1,567 matches
-
fi sau o dovadă de-o estraordinară capacitate și de-o iubire de muncă mai mult decât americană, sau o dovadă de egală incapacitate în toate ramurile, unită cu tendența de-a-și crea din bugetul statului resurse pentru un trai aristocratic și cu cea, și mai periculoasă, de-a privi funcțiunile statului sau ale altor așezăminte ca pe niște sinecure. {EminescuOpXI 178} Astfel, d. primar de București ia odată leafa de primar. Dar să nu crează cineva că, pentr-un asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
000 de franci pe an unei dame, poloneze se vede, pentru ca fiicele patrioților să-nvețe - pe cheltuiala județului - franțuzește! Iată dar ce se petrece sub guvernul liberal în județe. Răposatul Strat zicea: "Aristocrați la lefi, democrați la biruri". C-o aristocratică ușurință se dau unui tânăr, numai pentru că cutreieră cafenelele Parisului, 3 000 de franci pe an, tot cu acea ușurință se întreține o școală străină de franțuzește. Să nu se crează însă că aceste lucruri se petrec numai într-un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Petru Maior și Lazăr a început cariera lor prin a fi ciraci la redacția "Romînului", asemenea d-lor Carada și Costinescu. D. Hasdeu, în discursul făcut, cu ocazia distribuirii premielor, a împărțit cultura școlară a românilor în trei faze: teocratică, aristocratică și... democratică, din care aceasta din urmă se datorește în Moldova lui Asaki și Săulescu, în Țara Românească lui Lazăr și Heliade. O împărțire frumoasă, dar care spune prea puțin. Cumcă în mănăstiri se învăța mai mult ori mai puțină
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
carte e prea adevărat, însă această cultură numită teocratică era totodată și... democratică. De vreme ce orice creștin, fără deosebire de rang, putea să învețe carte în mănăstiri de se făcea sau nu călugăr, școala nu era monopolul clerului. Cât despre cultura aristocratică, ea asemenea nu merită un nume atât de pompos. În toți timpii clasele mai avute au făcut abstracție de la școalele publice, preferând instrucția privată, ca una ce garantează creșterea mai bună a copiilor. {EminescuOpXI 240} Noi nu ne vom sfii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
leafă, ne facem ultramonarhici și aristocrați? Iată dar ținta democrației. Atâția amar de ani d. C. A. Rosetti făcea negustorie de vorbe late, strigând libertate și frăție. Cu ce-și încheie însă viața sa democratică? Cu o pensie reversibilă foarte aristocratică prin mărimea ei, luată din același biet buget la care {EminescuOpXI 295} aspiră toată suflarea patriotică. Am citat atâtea cazuri de cumul al însărcinărilor publice. Un deputat ia 8 000 franci ca advocat al Brăilei, ca șef de gardă câteva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înțelepciunii, a dreptății, a adevărului. Cuvântul lui Tacit va fi totdeauna adevărat: "A-l servi pentru a-l domina". A instrui, a admonia, a dirige poporul? În toți timpii amicii lui cei mincinoși au protestat contra unei pretenții atât de aristocratice. Cum? Poporul suveran are trebuință de mentori? Ce fel? Nu e poporul, din natură chiar, înțelept, inteligent, instruit în toate cîte-i trebuie să le știe pentru a-și exercita suveranitatea sa? Amăgitu-s-a el vreodată de câte ori n-a ascultat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
arte, fie în funcțiuni publice, fie în armată - ne pare că s-a acordat d-lui Rosetti, pentru pretinsele-i servicii aduse țării, nu minimul, ci maximul. Dar democrația d-lor merge până la pungă. D-lor au gusturi și pofte aristocratice și, neputîndu-le satisface prin o muncă onestă, recurg la ajutorul bugetului statului, adică la punga poporului suveran. În cursul dezbaterii în Senat s-au făcut aluziuni la pensiile acordate la 1865 altor persoane. Nu trebuia să se uite însă că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avansând o tactică, căi și metode proprii de acțiune. Un singur țel le unea: reconstituirea Poloniei. „Societatea democratică poloneză” (Towarzystwo Demokratyczne Polskie - constituită în 1832 și înlocuită în 1865 cu „Societatea democratică”, în frunte cu generalul Ludwik Mieroslawski) și partida aristocratică formau cele două mari grupări ce-și disputau conducerea exclusivă a emigrației. În sânul lor, personalități, curente și disidențe subminau impunerea unității de vedere și acțiune. Tabloul se complică dacă luăm în considerare intrarea în arena politică, în anumite împrejurări
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
emanciparea țărănimii. Este însă adevărat că, în cele din urmă, toți polonezii angajați activ în lupta pentru reconstituirea patriei pot fi atașați, în măsură diferită, liniilor de conduită a celor două mari grupări menționate. Care anume categorii sociale reprezenta partida aristocratică rezultă limpede din denumirea grupării. Ea era de orientare monarhică, punând în primul plan lupta națională, care, la polonezi, avea trăsături specifice, legate de înțelegerea a ceea ce trebuia să exprime „slavismul”. Mickiewicz a fost acela - nota Marceli Handelsman - care, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a unității slave, ci numai idealul libertății. Polonia, în lupta contra autocrației celor trei puteri nordice, era aceea care trebuia să ghideze celelalte popoare slave. Tradus în limbaj politic, acesta era programul „Hotelului Lambert” (sediul de la Paris al conducerii partidei aristocratice). Din acest unghi de vedere trebuie considerată, după părerea noastră, și plasarea cauzei române de către Adam Czartoryski printre chestiunile subsumate marii probleme slave, ceea ce românii, în speță N. Bălcescu, respingeau în mod hotărât. Pe plan social, partida aristocratică n-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
conducerii partidei aristocratice). Din acest unghi de vedere trebuie considerată, după părerea noastră, și plasarea cauzei române de către Adam Czartoryski printre chestiunile subsumate marii probleme slave, ceea ce românii, în speță N. Bălcescu, respingeau în mod hotărât. Pe plan social, partida aristocratică n-a acceptat ideea abolirii iobăgiei decât în preajma revoluției din 1848, mai precis, după răscoalele galițiene din anul 1846. Tactic, partida aristocratică urmărea să repună la primul punct al agendei internaționale cauza polonă, s-o promoveze prin intermediul cabinetelor marilor puteri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
subsumate marii probleme slave, ceea ce românii, în speță N. Bălcescu, respingeau în mod hotărât. Pe plan social, partida aristocratică n-a acceptat ideea abolirii iobăgiei decât în preajma revoluției din 1848, mai precis, după răscoalele galițiene din anul 1846. Tactic, partida aristocratică urmărea să repună la primul punct al agendei internaționale cauza polonă, s-o promoveze prin intermediul cabinetelor marilor puteri, care trebuiau s-o soluționeze fie pe cale diplomatică, fie printr-un război. Îndeosebi în acest din urmă caz, Imperiul Otoman și popoarele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o promoveze prin intermediul cabinetelor marilor puteri, care trebuiau s-o soluționeze fie pe cale diplomatică, fie printr-un război. Îndeosebi în acest din urmă caz, Imperiul Otoman și popoarele din sud-estul continentului dobândeau o mare însemnătate în planurile antițariste ale partidei aristocratice. Czartoryski vedea alcătuită în această parte a continentului o bază de atac antițaristă și tocmai de aceea el a sprijinit mișcările naționale de aici și s-a străduit să aplaneze contradicțiile dintre naționalități. În ceea ce privește Imperiul Otoman, cuvintele lui Dembinski spun
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
idei. În linii mari, partida democratică credea într-un război revoluționar al popoarelor, în urma căruia Polonia va fi reconstituită ca republică. În ajunul revoluției din 1848, acțiunea acestei partide în țările române, îndeosebi în Moldova, devansase pe cea a partidei aristocratice. Perioada care a urmat înfrângerii revoluțiilor din 1848-1849, ca orice perioadă de contrarevoluție și de reflux revoluționar, a diminuat influența partidei democratice, fenomen ce s-a manifestat incipient chiar în cursul desfășurării evenimentelor din 1848-1849. Existența unui „Comitet polonez” în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a dobândit treptat un asemenea ascendent, încât cinci ani mai târziu ea avea la dispoziție biroul lui Gherghel, ispravnicul de Botoșani, „complet inițiat” în planurile democrației poloneze - spunea P. Butkiewicz. Îngrijorată de progresele dobândite de democrați în Principatele Române, partida aristocratică a reacționat cu promptitudine. Ea a pornit o adevărată contraofensivă. Noi emisari și agenți în Principate, inițierea de tratative cu patrioți români aflați la Paris (N. Bălcescu, Goleștii, N. Kretzulescu) în vederea încheierii unei alianțe aveau menirea să asigure partidei aristocratice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aristocratică a reacționat cu promptitudine. Ea a pornit o adevărată contraofensivă. Noi emisari și agenți în Principate, inițierea de tratative cu patrioți români aflați la Paris (N. Bălcescu, Goleștii, N. Kretzulescu) în vederea încheierii unei alianțe aveau menirea să asigure partidei aristocratice preponderența în această parte a continentului. Acțiunea emigrației polone în Principatele Române s-a desfășurat crescând, pe măsura sporirii contactelor cu reprezentanții mișcării naționale românești și a dezvoltării mișcării pentru emanciparea socială și națională, totul întemeindu-se pe nedezmințita simpatie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de emancipare, combaterea ideilor republicane și legarea chestiunii române de cea a eliberării Poloniei, Ungariei și a slavilor din sud, sunt cele trei direcții - nota P. P. Panaitescu - în care s-a exercitat influența polonă asupra ideologiei române, influența partidei aristocratice am preciza noi. Se cuvine totuși să subliniem că este vorba numai de o influență, deoarece coordonatele gândirii și acțiunii românești în cele trei direcții aveau un contur propriu relativ bine închegat. În ajunul izbucnirii revoluției din 1848, emigrația polonă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spunea că scopul urmărit constă în sprijinirea pe bulgari, sârbi și românii moldoveni pentru răscularea Galiției. Aceste obiective erau realizabile, de vreme ce în Moldova se acumulaseră condiții interne vădind existența tuturor trăsăturilor proprii unei situații revoluționare. Pe de altă parte, partida aristocratică plănuise să anihileze acțiunea partidei democratice polone în Principatele Române și să aducă sub ascultarea ei pe toți emigrații polonezi de aici. Aceasta a și fost principala misiune a emisarilor lui Adam Czartoryski, trimiși în Principatele, începând cu 1846: Mihail
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atrăgându-i atenția asupra importanței executării unor mișcări de diversiune, în primul rând în Caucaz, dar, începând cu luna mai 1848, Adam Czartoryski își îndreaptă atenția către Galiția. Emigrații democrați în Moldova acționau însă de sine stătător și împotriva emigrației aristocratice. Filanowicz reorganizase „legiunea de sud polonă” și se zvonea că intenționa să intre în Galiția. Chiar și în acele împrejurări, emigrația polonă continua nu numai să rămână divizată, ci să-și adâncească diviziunea. „Societatea slavă” din capitala Franței sporea prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
continua nu numai să rămână divizată, ci să-și adâncească diviziunea. „Societatea slavă” din capitala Franței sporea prin apelurile ei confuzia, în vreme ce la 26 martie 1848 lua ființă, la Paris, o nouă organizație: „Comitetul emigrației poloneze”, care submina și partida aristocratică, și pe cea democrată, căutând în van le juste milieu. Generalul Aupick, noul ambasador al Franței la Constantinopol, numit și ca urmare a intervenției lui Adam Czartoryski, a primit din partea Hotelului Lambert o Notă asupra chestiunii orientale, redactată la 30
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pe de altă parte, lui Butkiewicz nu-i stătea în putere să șteargă într-un timp scurt urmele lăsate de pătimașa confruntare dintre cele două partide ale emigrației, încât încercarea sa de a reuni sub aceeași conducere emigrația democratică și aristocratică în Moldova a eșuat din capul locului. Filanowicz, de pildă, îl condamnase la moarte pe Ladislas Poniatowski, arendaș în apropiere de Galați, numai pentru că acesta întreținea relații cu Budzinski, ce-l precedase pe Butkiewicz ca emisar al partidei aristocratice. Convorbirile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și aristocratică în Moldova a eșuat din capul locului. Filanowicz, de pildă, îl condamnase la moarte pe Ladislas Poniatowski, arendaș în apropiere de Galați, numai pentru că acesta întreținea relații cu Budzinski, ce-l precedase pe Butkiewicz ca emisar al partidei aristocratice. Convorbirile avute cu fostul „înrolator” la Galați, George Skarlati (Charles), și cu urmașul acestuia, Loga (Radziszewski), i-au risipit repede orice speranță lui Butkiewicz, care va primi ordinul de a pleca la București odată cu izbucnirea revoluției în Țara Românească. Într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oficial, anunțând stabilirea de legături cu N. Bălcescu, N. Golescu, Alex. Golescu, I. Câmpineanu ș.a. În acele împrejurări, Adam Czartoryski depunea străduințe în vederea impunerii punctelor sale de vedere. La 27 iulie 1848, lui M. Czajkowski i se comunica hotărârea partidei aristocratice de a ajuta la înfăptuirea unirii Principatelor Române și la stabilirea domniei ereditare. Douăzeci și trei de zile mai târziu, Hotel Lambert împărtășea lui Zamoyski, la Turin, concepția sa privitoare la români: „chestiunea moldo-valahă sau română face, putem spune, parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
constând în raporturi bune și loiale cu Poarta otomană și sporirea forței militare. Intermediarul dintre români și polonezi, agentul principal la Constantinopol (M. Czajkowski), transmitea acest mesaj la București în aceeași zi. Evident, cum observa și Marceli Mandelsman, șeful partidei aristocratice plănuia strânsa legătura între provinciile românești din Imperiul Habsburgic și Principatele Române, și între toți românii și italienii. Conducătorii revoluției române erau ei înșiși promotorii ideii, ai acestui program, rezervele unora dintre ei, de pildă N. Bălcescu, după cum vom vedea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ghica: s-a luat „îndatorire reciprocă” de a face din „La Pologne” o foaie generală a popoarelor, nu numai a slavilor. Revista nu corespundea însă integral concepției lui Adam Czartoryski, avansând idei republicane, de unde și atacurile la adresa ei din partea partidei aristocratice. Pe de altă parte, „Demokrata polski” reproșa revistei că sacrifică independența Poloniei pentru unitatea slavă. Concomitent, după iunie 1848, N. Kretzulescu a continuat negocierile cu fruntașii emigrației polone la Paris, în vreme ce la București, în august, se afla un agent ungur
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]