999 matches
-
criticul e sensibil mai complexă decât lasă să se înțeleagă o formulă inspirată ca aceea de ardelean definitiv, sub semnul căreia stă prefața. Căci, chiar așa fiind, Ion Horea e totodată un emoțional, un nostalgic, un nativ al limbajului local („argou de Ardeal", îi spune Cistelecan), dar și un cultivat continuator de peste munți al lui Ion Pillat. Ultimul paragraf al prefeței e în întregime memorabil: „Ion Horea e unul din cele mai clare cazuri de metempsihoză poetică. În el și-a
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
Observator cultural, 427, 2008); „Blestemul privatizărilor fușărite” (Adevărul, 1.04.2012); „Procesul de profesionalizare este actualmente într-o mare derută, e avariat de amatorism, superficialitate, fast-thinking, ironie globalizată, fușăreală” (editura.liternet.ro) etc. Derivate ca fușerism (George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006) sau fușerist („răutăcios de fire, un fușerist notoriu, viclean și egoist”, pecica.eu) sunt destul de rar folosite. Verbul a fușeri (cu varianta a fușera) a fost înregistrat în prima ediție, din 1982, a Dicționarului de cuvinte
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
iar legătura semantică dintre înșelare, truc și rezolvare rapidă și superficială nu e greu de văzut. Fușerai a circulat inițial ca termen familiar (poate ca regionalism, preluat prin contactul direct cu etnici germani, sau, pe alte filiere, ca termen de argou) și din el s-a refăcut verbul a fușeri. În germană, substantivele Fuschelei (care are, printre alte sensuri, pe acela de „înșelăciune”) și Pfuscherei („lucru de cârpaci, de mântuială”) sunt suficiente pentru a explica, prin suprapunere, înțelesurile familiar-argotice din română
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
care îl împinge la căutarea expresiei vîrtoase îi împrumută avocatului un aer brutal, cu accente tari și nedelicate, stilul său fiind contondent în expresie și caustic în tentă psihică. Un înveninat al cărui ștaif spiritual se revarsă într-un pitoresc argou oltenesc. Iată cum sună, în varianta lui Pandrea, o meditație asupra sensului vieții: „Materialistul vulgar spune: să-ți umpli și să-ți deșerți zilnic mațul gros, să-ți storci lichidul seminal regulat și cît te țin curelele. Idealistul vaporos proclamă
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
scrise „cu autoritate”, cu prestigiu, dar și pentru că nu atrage atenția, nu conține elemente lexicale marcate. Fiind alcătuită din cuvinte comune, doar cu o sintaxă mai puțin obișnuită, nu a fost luată în seamă nici de autorii dicționarelor noastre de argou. Nu poate însă lipsi dintr-o descriere detaliată a limbii române actuale, în varianta ei vorbită. Frecvența sporită în uz provine din efectul de surpriză umoristică al unei construcții eliptice și eufemistice.
A fi cu capu’... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4673_a_5998]
-
motocicleta”): „Gerard Butler se dă cu motorul” (Libertatea, 21.06.2010). Sensul „motocicletă” nu apare, în dicționarele noastre generale - probabil pentru că este prea recent -, nici în tratarea cuvântului motor, nici ca intrare separată. Nul includ nici măcar dicționarele sau glosarele de argou publicate în ultimii ani sau permanent actualizate on-line. De altfel, originea termenului nu este cu totul limpede: e mai puțin probabil să provină (prin metonimie) din mai vechiul motor (atestat spre sfârșitul secolului al XIX-lea și pentru care dicționarele
Motor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5844_a_7169]
-
de oameni, de la poeți consacrați și zidari în șomaj, la conducători ai revoluției și adversarii lor. A fost încă o experiență fascinantă. Cu toate că, la drept vorbind, nu era ușor să urmărești sensul povestirii, chiar și pentru cei mai versați în argoul lunfardo, simțeai și te dureau loviturile primite de bietul boxer în singurătatea ringului, și-ți venea să plângi pentru iluziile și nefericirea lui, căci Cortázar izbutise să creeze o comunicare atât de intimă cu auditoriul, încât nu-i mai păsa
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
decât din întâmplare sau plictis sau curiozitate morbidă, iar ceea ce ar trebui să ne dizloce din liniștea noastră se pierde numaidecât în acel loc geometric intangibil pe care-l camuflează privirea intensă și goală a unor schizofrenici și pe care argoul clinic l-a condensat în expresia atât de poetică: apus de soare.
Răsărit de soare la mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5658_a_6983]
-
Se pare că ritmul gafelor e de una la zece ani. În 1932, un alt scriitor important, Benjamin Crémieux, respinge Voyage au bouț de la nuit al lui Ferdinand Céline, sub cuvânt că ar fi un roman „comunist”, scris într-un argou „exasperant”. Exemplele se pot înmulți, fie că e vorba de române mari, fie că e vorba de române modeste, dar care se vor bucura de succes de public. Meritul lui Gaston Gallimard, îndeosebi, a fost de a-si repara greșelile
Și erorile fac parte din istorie () [Corola-journal/Journalistic/5587_a_6912]
-
Rodica Zafiu Pentru istoria limbajului colocvial și chiar a argoului românesc, teatrul lui Alecsandri oferă date savuroase: de pildă, prin dialogurile dintre personajele Pungescu și Bondici. În comedia Chirița în Iași, cei doi oferă spectacolul unei perfecte înțelegeri prin codul lingvistic profesional, chiar dacă unul (Pungescu) e „coțcar bucureștean”, iar celălalt
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
paginile Patericului, prin pericopa implicită pe care o conține. Morala care răzbate din ea echivalează cu o pledoarie pentru privilegiul încetinelii, pentru arta de a zăbovi într-o lume stăpînită de morbul vitezei. Dar ce dăunează volumului sunt tresăririle de argou gazetăresc, care pe cît de firești par în chenarul unui ziar de informație, pe atît de neplăcute cad la lectură în coperțile unei cărți de antropologie creștină, al cărei sunet trebuie să se ridice la rangul mesajului. Iată un exemplu
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
interesant capitol este al treilea, întru totul experimental, construit ca o piesă de teatru. Acțiunea se petrece în Piața Trafalgar, unde Dorothy are de-a face cu cerșetori, vagabonzi, oameni ai străzii. Personajele au culoare și șarm și vorbesc în argou, spre deliciul cititorilor care au prilejul de a aprecia încă o dată calitatea traducerii. Deși acțiunea din acest capitol nu e foarte complexă, scenele și protagoniștii sunt extrem de vii și au filozofii de viață foarte practice. „Ginger: Ei, io m-am
„Încropeala stupidă“ a lui Orwell by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5609_a_6934]
-
cei care îl traduceau folosindu-se, deseori, de traduceri brute aproximative sau îl simplificau abuziv: „Sunt convocate toate cuvintele limbii, cuvântul de origine latină se învecinează, de exemplu, cu unul de origine slavă, arhaismul cu neologismul, regionalismul alături de cuvântul prețios, argoul cel mai căutat stă în vecinătatea celor mai obișnuite și prozaice cuvinte, făcând unele cu altele schimburi de categorii în versuri când fin cizelate, când aflate la limita manierismului, uneori ciocănite cu violență, alteori lăsate pe marginea incorectitudinii”. Mi-a
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
agoniseală, ci obscenitatea banilor. Într-un fel, regizorul revine asupra unei singure teme, extazul, extazul la care ajungi atunci când faci bani din nimic, scoțândui din buzunarul clientului mesmerizat asemeni unui iluzionist, printr-un hocus-pocus, un fugazzi, pentru a folosi chiar argoul acestor pișicheri stilați. Înconjurat de către asistenții săi recrutați din rândul plevuștii care vinde orice, dar mai ales iarbă, în cartierele sărace, un italian, un japonez, un hispanic etc., ca toate rasele melting-pot-ului american să fie reprezentate echitabil, marele Jordan le
Gatsby de Wall Street by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2882_a_4207]
-
povestit cîndva aceste lucruri), Vulpescu și cu mine eram în grupe diferite și nu ne vedeam decît în amfiteatru. Într-o zi totuși, la seminarul de lingvistică al lui Cicerone Poghirc, grupele noastre s-au contopit. Tema zilei: Limbaje tehnice, argouri, jargoane. Prilej pentru Vulpescu să intervină în discuție, invocînd argoul jobelin folosit de Villon într-o seamă din baladele sale. Pașii poetului francez s-au pierdut în întuneric pe la 32 de ani; tot pe atunci, probabil, va fi trecut și
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
grupe diferite și nu ne vedeam decît în amfiteatru. Într-o zi totuși, la seminarul de lingvistică al lui Cicerone Poghirc, grupele noastre s-au contopit. Tema zilei: Limbaje tehnice, argouri, jargoane. Prilej pentru Vulpescu să intervină în discuție, invocînd argoul jobelin folosit de Villon într-o seamă din baladele sale. Pașii poetului francez s-au pierdut în întuneric pe la 32 de ani; tot pe atunci, probabil, va fi trecut și pragul veșniciei. Romulus Vulpescu a ostenit însă în tălmăcirea lui
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
cutume ținând de istoria comunismului (întâmplări la aeroport, stegulețe, portrete cunoscute, lupta popoarelor pentru pace) sau a vieții cotidiene în comunism (cozi la făină, mașini cu butelii, țigănci cu kenturi), altele decodificau printr-o informație la zi formule ironice, de argou (adidași). De altfel, cel puțin în ce privește acest ultim cuvânt, informația ziaristului Kevin Jackson o depășea pe a mea. Eu mă gândisem pur și simplu la pantofii de sport marca Adidas, la care visau toți adolescenții din România, în timp ce în „The
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
e și mai evazivă - populară și glumeață: "Am așa o impresie că majoritatea acestor cumpărători de plante ornamentale și gazon de import sînt tot cei care intră și ies pe porțile Casei Poporului" (V.M., în Dilema, 73, 2005). Dicționarele de argou recente înregistrează efectele extreme ale transformării semantice, decupînd adesea incomplet referința termenului și generalizînd sensuri contextuale; astfel, impresii (s.f. plural) ar fi "deținuți ce vor să pară șmecheri dar în realitate nu sunt" (Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
de argou recente înregistrează efectele extreme ale transformării semantice, decupînd adesea incomplet referința termenului și generalizînd sensuri contextuale; astfel, impresii (s.f. plural) ar fi "deținuți ce vor să pară șmecheri dar în realitate nu sunt" (Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, Arnina, 2003); iar impresie sau impresar sînt definite ca "minor internat într-un centru de reeducare, cu un comportament teribilist, care nu se supune minorilor cu vechime mai mare în institut" (A. Volceanov, G. Volceanov, Dicționar de
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
al limbii române, Arnina, 2003); iar impresie sau impresar sînt definite ca "minor internat într-un centru de reeducare, cu un comportament teribilist, care nu se supune minorilor cu vechime mai mare în institut" (A. Volceanov, G. Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române, Livpress, 1998). Desigur, termenul impresie nu poate avea un sens limitat la deținuți sau minori din centrele de reeducare; definițiile incomplete surprind, doar, un efect îndepărtat al evoluției cuvîntului în mediul argotic: individul care
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
injurios, centrat pe desființarea individului și a imaginii sale publice, prin insultare și calomniere, care, de multe ori, instiga la violență fizică. Amintesc aluziile licențioase, tehnica de atac la persoană ce mimează discursul machist, recursul la termeni și expresii din argou, ori atribuirea de porecle și supranume. Accentul s-a mutat, astfel, de la programele electorale, cele care ar trebui să răspundă nevoilor socio-economice contextuale, la jocul de discurs agresiv și acțiuni ale compețitorilor electorali. Plecând de la toate aspectele mai sus menționate
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
timbrați. Coclit pare să desemneze, nespecific, o categorie umană inferioară - ,asta e un coclit care se dă lebădă-n chiuvetă!" (motociclism.ro/forum) -; cuvîntul este un termen depreciativ destul de puternic, asociat adesea cu alte insulte și imprecații. În Dicționarul de argou al limbii române, de Nina Croitoru Bobârniche (ed. a II-a, 2003), coclit apare, alături de oxidat, doar că determinant stabil și cu sens intensificator al substantivului fraier: ,fraier oxidat / coclit = prost peste măsură". Metaforă alterării este echivalabilă cu aceea, mult
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
traficanți de carne vie -, dar și bancheri, studenți, puștani împătimiți de computer, țărani, ofițeri KGB, naziști, intelectuali, oameni politici. Ba, uneori, limbajul capătă și o anume tonalitate biblică, atunci când eroii își pierd personalitatea umană. Și, firește, fiecare cu jargonul, sau argoul, sau cu limba lui mai mult sau mai puțin literară. În plus, limbajul personajelor care au trecut prin procesul purificării se schimbă treptat, o dată cu propria lor personalitate. Nu pot să spun că am avut dificultăți majore, dar nici că a
"Fiecare traducere e o provocare" by Denisa Fejes () [Corola-journal/Journalistic/10709_a_12034]
-
pace zile, ba uneori și nopți întregi. îi invidiez fără rușine pe cei cărora traducerea le iese ,din prima". Nu mă număr printre ei. DJ: Este admirabil cum ați găsit de fiecare dată tonul just, măsura exactă, cuvântul potrivit în argou, în registrul licențios, ca și registrele atât de diverse ale limbii: de la limbajul reclamei la cel al narațiunii clasice, la cel al sondajului de opinie, caracterizând categorii sociale și profesionale și de vârstă foarte variate, la cel mai sec registru
"Fiecare traducere e o provocare" by Denisa Fejes () [Corola-journal/Journalistic/10709_a_12034]
-
Aur spaniol și ajunge la texte contemporane, semnate de Gabriel García Márquez și Mario Vargas Llosa. La secțiunea ,Evenimente speciale" remarcăm prezența cântăreței cubaneze Omara Portuondo, a celei argentiniene, Adriana Varela, care, cu o voce răgușită, tulburătoare, cântă tangouri în argoul pungașilor din Buenos Aires, și a columbiencei Marta Gómez, care a creat un stil muzical nou, cu ritmuri aparte de jazz și pop. Până la prima reprezentație avem timp să înțelegem ce înseamnă Columbia actuală. Un șofer ne explică drama acestei țări
Dragostea a triumfat la Bogotá by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10726_a_12051]