hermann de Hessen, locuitorii din Gronau s-au alăturat contelui de Hessen și au fost de două ori asediați fără succes de către trupele din Hildesheim. În anul 1518 Gronau a fost incendiat de un argat răzvrătit al nobilului Burchard von Saldern și a ars aproape până la temelii. În războiul dintre principatul de Hildesheim și cel al dinastiei de welfi din principatul Braunschweig-Wolfenbuettel-Callenberg din anii 1519-1523, care a izbucnit în Gronau, orașul se vede din nou
Gronau (Leine) () [Corola-website/Science/309156_a_310485]
-
construit după modelul turlei-clopotniță a Vărbilei), fundațiile conacului propriu-zis, distrus la cutremurul din 1977 (24 de încăperi dispuse pe două nivele, operă a meșterului zidar Barbu Bezdedeanu de pe la mijlocul sec. al XIX-lea), ruinele acareturilor (magazii, grajduri și atenanse pentru argați, grăjdari, rândași și unde au fost tolerați să-și încheie zilele ultimul vlăstar al familiei Bellu și soția sa, o franțuzoaică modestă) și un parc monumental de cca. 5 ha., în care se afla și o pitorească poartă de lemn
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
un vis, precum dealul cel di cee parte de Bârlad și dealul cel di-ncoaci era de aur, cu dumbrăvi cu totul. Și tot sălta, giuca și să pleca, să închina lui Rareș. Și deșteptându-să din somnu dimineața, au spus visul argaților săi, celor ce era la cară. Iar argații au dzis: „Bun vis ai visat, giupâne, că cum om sosi la Iași și la Suceavă, cum om vinde peștile tot“. Și au și îngiugat carăle dimineața, și au purces Petru-vodă înaintea
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]