776 matches
-
17 iunie 2010, România a deschis negocierile bilaterale cu SUA privind cadrul juridic necesar participării la sistemul de apărare antirachetă, dată la care, la București, a fost prezentă o delegație americană condusă de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Ulterior hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, oficialitățile de la București au prezentat participarea României la sistemul de apărare antirachetă al SUA ca fiind o decizie destinată sporirii securității și, ca urmare, o prioritate a politicii de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
precum minele de uraniu, și că orice stat membru poate demara inspecții asupra navelor iraniene suspectate de a transporta echipament și material utilizabil în scopuri nucleare, inspecții care nu erau autorizate decât la chei.Ea extinde, între altele, embargoul împotriva armamentelor, cere un regim de inspecție a transporturilor maritime, similar celui în vigoare pentru Coreea de Nord, și pune pe lista neagră trei firme controlate de Iran și 15 de către Gărzile Revoluționare iraniene. O anexă a rezoluției vine cu o altă listă neagră
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ale studiilor privind pacea prin intermediul teoriei sociale și sociologiei istorice. Acest corpus de lucrări include opera lui Emanuel Adler cu privire la semnificația comunității epistemice americane care se ocupa de studiile strategice și de rolul acesteia în promovarea ideii de control al armamentelor, respectiv de semnificația acestei contribuții în determinarea sfârșitului Războiului Rece sau reînvigorarea teoriei lui Karl Deutsch privind comunitățile de securitate.172 Adler teoretizează comunitățile de securitate ca fiind formate printr-un proces de jos în sus, pornind de la cetățeni, care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
riscante.387 Această "Nouă Gândire" a răsturnat atât de multe caracteristici fundamentale ale planificării politice sovietice încât, în viziunea acestor doi autori, a semnalat o schimbare identitară prin adoptarea unei viziuni umanitare și universaliste cuprinsă în politicile de control a armamentelor și idealurile privind drepturile omului care circulau în cercurile social democraților europeni și în rețelele transatlantice, a făcut să cadă granițele dintre grupul de apartenență și cel de referință. Lumea nu mai era divizată între capitaliști și comuniști, iar conflictul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
proliferarea armelor de distrugere în masă). În mod similar, un răspuns militar la amenințările de securitate nu este considerat natural sau inevitabil, iar studiile de securitate critice ridică întrebări cu privire la construcția unor astfel de răspunsuri (ex. politica de reducere a armamentelor sau descurajarea nucleară). Toate aceste elemente ale securității tradiționale, și altele, au constituit subiecte ale diferitelor forme de analiză, punându-se întrebări despre modul în care au fost produse, construite social, nefiind privite ca apărând pur și simplu într-o
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nu este trecut satul și nici în Catagrafia pe 1774 ci probabil a fost înglobat la Hudești. în schimb, în Condica Liuzilor la o rubrică aparte sunt trecuți 18 breslași ai spătarului Mihalache Costache ot Hudești și 8 breslași ai armașului Ioan Costache ot Hudești. S-ar putea ca aceștia să fie din Baranca. Catagrafiile din 1820 și 1832 nu înregistrează satul Baranca, nici Harta Rusă din 1835. Catagrafiile din 1838 și 1845 trec probabil satul Baranca la Hudești; la fel
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
rufeturile, însă: o 5 femei sărace o 3 preoți și diaconi și dascăli o 2 mazili o 1 ruptaș o 4 argați a lui Toader Manole, mazil o 1 argat a lui Simion Căzăcinco, mazil o 1 argat a dumisale armașului Neculi o 2 jidovi. - 25 rămân birnici. Birnici 1. Mihăilă 2. Vasile Lazor 3. Ursache Luică 4. Vasile Chiripinschi 5. Ion Lazor 6. Toader Drobotă 7. Ion fiul Todosiei 8. Todose Stari 9. Dumitru, morar 10. Ivan, velnicerul 11. Vasile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1. Maior, jidov 2. Ițco, jidov croitor Argați și păstori ai mazililor de acolo 1. Vasile, sluga lui Toader Manole 2. Toader, chelar 3. Iosif, vizitiu 4. Toader, plugar 5. Vasile Roșca, sluga lui Căzăcenco 6. Ilie, argat al dumisale armașul Necule 300 4. Tabel nominal cu militarii din comuna Hudești care și-au jertfit viața pentru apărarea independenței, libertății și suveranității noastre naționale 1877-1878 1. Agrăpinei Constantin, soldat 2. Giosu Vasile, soldat 3. Olaru Ion, soldat 4. Părpăuț Ion, soldat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Existau așadar pedepse diferite pentru aceeași vină, iar recidiva se pedepsea aspru. Închisorile aveau rolul de a constrînge la îndeplinirea unei obligații și de a smulge mărturiile celor ce urmau a fi judecați. Ele au fost puse sub autoritatea Marelui Armaș, numit de Miron Costin "instigator domnesc", "cel care supune la moarte și la tortură" după Paul din Alep. Puterea lui era atît de mare, încît putea deține sau elibera pe cineva fără forme legale întărite de domn. Pravilele au consfințit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și altele."244 Timp de mai bine de un secol și jumătate de la apariția pravilelor, închisorile au îndeplinit mai ales funcția de executare a supliciilor. Ele erau păzite de una sau două slugi înarmate, uneori și de unul sau doi armași. Aflat sub jurisdicție maghiară, Ardealul a cunoscut o dezvoltare mai rapidă a închisorilor, cetățile fiind construite de la început cu locuri speciale de detenție, la fel și tribunalele, parlamentele și dietele locale. În secolele XVI-XVII s-au construit închisori în toate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să vă purtați cu ei și nu-i mai căzniți și voi cu netrebnice chinuri." "Ascultători poruncilor lui Hristos, să vă milostiviți și cu dumnezeiască rîvnă să cercați sufletul lor a-l îndrepta, căci ce puteți voi cu înțelepciune repara, armașii și slugile lor nicicînd nu vor putea face, căci aceștia par plămădiți dintr-o sămînță mai rea decît tîlharii cei mai smintiți." " Cînd fiare puneți tîlharului, cercați mai întîi pre voi să vedeți cum e de greu." În 1716, Nicolae
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
hotărîri a marilor ierarhi în ponderi dinainte stabilite, către deținuți, cerșetori și bolnavi 249. Deținuții nu erau întreținuți din bani publici, iar personalul foarte puțin numeros era format în parte din slugi boierești sau domnești, paza fiind asigurată de 2-3 armași. De aceea și evadările erau frecvente, evadații beneficiind deseori de un larg sprijin popular. Sub influența lui Cesare Beccaria (Dei delitti e delle pene, de la 1764), s-au modernizat codurile penale ale tuturor imperiilor. "Instrucțiunile" Ecaterinei a II-a a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
penală adînc ancorată în ortodoxia creștină. Nașterea închisorilor românești s-a făcut pe fondul unei laicizări continue a societății, Bisericii restrîngîndu-i-se tot mai multe atribuții, printre care și cea de îngrijire a arestaților. Temnicerul modern a preluat funcțiile gîdelui, a armașului, a preotului și a călugărului, înlăturînd din meseria lui atît cruzimea unora, cît și credința altora. Preot fără Dumnezeu și călău fără libertatea de a ucide, gardianul este copilul legitim al noii justiții moderne, nemulțumit de îngrădirea extremităților lui. De
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și Marea Britanie de Rusia, el dorea aplanarea acelora care existau între Germania și Franța și asigurarea păcii mondiale printr-un ansamblu de tratate care la sfârșit ar fi dus, de asemenea, la un aranjament în chestiunea atât de supărătoare a armamentelor navale, Antanta fiind un grup născut din politica noastră anterioară și neavînd alt scop în afara aceluia de a-i asigura fiecărui participant sprijinul celorlalți, în caz de război. Iată programul lui Sir Edward Grey. După proprii lui termeni era vorba
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Berlinului, Războiul din Coreea, Criza Rachetelor (1962), Criza Suezului (1956), Revolta din Ungaria (1956) și, bineînțeles, Războiul din Vietnam; să nu uităm, de asemenea, tratativele obositoare și fără de sfârșit dintre cele două blocuri NATO și Tratatul de la Varșovia privind limitarea armamentelor, de la cele nucleare până la cele convenționale. Kissinger a fost unul dintre actorii principali ai diplomației legate, în special, de Războiul din Vietnam, care a traumatizat, pur și simplu, America și care a lăsat urme atât de adânci în sufletul și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Reagan și care presupunea eliminarea în paralel a rachetelor SS20 și a replicilor lor occidentale (Pershing și rachetele de croaziră). Aceasta se va realiza odată cu semnarea în decembrie 1987 la Washington a tratatului FNI, prima etapă a unei reduceri a armamentelor nucleare strategice (START) și tactice ca și a forțelor convenționale, care va continua în cursul anilor următori. Ea marchează și revenirea la destinderea internațională ale cărei etape nu vor întîrzia să se facă simțite în Europa de Est. Este clar că cele
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Iordache Spătarul. Iorga Stolnicul. Miron Bucioc, stolnic și jupâneasa sa Tudosca. Anghelina, nepoata lui Filip. Irina. Ileana. Ursu, fecioru lui Buhuz. Popa Matei. Avram Mezehănescu. Gavril Kirică. Toader Jora. Doamna Dafina a lui Istrati Vodă. Iani Hadâmbul. Condrea. Securice. Grumază armașul. Ștefan Roșca, fata lui Basarabu. Cornarschie, pisăr leșesc. Nicula visternicul. Mihai Șindilă. Moisă Aprodul. Păcurar Aprodul. Matei-Chiriță. Vasilie Apostol. Dănilă. Artenie. Cornea. Gașpar Callié, ceasornicar franțuz. Ferul, piatra, lemnul să putrezească și să se râsipească, iar trupurile lor să steie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la moarte, pedepsitor al tuturora. Agă peste dărăbani județ peste târgul Ieșilor. Logofăt al doilea, hotărâtor de ocini. Postelnic al doilea, slujitor al domnului din neam bun. Logofăt al treilea, cărturar, scriitor bun, în tainele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bodea vornic Boieri fără funcție Zbierea Buhtea Ion Ciocârlie, Luca și Bâlcu, pârcălabi de Cetatea Petrică Iachim Albă Neagu și Ivașcu " Chilia Mihău spătar Iuga vistiernic. Arbure Neamț Iuga Postelnic Djabog paharnic Toma stolnic Ilea Huru comis Toma logofăt Aprod Armaș Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe munte iliș (dare pentru provizia armatei) ilișar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ghibănescu își schimbă părerea, afirmând că Hușii își au originea de la acel boier, Husea, care exista pe la 1440 și care a fost pe Elan, deoarece nepotul său de fiu trăia pe la 1489, când i-a vândut proprietatea sa lui Lupe armașul. „E foarte probabil acum, scrie Ghibănescu, că din marele domeniu, care era al Husului, de pe Drislăvăț, Elan și Sărata, să nu se fixeze numele de Huși la locul, unde a trăit, în adevăr Husul - pe Elan - nici pe Sărata, ci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de husiți, ci opina pentru sursa antroponimică: el considera că uricul lui Ștefan cel Mare din 13 martie 1489 este primul document ce amintea personajul Hus sau Husul: „Stanciul, fiul lui Jurj al Husului (subl. ns.), a vândut lui Lupe Armașul o silesce peste Prut, unde a fost târgul Sarata, mai sus de gura Săratei, pentru 58 galbeni tătărești.”. Ne reține atenția raționamentul lui Melchisedec: Stanciul era fiul lui Jurju, care la rândul lui era fiul Husului. Dacă, în 1489, Husul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
geografiei moldave. La sfârșitul secolului al XV-lea, numele lui Jurja Husea încă se mai păstra. El apare în documentul din 13 martie 1489, despre care am amintit, publicat de Ioan Bogdan, în care Ștefan cel Mare confirmă lui Lupe Armașul o bucată de pământ din hotarul Alboteștilor, la gura Sărății și o siliște peste Prut, „unde a fost târgul Sărății, din sus de gura Sărății”, cumpărată de la nepoții lui Oană vornicul și de la „Stanciul, fiul lui Jurja Husea.” (subl. ns
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nume de persoane, devenite proprietare ale locurilor, prin danie sau prin vânzare-cumpărare. După moartea proprietarului, beneficiari erau urmașii acestuia, deci mai multe persoane, ceea ce implică folosirea pluralului. Așa se explică, de exemplu, folosirea singularului în cazul moșiei lui Dolheciu, a Armașului, a Husului etc. și trecerea denumirii locului din singular în plural: Dolhescii, Armășenii, Hușii etc. Argumentul că dacă orașul de azi și-ar fi luat numele de la un prim proprietar, Husul, s-ar fi numit Husulești, Husești sau Huseni, nu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întindere mare, încă neprecizată: el cuprindea un sat în stânga Prutului, în ținutul Lăpușna, dar și Podeni, Coziaci, Cârligați, Broșteni (22 noiembrie 1629, 5 septembrie 1630), Hrubeni, Novaci, Lungeni, Lățești. Ștefan al II-lea Tomșa (1621-1623) îi întărește lui Drăgan, mare armaș, prin zapisul întocmit la Iași în 4 august 1622, părțile din satele Lungeni și Lățești și un vad de moară pe Elan. Același voievod confirma dreptul de proprietate, în același an, boierului Ionașco Cehan, asupra Volosenilor, fost sat domnesc din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mă pasionează evoluția politicii mondiale, evoluția filosofiei, evoluția teatrului și a operetei, evoluția romanului, evoluția poeziei, evoluția salariilor pe glob, evoluția scurtmetrajului, evoluția picturii, evoluția amorului, evoluția primadonelor, evoluția junilor-primi, evoluția bătrânilor secundari, evoluția pediatriei și - în directă legătură - evoluția armamentelor, evoluția gripei și evoluția seismografelor etc., oricât țin, în calitate de inter-rătăcitor și vânător al lumii, să stau de vorbă și să schimb o idee cu marii morți și cu marii vii, cu mari înțelepți și cu mari proști, cu celebri judecători
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]