770 matches
-
o privește cu dispreț, propria mamă, împărăteasa Maria Tereza, îi cere, în numele alianței franco-austriece, să depună mai mult efort pentru a-și inspira soțul. Cu ditamai farsa jucîndu-se noapte de noapte în dormitorul regal și cu atîtea cutre și hahalere aristocrate pe margini, aceasta e partea cea mai simpatică a filmului. După care regina începe să petreacă : șampania curge zi și noapte, proliferează modelele fantastice de pantofi, prăjituri, căței și coafuri, din dragostea ei pentru viața la țară se naște un
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mai buni. Dilema Veche, decembrie 2008 Ca pe vremuri Australia (SUA-Australia, 2008), de Baz Luhrmann Noul film al lui Baz Luhrmann, Australia, n-are nici o tangență cu realitatea. E în întregime derivat din filme vechi. Eroina (Nicole Kidman), o englezoaică aristocrată care, după moartea soțului ei, trebuie să se ocupe practic de una singură de o cireadă de vite, în pustietatea australiană a anului 1939, nu e un personaj cu o identitate proprie, ci o sumă de gesturi și atitudini împrumutate
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
populare păstrează prin intermediul fronturilor naționale cel puțin un simulacru al pluripartitismului, chiar dacă rolul dominant revenea partidului comunist. E interesant de observat faptul că directivele partidului comunist posedau cel puțin intuiția teoriei clivajelor multiple, eliminând dușmanii de clasă (partidele burgheze și aristocrate) și organizând un monopol riguros asupra reprezentanților muncitorimii constrângându-i pe social democrați să fuzioneze cu ei interzicând existența partidelor social democrate și țărănești. Activitatea acestor formațiuni a fost total neglijată de specialiștii occidentali, care le considerau, grăbindu-se puțin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
invita la Sinaia, unde făceam lungi plimbări socratice, uimindu-mă cu erudiția și ideile sale. La București, îl vizitam adesea, găzduindu-mă pe timp de noapte. În casa lui, am cunoscut-o pe Yvonne Stahl în anii ei ultimi de aristocrată supraviețuitoare, fostă patroană a unui cenaclu frecventat de Ion Barbu și de alți scriitori în anii interdicției. Yvonne Stratt este traducătoare a lui Ion Barbu în franceză. Lui Sandu Tzigara-Samurcaș abia în 1972 i s-a permis să-și publice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
multe alte premii, sunt ele o recunoaștere a muncii și talentului? Truda poetului nu are monedă de schimb. Cu ce-l răsplătiți pe baronul Johannes von Buday pentru "Țiganiada"? Probabil bătându-l la stâlpul infamiei marxiste, că ar fi fost "aristocrat". Dar amărâtul de Marx nu a fost un profitor "burghez"? Al naibii ce-i mai plăceau chefurile stropite cu multă bere, pe banii de cotizații ai boiangiilor și minerilor! Sunt "cetățean" pentru munca la catedră, de mic profesor suplinitor, asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
întrebarea: ce-i de făcut? Doamna Dunin îi dădu cartea înapoi. Privirea ei blândă deveni străpungătoare: am descifrat corect semnul înscris pe fața ta! Și mâna ei duse clinchetul inelelor, ca pentru a verifica stabilitatea cocului, la ceafă, acolo unde aristocrata rusă simțea un suflu fierbinte și, simultan, înghețat: vijelia o ajungea din urmă, dar ea nu mai avea nici putere, nici loc unde să se ducă. Se despărțiră animate una față de alta de o ostilitate pe care o hrănea sentimentul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
diplomatului prizonier. [...] La orele 4, toți diplomații ne-am întâlnit în peristilul Palatului Smolnâi. Am fost punctuali la întâlnire, pentru că voiam să intrăm toți odată la dictatorul Rusiei. N-am să uit niciodată dezordinea indescriptibilă din încăperile unei case cândva aristocrate. Echipamente militare, oale mari în care se pregătea supa pentru Gărzile Roșii și pentru Comisarii Poporului, străchini de lemn murdare de grăsime, alături de tunuri, mitraliere și puști. Traversasem mai multe săli când, deodată, în fundul unui coridor, sub arcada unei uși
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe bulevardul Sevastopol, am coborât în stația de metrou Stalingrad... De ce n-ar exista și la Lille câteva denumiri rusești? VITALIE CIOBANU: Sunt o făptură meridională. Duc dorul Sudului, căldurii și intimității lor istorice - garanție a valorii și a spiritului aristocrat. La Lille mă simt ca un personaj din romanele lui Zola, în miezul epocii industriale și al cruntei exploatări muncitorești, sau - asociațiile se suprapun - de parcă aș vizita America anilor ’20-’30, cea din filmele lui Coppola: mafie, sindicate, pistoale-automat, prohibiție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Grand-Place - punctul nevralgic al vechiului centru. Grand-Place nu e „mare” în sensul propriu al cuvântului, ci maiestuoasă, cu adevărat excepțională ca realizare urbanistică. Un perimetru rectangular, 110 m x 68 m, înconjurat de o salbă de clădiri istorice, aparținând familiilor aristocrate - fațade lucrate, ai zice, de o mână de bijutier nebun, pasionat de arta detaliului, atâta suplețe, eleganță, bun-gust și rafinament, cum nu-mi amintesc să fi văzut până acum în alte locuri. Este, cred, cea mai frumoasă piață din Europa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
foarte mult cu cea de la Curtea Imperială. Demonii și duhurile rele, omucigași și omnivori, setoși de înavuțire și afemeiați, bizuindu-se pe puterile lor magice, se dedau la toate relele, fiind pur și simplu întruchiparea despoților locali și a mandarinilor aristocrați din lumea omenească. În schimb, Sun Wukong (Regele Maimuțelor), eroul principal al romanului creat de Wu Cheng'en, este o făptură dintr-o bucată, înzestrată cu puteri supraomenești, care iubește libertatea și urăște răul. În fața armei atotputernice a Regelui Maimuțelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
suveranului. Dar, cade victima unei intrigi de la Curte și se alege cu averea confiscată, astfel că familia Cao este nevoită să se mute din sud în capitala Beijing. Tânărul Cao Xueqin gustă din plin inconstanța rânduielilor omenești. Exclus din societatea aristocrată, el trăiește retras într-o suburbie din Beijing. Chiar într-o asemenea situație dificilă, Cao Xueqin scrie primele 80 de capitole ale romanului Visul din pavilionul roșu, pe care însă nu reușește să-l termine. Scriitorul se îmbolnăvește și se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
o oaie nu poate învinge o turmă de oi condusă de un leu." Aceste cuvinte demonstrează rolul important jucat de comandant în timpul războiului. În secolul al II-lea î.e.n., în China era instaurată dinastia Han. Între autoritățile imperiale chineze și aristocrații huni din vest, pacea a fost menținută timp de mai mulți ani, în urma încheierii unor mariaje la nivel înalt. Mai târziu însă, căpetenia hunilor, Chanyu, a dat crezare discordiei semănate de alții și a întrerupt relațiile cu imperiul Han. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ei. Deloc, prieten drag. Ai spus un mare adevăr. În spatele spoielilor și al paietelor se ascunde întotdeauna multă mizerie, după cum știi. Degradarea progresivă a bunului gust și a calității umane a dus, inevitabil, la ceea ce observăm azi în jurul nostru. Substantivul aristocrat rămâne, la urma urmei, doar un termen lipsit de substanță. De ce crezi că n-am mai ieșit în societate și am preferat să rămân aici, alături de tablourile noastre, de țigările mele și de coniacul acesta? Majordomul înclină capul, în semn
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
gravată în jurul buzelor, că nu mai e în ceri. Repedea îmflare a nărilor și vioaia sclipire a ochilor lui semnala o inimă din cele nebune, un caracter pasionat. Talia sa subțire, fină, și mâna sa albă cu degete lungi și aristocrate sămăna cu toate astea a avea o putere de fier. Toată espresiunea în sine era d-o putere generoasă, deși infernală. Luă un ziari românesc. La pagina anunțurilor citi cu o semivoce sarcastică: Opera italiană... Ughenoții. - Ai vrea să fie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pin întunericul odaiei ca un ochi de foc roșu ce-ar sclipi pin noapte. Eu stam lângă, fereastra deschisă, și priveam visând în fața cea palidă a lunei. În fața locuinței lui Toma era un mândru palat a unuia din... așa[-zișii ] aristocrați {EminescuOpVII 183} ai noștri... Dintr-o fereastră deschisă din catul de sus auzii, prin aerul nopții, tremurând notele dulci a unui piano și un tânăr și tremurător glas de copilă adiind o rugăciune ușoară, profumată, fantastică. Îmi închisei ochii, pentru ca să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
da Vinci, Raffaelo Sanzio, Michelangelo Buonarroti și în cele ale venețienilor Giorgione, Tiziano, Veronese. Renașterea este dedublarea pe care arta creștină o face față de arta profană, care se finalizează în formele baroc și rococo. Acestea reflectă pe deplin o mentalitate aristocrată cu preocupări specifice și cu interes spre lux, spre fast și emfază, elemente regăsite în dezinvoltura barocă. Faptul că la Michelangelo se găsesc premise clare ale barocului este aici relevant. Epoca Renașterii este necesară pentru că dezinvoltura barocă nu se putea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
moravurile dubioase, desfrâul generalizat, de cealaltă, în rândul celor simpli, cinstiți și mult prea adesea loviți de soartă, valorile neîntinate, harul iubirii, capacitatea de jertfă, puterea de a ierta. „Fiul din popor”, în mintea răzbită de clișee a dramaturgului, este „aristocratul adevărat”, în timp ce - în aceeași rigidă antiteză - privilegiații se lăfăie în „mocirlă”. Autorul, care incriminează și educația defectuoasă ce agravează tarele moștenite, crede în posibilitatea răscumpărării unor greșeli în cazurile când resursele profunde nu sunt viciate. Texte lozincarde, cu o brumă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
minuțios, impresionistul Karnabatt, Irina Lecca (Pe urma dragostei), Manolache, Constanța Marino, I.T. Mera, I. Miclescu, autorul volumului Mamă*; C. Mille, deja numit printre poeți (Dinu Milian), Mora; Sofia Nădejde, Chiru-Nanov, Mihail Negru, Iacob Negruzzi, talent sobru și distins, Al. Odobescu, "aristocratul" prozei românești, care a scris Pseudocynegeticos, Doamna Chiajna, Mihnea-Vodă cel Rău, Feciorul de împărat, cel cu noroc la vânat 19; veselul D. Pătrășcanu și realistul Vasile Pop (Din ocna vieței) și înflăcăratul S. Prasin (Calea robilor). Ionescu-Quintus a făcut captivantul
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
da Vinci, Raffaelo Sanzio, Michelangelo Buonarroti și în cele ale venețienilor Giorgione, Tiziano, Veronese. Renașterea este dedublarea pe care arta creștină o face față de arta profană, care se finalizează în formele baroc și rococo. Acestea reflectă pe deplin o mentalitate aristocrată cu preocupări specifice și cu interes spre lux, spre fast și emfază, elemente regăsite în dezinvoltura barocă. Faptul că la Michelangelo se găsesc premise clare ale barocului este aici relevant. Epoca Renașterii este necesară pentru că dezinvoltura barocă nu se ConCluzie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Iași, Institutul European, 1997, p. 238). 20 Contele Richard de Coudenhove-Kalergi (1894-1972) publică o carte "Pan-Europa", care va produce o imensă mișcare. El preconizează unirea Europei contra bolșevismului și împotriva dominației economice americane. Diplomat, Coudenhove-Kalergi încarnează cosmopolitismul vechii Europe aristocrate. Născut la Tokyo din mamă japoneză și un diplomat austro-ungar, de origine olandezo-greacă, el este austriac prin naștere; devine ceh după tratatul de la Saint-Germaine (1919) și obține naționalitate franceză în 1939. "Uniunea paneuropeană" pe care o fondează în 1923 cuprinde
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
S.B.: Dar bridge-ul de ce era considerat subversiv? Eu știu de la Titus Ceia, mare jucător, că printre marii jucători de bridge era Valentin Ceaușescu. D.T.: Exact. S.B.: Și Ceaușescu a vrut să spargă gașca: "Ce-s cu chestiile astea englezești, aristocrate?". Prima dată i-au schimbat numele, i-a spus jucătorii de pod. D.T.: Am fost și eu de vreo două ori acolo să văd tehnica. Sunt tranzacții, negocieri... Informările de la Securitate către Ceaușescu acreditau ideea că sunt niște întâlniri oculte
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
2); al Moldovei (2); momeală (2); muncit (2); necaz (2); nevoi (2); ochi (2); portmoneu (2); satisfacție (2); schimb (2); scop (2); scump (2); shopping (2); totul (2); trai (2); utilitate (2); viață (2); zîzanie (2); -; aduce; afurisit; ajutător; alimente; aristocrat; asfalt; aură; auriu; a avea; avem; avut; pe ban; bancnote; bancomat; bandă; belele; belșug; bine; blocaj; blocat; boier; bunuri; buzunar; în casă; cărți; ceartă; cerc; de ciocolată; compensare; condiții; conducător; control; copeică; corp; corupe; cosmetică; Craiova; credit; cumpără totul; dar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iubire (2); înfumurat (2); înzestrat (2); lacom (2); lăcomie (2); liniștit (2); luxos (2); mașini (2); muncitor (2); parlamentar (2); președinte (2); realizat (2); scump (2); singur (2); țigani (2); valoros (2); Abramovici; abundentă; afaceri; ajuns; amintiri; amor; are bani; aristocrat; aristocrație; arogant; aroganță; avariție; avocat; a avea de toate; mulți bani; bădăran; bărbat; Băsescu; bec; belșug; din belșug; bijuterii; bogăție; bogăție sufletească; bolnav; bugetari; bunăstare; burghez; business; cantitate; carieră; casă; cărți; cîndva; compatriot; copac; copii; cunoștințe; curînd; cusur; decizii; dependență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ilustrate de familiile lui Sir Francis Acton și Sir Charles Mountford (reunite la începutul piesei, despărțite violent mai tîrziu și reunificate, din nou, în final, după regula unei ciclicități clasice). În prima, asistăm la mariajul fericit dintre Anne Acton (sora aristocratului) și Sir John Frankford, în cea de-a doua, la decăderea financiară a lui Charles care, în urma unui conflict (chiar cu Francis Acton), este întemnițat și își pierde averile în schimbul eliberării (amenințînd statutul social al sorei sale, Susan, o virtuoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
prozatorul ar fi avut o conversație relaxantă cu el i-a relatat întîmplări ciudate, povestite cîndva de o doamnă (cam confuză) care fusese guvernantă la o familie importantă din Londra. În acele "întîmplări" stranii, apar fantomele unor servitori ai respectivilor aristocrați (servitori, evident, decedați cu mai mult timp înainte!) ce încearcă să comunice cu copiii familiei, aflați în grija naratoarei. Doamna se opune cu vehemență acestei, cum s-o numim, "întîlniri de gradul trei", și intră, fără voia ei, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]