1,000 matches
-
cu sensul verbului, pentru că, în principiu, cineva nu poate fura tocmai lucrul care îi aparține (dar să nu uităm că există și expresia a-și fura singur căciula). Formula este una glumeață, paradoxală, în care, cum se întâmplă adesea în argou, apare o inversare a rolurilor tipice. În prezentarea eufemistică a bătăii, cu răsturnarea ironic-antifrastică a perspectivei, victima este un profitor, căruia agresorul îi face o favoare. Cel bătut este, astfel, mîngîiat, altoit, cîrpit etc. Mai mult: în prim plan apare
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
și-a furat o găleată de gunoi (goală evident) în creștet" (muzicisifaze.com); "fiecare din noi și-a furat o trântă" (luciananeacsu.blogspot.com). Expresia a o fura este înregistrată cu sensul "a lua bătaie de la cineva" în Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche (ediția a II-a, 2003) și apare, cu același sens, în glosarul on-line dictionarurban.ro; George Volceanov (2006) îi limitează, nejustificat, sensul, considerând că se folosește doar despre copii: "a lua bătaie de la un adult". Exemplele
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
2006) îi limitează, nejustificat, sensul, considerând că se folosește doar despre copii: "a lua bătaie de la un adult". Exemplele numeroase pe care le găsim pe internet par să indice o preferință specială manifestată pentru formula a și-o fura în argoul sportiv, mai ales în cel al fotbalului; sensul e, în acest context, unul competițional: "a fi învins de către cineva" ("Dinamo și-a furat-o acasă cu Benfica", sport 365.ro) și expresia poate apărea în contexte de stil jurnalistic "înalt
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
în existență, păstrându-mă pentru sine" (respiro.org) - cît locuțiunile a da delete ("nici eu nu mă dau în vânt după manele, și sincer le-aș da DELETE", manga-anime.ro) și a da eject. Ultima locuțiune este foarte folosită în argoul tinerilor, cu sensul "a alunga": "dacă gagica (...) nu este sinceră cu tine crede-mă că nu te merită și dă-i eject" (singur.ro); eject se folosește și interjecțional, ca formulă de alungare de tipul "valea" "ușcheala": "și acu' eject
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
Rodica Zafiu UNUL DINTRE cele mai bogate și mai cunoscute câmpuri semantice ale argoului este cel care cuprinde desemnări depreciative ale femeii. Nucleul oricărui argou fiind produs de o comunitate (lumea interlopă) prin excelență masculină, dominată de competiție și pentru care relațiile sexuale sunt în primul rând o expresie a puterii, nu e de
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
Rodica Zafiu UNUL DINTRE cele mai bogate și mai cunoscute câmpuri semantice ale argoului este cel care cuprinde desemnări depreciative ale femeii. Nucleul oricărui argou fiind produs de o comunitate (lumea interlopă) prin excelență masculină, dominată de competiție și pentru care relațiile sexuale sunt în primul rând o expresie a puterii, nu e de mirare că viziunea asupra femeii e una utilitară și minimalizatoare. Sunt
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
de competiție și pentru care relațiile sexuale sunt în primul rând o expresie a puterii, nu e de mirare că viziunea asupra femeii e una utilitară și minimalizatoare. Sunt mai multe dovezi cantitative ale reprezentării preponderent negative a femeii în argou: termenii injurioși generici care le vizează pe femei sunt mult mai numeroși decât cei destinați bărbaților, iar multe dintre desemnările peiorative masculine ridiculizează efeminarea și homosexualitatea pasivă. Un articol de pionierat în explorarea acestui domeniu în argoul românesc — „Noțiunea «femeie
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
a femeii în argou: termenii injurioși generici care le vizează pe femei sunt mult mai numeroși decât cei destinați bărbaților, iar multe dintre desemnările peiorative masculine ridiculizează efeminarea și homosexualitatea pasivă. Un articol de pionierat în explorarea acestui domeniu în argoul românesc — „Noțiunea «femeie stricată» și terminologia animală" — îi aparține lui Gavril Istrate și a apărut în urmă cu mai bine de jumătate de secol în Buletinul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide"(Iași, XI-XII, 1944-1945). Materialul adunat de G. Istrate
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
inclusiv din română (Typologie des sexuell-erotischen Vokabulars des heutigen Italienisch. Studien zur Bestimmung der Wortfelder PROSTITUTA undMEMBRO VIRILE unter besonderer Berücksichtigung der übrigen romanischen Sprachen, Tübingen, 1979); recent, a publicat un articol pe această temă Anamaria Bota. Autorii dicționarelor de argou românesc apărute după 1989 s-au găsit în situația dificilă de a încerca să definească termenii injurioși, propunându-și să stabilească nuanțe semantice și diferențe. Desigur, etichetele folosite de cercetători și de lexicografi reflectă în primul rând diverse grade de
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
neutre sau disfemisme preferate de practicile discursive ale momentului: „femeie ușoară", „femeie de moravuri ușoare", „femeie imorală", „femeie stricată", „prostituată" etc. Dicționarele introduc adesea diferențieri destul de artificiale: de exemplu, bașoldină este înregistrat cu trei sensuri în G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române (2006): (1) „femeie neglijentă, grasă și greoaie", (2) „femeie destrăbălată, ușuratică", (3) „femeie de moravuri ușoare; prostituată". In Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche (2003), bufă este (1) „amantă, iubită", dar și (2) „femeie de moravuri
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
diferențieri destul de artificiale: de exemplu, bașoldină este înregistrat cu trei sensuri în G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române (2006): (1) „femeie neglijentă, grasă și greoaie", (2) „femeie destrăbălată, ușuratică", (3) „femeie de moravuri ușoare; prostituată". In Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche (2003), bufă este (1) „amantă, iubită", dar și (2) „femeie de moravuri ușoare". Cu siguranță, diferențele nu sunt nete și țin de context: ar fi mai corect să spunem că orice termen peiorativ care vizează, în
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
tradițională cea mai puternică, cea a metaforelor animaliere, pare a fi în regres astăzi. Multe dintre cuvintele care apăreau la G. Istrate și Iorgu Iordan fie nu mai sunt în uz (gudă, haită), fie circulă ca pură insultă populară, nespecifică argoului (cățea, iapă); un termen de desemnare care pare să-și fi păstrat caracterul familiar-argotic este maimuță. I s-ar putea adăuga numele de păsări (de exemplu, pupăză), care exploatează un comic mai puțin agresiv, dar mai rezistent. Alte zone semantice
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
fost și la vremea lui, când a provocat un scandal în mediile intelectuale argentiniene, autorul fiind acuzat că e analfabet. Nu pentru că ar fi fost cu adevărat, ci pentru că aducea pentru prima dată în literatură limba străzii, a oamenilor simpli, argoul și spaniola argentiniană colocvială, cu al său „voseo” și cu formele specifice ale verbului „a fi”. Este apoi un șoc pentru cititorul contemporan european, pentru care literatura existențialistă înseamnă Sartre și Camus, și care descoperă că în anii ’20 un
Din pricina angoasei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2640_a_3965]
-
criticul e sensibil mai complexă decât lasă să se înțeleagă o formulă inspirată ca aceea de ardelean definitiv, sub semnul căreia stă prefața. Căci, chiar așa fiind, Ion Horea e totodată un emoțional, un nostalgic, un nativ al limbajului local („argou de Ardeal", îi spune Cistelecan), dar și un cultivat continuator de peste munți al lui Ion Pillat. Ultimul paragraf al prefeței e în întregime memorabil: „Ion Horea e unul din cele mai clare cazuri de metempsihoză poetică. În el și-a
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
cu substanțe explozive, otrăvuri etc. Unele dintre formule sunt chiar foarte elaborate, mizând pe intertextualitate, pe citatul aluziv sau pe interpretarea unui rol: Adio mamă, Te-am zărit printre morminte, Șterge-mă din cartea de imobil (G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Metonimii hiperbolice sunt genocid și neutron (cea de a doua, o creație efemeră, legată de alarmele propagandistice ale presei din anii '80 în legătură cu bomba cu neutroni, pregătită de Statele Unite). Termenul trotil e unul generic, evocând mai
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
votcă" (Libertatea, 3890, 2003, 2); "Garda Financiară a luat peste șase tone de viitor Ťmatrafoxť de la gura bănățenilor" (Gardianul, 17.11.2007); "are o figură care trădează consum de matrafox în stil barbar" (mediafax, 22.06.2009). În dicționarele de argou, cuvântul capătă uneori o definiție parțială, specializată, care nu corespunde uzului general. De exemplu, în Dicționarul de argou al limbii române al Ninei Croitoru Bobârniche (ediția a II-a, 2003), cuvântul e definit ca "băutură improvizată: alcool cu zahăr ars
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
Gardianul, 17.11.2007); "are o figură care trădează consum de matrafox în stil barbar" (mediafax, 22.06.2009). În dicționarele de argou, cuvântul capătă uneori o definiție parțială, specializată, care nu corespunde uzului general. De exemplu, în Dicționarul de argou al limbii române al Ninei Croitoru Bobârniche (ediția a II-a, 2003), cuvântul e definit ca "băutură improvizată: alcool cu zahăr ars sau spirt medicinal cu pastă de dinți (în închisori)"; în diverse reportaje, descrierile variază - "băutură amețitoare făcută din
„Matrafox“ și „pufoaică“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6931_a_8256]
-
este "buzunar". Îl găsim glosat din cînd în cînd cu particularizări - de exemplu "buzunar ascuns" (Cotidianul, 5.02.2006) -, dar acest lucru se întîmplă mai ales pentru că "traducerea" și definirea argotismelor sunt operații adesea contextuale și imperfecte (în Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche, în 1996, se înregistrează o altă specializare semantică - "buzunarul pantalonului", la care în ediția a doua, din 2003, se adaugă și un sens metonimic: "furt din buzunare"). Etimologia termenului a fost explicată de mult, în mod
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
ediția a doua, din 2003, se adaugă și un sens metonimic: "furt din buzunare"). Etimologia termenului a fost explicată de mult, în mod cît se poate de convingător: este vorba de rusescul karman "buzunar", care a circulat o vreme în argoul românesc în forma caraman; simplă adaptare fonetică, sau mai curînd suprapunere și confundare formală dintre rusism și turcismul karaman "negru, brunet", răspîndit cel puțin ca nume propriu de familie (o discuție amănunțită, cu multe informații, asupra numelui se găsește în
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
promit că se vor ține de cuvânt. E greu, pentru că victimele societății de tranziție, una rece și nemiloasă cu semenii săi, se întorc mereu și mereu la „locul faptelor”. Dincolo de eforturi rămâne speranța. E ultima care piere... Mic dicționar al argoului interlop pomul lăudat/copacul breslașilor - oferte de muncă a trage din pungă - a inspira aurolac a o lua pe coajă - a lua bătaie curcan - polițist donator - care face cinste a glojdi/glojdeală - a bea/băutură jangale - mâncare a da cu
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
Rodica Zafiu In zona cea mai tehnică a argoului interlop românesc, cîmpul semantic al diferitelor "specializări" e bogat, dar nu tocmai omogen, nici foarte stabil. Instabilitatea semantică, tipică lexicului argotic, se explică prin circulația sa orală, prin riscurile decodării contextuale și prin periodicele remotivări produse de vorbitorii înșiși. Specializările
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
fiind susținută de productivitatea tiparului de derivare și a modelului semantic: în care intră și ploscar, cu același sens ("hoț", consemnat de Ștefan Pașca, în 1934, în articolul "Din Ťargotť-ul românesc"). Ploscar este un derivat de la ploscă, denumire metaforică , în argoul mai vechi sau mai nou, a pungii cu bani, a poșetei sau a buzunarului. Un derivat similar - maimuțar - pornește de la sensul argotic metaforic al cuvîntului maimuță ("geantă, valiză" cf. România literară, nr. 14, 2007); maimuțarul este, în primul rînd, hoțul
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
poșetei sau a buzunarului. Un derivat similar - maimuțar - pornește de la sensul argotic metaforic al cuvîntului maimuță ("geantă, valiză" cf. România literară, nr. 14, 2007); maimuțarul este, în primul rînd, hoțul de bagaje - sens cuprins în glosarele și dicționarele recente de argou (Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993, Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003, George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Găinar e, la origine, hoțul de găini: al cărui personaj prototipic, în
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
argotic metaforic al cuvîntului maimuță ("geantă, valiză" cf. România literară, nr. 14, 2007); maimuțarul este, în primul rînd, hoțul de bagaje - sens cuprins în glosarele și dicționarele recente de argou (Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993, Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003, George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Găinar e, la origine, hoțul de găini: al cărui personaj prototipic, în literatura română, mi se pare a fi Darcleu, din Caravana cinematografică
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
maimuțarul este, în primul rînd, hoțul de bagaje - sens cuprins în glosarele și dicționarele recente de argou (Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993, Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003, George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Găinar e, la origine, hoțul de găini: al cărui personaj prototipic, în literatura română, mi se pare a fi Darcleu, din Caravana cinematografică a lui Ioan Groșan. Termenul și-a fixat de multă vreme sensul depreciativ
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]