736 matches
-
de ecou reverberant al evenimentelor politice; nucleele societății civile sunt actanții conștienți de potențialul lor, sunt acele grupuri ce realizează că bunăstarea comunității lor nu poate fi doar urmarea unei intervenții exogene și forțate și care sunt capabile să-și aroge rolul de partener de dialog cu agențiile statului și ale administrației publice. Despre modelele de implicare în acest dialog în vederea construirii unor comunități durabile există numeroase studii în care se vorbește despre participare voluntară, semivoluntară sau sub constrângere, despre participare
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
acțiuni prin care grupuri și/sau indivizi își manifestă dezaprobarea pentru modul de a face afaceri a unei anumite entități economice. Ca părți afectate direct (ex. condiții de muncă pentru angajați) sau indirect (ex. deteriorarea ecosistemului unei comunități) stakeholders își arogă dreptul moral de a milita ca întreprinderile să adopte conduite (mai) morale de a face afaceri. Repoziționarea și formalizarea acestor grupuri afectate în "stakeholders", precum și presiunile sociale exercitate de aceștia reprezintă, în fapt, modalitatea de revizuire a valorilor umane cu
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Cerb s-a lăudat/ Că nimi n-a aflat/ Pe und' se hrănește,/ Pe und' se umbrește,/ Că dânsul prujește/ Și singur își paște/ Pe-ntinsa câmpie/ Dalbă, colilie,/ Iarbă unde crește,/ Fir găitănește,/ N șase sempletește” (București). Cerbul își arogă însă și dreptul de a transgresa spațiul specific și, ajungând pe domeniul umanului, intră în clasa animalelor „stricătoare”: „Cerbul stretior,/ Prin verde ogor/ Lângă sătișoare/ N răsărit de soare,/ Prin luncile verzi/ Și prin livezi,/ Prin grâne cu lapte,/ Prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reacționar” ceea ce am să spun, dar necesitatea „turnului de fildeș” se face simțită încă o dată, acea „evaziune estetică”, la care încă, la noi sau aiurea, unii ricanează, contagiați încă de „militantism”, de pulsiuni filantropice sclipind sub variate etichete, ce își arogă sufixul în ism, vrând să joace pe „popa”, dar și pe „conducător”! În acest sens, deși până azi „estetismul” grupului nostru de cinci e ridiculizat uneori, el a fost o „justă linie”, ne-a ajutat să ne diferențiem de bolile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
propunea ca obiectiv final eliminarea religiei catolice sau, cel puțin, distrugerea influenței sale politice. Au fost abolite Facultățile de Teologie din Universități (1873) și eliminat învățământul religios din școlile secundare (1877). Guvernul s-a amestecat în sectorul Operelor de binefacere, arogându-și dreptul de a le gestiona pentru sine (1890). Au fost expulzați preoții din Congregațiile de caritate, instituite în toate orașele cu bunurile și intrările binefăcătorilor evlavioși și aflate sub tutela Bisericii. Un spirit laic sănătos din partea Statului era necesar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a scris cu de la sine putere, nepăsându-i ce credeam sau simțeam despre asta. Îmi priveam îngrozit mâna în timp ce pixul zburda pe caietele pe care am așternut prima versiune. Am fost oripilat de această creație și nu doream să-mi arog nici un fel de drept asupra ei - Patrick Bateman voia toate drepturile. Iar după ce cartea a fost publicată, era aproape ca și cum el s-ar fi simțit ușurat și, mai dezgustător, satisfăcut. A încetat să mai apară după miezul nopții și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de esență modernistă izomorfă în raport cu năzuințele revoluționare ale politicii care afirmă deplina putere a societății asupra ei înseși și dreptul ei de se defini, de a se organiza fără a recurge la vreun principiu exterior. Așa cum statul modern și-a arogat dreptul de a reexamina societatea, de a o reconstrui de la un capăt la altul, rațional și independent de orice fundament transcendent, tot astfel publicitatea s-a străduit să scoată modurile de viață din moștenirea tradiționalistă. Suveranitatea poporului, forța publicității: în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cercetătorii germani, răspunzând unor interese politice, formulează teoria emigraționistă, o teză neștiințifică și falsificată, după care românii din spațiul carpatic nu sunt autohtoni, continuatori ai daco romanilor ci imigrați ulterior așezării ungurilor. Acest fabricat politic a servit maghiarilor să-și aroge prioritatea În spațiul Transilvaniei, teorie care alimentează și astăzi iredentismul unguresc. Potrivit acestei teorii, În Sudul Dunării a existat o populație românească numeroasă În timp ce oficiali din țările balcanice neagă existența populației românești sau posibil În proporție neînsemnată. Este de remarcat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
transporturile care erau ocupate de transporturi militare germane, reducerea producției industriale, scumpirea alimentelor și implicit a vieții, devalorizarea leului, dezastru și anarhie totală.Dar cel mai mare necaz îl reprezenta prezența organizației legionare de tip fascist, în care legionarul își aroga toate drepturile asupra vieții și bunurilor celor pe care-i considera dușmani. In cele din urmă, s-a ajuns la rebeliunea legionară din 21-23 ianuarie 1941, când mii de persoane au plătit cu viața acțiunea fanaticilor rebeli. Crezul și zelul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
României asupra Basarabiei sunt imprescriptibile. 4.Căderea țarismului și preluarea puterii în Rusia de către bolșevici în frunte cu Lenin, nu a schimbat cu nimic politica față de teritoriul anexat de Rusia țaristă în 1812. Ca și predecesorul său, noul imperiu își arogă „dreptul” de stăpânire a Basarabiei însușindu-și și teoria rolului „eliberator” al Rusiei; nu recunoaște legitimitatea Unirii Basarabiei cu România în 1918 și duce o politică agresivă față de România; în 1940, „eliberează” din nou Basarabia, anexând-o, dar nu se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
război, România nu va accepta altă suzeranitate. Precizarea aceasta avea o dublă semnificație: era un răspuns la tentativa recentă a Porții de a cataloga România ca parte a Imperiului Otoman și un răspuns direct adresat Rusiei, care nu o dată își arogase „dreptul” de a fi „protectoarea” Principatelor. Reacția Rusiei a fost promptă: la 15 ianuarie 1877, Rusia și Austro-Ungaria au semnat un tratat politic secret prin care cele două puteri au „stabilit” împărțirile de teritorii în zona sud-estică. Austro-Ungaria își adjudeca
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu Poarta. Astfel, în art. VIII, se arată că „trupele de ocupație rusești din Bulgaria vor păstra legătura cu Rusia nu numai prin România, ci și prin porturile de la Marea Neagră”. Să adăugăm și prevederile art. XIX, prin care Rusia își arogă „dreptul” de a schimba Sandjacul Tulcea luat de la turci cu Sudul Basarabiei (județele Cahul, Bolgrad și Ismail), restituit Moldovei prin Pacea de la Paris din 1856, conform, de altfel, cu înțelegerea secretă cu Austro-Ungaria din 15 ianuarie 1877. Rezultă din astfel
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de-al Doilea Război Mondial, care îi face pe nemți să nu mai vrea să fie o mare putere. Această reținere este aproape consensuală în Germania de astăzi. De aceea, nemții nu vor să se remarce prea mult, să-și aroge poziția de lider. Făcând însă abstracție de această rezervă psihanalizabilă a concetățenilor mei, trebuie să observăm faptul că, dintre toate țările occidentale, Germania s-a implicat, după 1989 - economic, financiar și cultural -, cel mai mult în țările din Est. - Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
al Moldovei 122. Pare plauzibil, căci după 1939 vin vremuri grele; oamenii nu mai aveau cum să se preocupe de astfel de lucruri. În anul 1938, biserica nouă este aproape gata123, dar faptele devin hilare, căci nu numai Irimescu își aroga dreptul exclusiv de a fi făcut un comitet pentru construcția bisericii din Ipotești, ci și preotul Panaite Scobai. Într-o plângere (nr. 6/1938, ianuarie 17) către ministru, acesta din urmă spune printre altele: care îmi e răsplata că în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mod de a privi viața. Un mod dificil și nu întotdeauna plăcut. Dar un mod tulburător. De fapt, tot ce scri sese Clara acolo ieșea pur și simplu din pagină și se proțăpea în mintea lui cu obstinație, de parcă își aroga dreptul la existență. Abia acum o înțelegea. Când ajunse acasă și deschise ușa, dădu nas în nas cu tâ nărul boxer, în același trening foșnitor, care-l salută cama raderește. Eduard intră în cameră, lăsând jurnalul Clarei pe noptieră, dar
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
aici, ce urâte porniri se înrădăcinează în suflete cu o diabolică îndârjire: Gândurile se desprind să urmeze numai o cale, aceea care pornește de la tine și se întoarce tot la tine, mulțumite de ce au strâns pentru tihna ta. sentimentele își arogă dreptul să nu fie tulburate de nimic în alegerea lor după satisfacții imediate. Că binele ți-1 clădești pe suferințele altora, ca ce ai adunat tu e smuls de la cei care trebuie să aibă și ei partea lor, că trăiești
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
investigațiile sale de unii cercetători ai fostelor arhive secrete din România: Marius Oprea, Claudiu Secașiu, Robert Levy ș.a. Dennis Deletant le mulțumește deseori, în prefață și în note, pentru informațiile și documentele furnizate, ca și pentru precizările oferite. Nu-și arogă merite pentru ceea ce nu a făcut; e un exemplu și pentru istoricii români, pentru modul în care trebuie procedat. Din nefericire, mulți, prea mulți dintre mediatizații academici de la noi nu dovedesc aceeași deontologie (o noțiune necunoscută?). Credem că o sumă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
violente (legislație defavorabilă, agresiune fizică, constrângeri de ordin material), să renunțe treptat la proprietatea asupra pământului și asupra uneltelor de lucru. în felul acesta țăranul este lipsit de principala sa sursă de venit, devenind dependent de „statul paternalist”, care își arogă dreptul de a repartiza resurse fiecărui individ “în funcție de nevoile sale”. A doua strategie prin care partidul comunist a reușit să-și impună supremația în lumea rurală a fost „inventarea conflictului social”. Cei doi autori pornesc de la ideea că înainte de comunism
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
registre democratice sau autoritare) se bazează pe subordonarea cunoașterii în factor de acțiune foarte concretă. Este un lucru știut că puterea utilizează cunoașterea - și bine, și rău, după cum îi convine. Cunoașterea nu mai constituie o podoabă pe care și-o arogă unii sau alții, un accesoriu de fațadă, cu caracter simbolic, care va conferi putere suplimentară, indirectă celor ce se cred a o deține; în societatea modernă, orice formă de cunoaștere, dar și de acces la ea reprezintă o forță propriu-zisă
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
administrație, armată și funcțiile de la Curte. Decăderea provinciilor, începută spre sfârșitul secolului al XVI-lea, continuă în cel de-al XVII-lea. Turcii profită de ea pentru a mări tributul, pentru a ocupa fortărețele de la Dunăre și pentru a-și aroga dreptul de a numi și mazili hospodarii. A patra epocă Regimul domnitorilor ziși fanarioți Aici istoria celor două provincii trebuie să îmbrace doliul. Renunțăm chiar la a mai analiza această epocă fatală și lăsăm cuvântul istoricilor României. "Populațiilor române li
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de un tratat de alianță ofensivă și defensivă, care impunea fiecăruia datorii reciproce și de o simplă protecție în schimbul unui tribut inițial foarte mic. Doar ca o consecință a vremurilor și a șubrezirii morale și militare a Principatelor și-a arogat Poarta dreptul de suzeranitate și puterea de a-i numi sau mazili pe hospodari. Intra în sarcina conferinței să restabilească faptele și să întărească drepturile imprescriptibile ce decurg din acestea; în acest scop sprijinea Franța la începutul reuniunii cererea de
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
1 ianuarie 1908 se contopește cu „Neamul românesc”. Potrivit intențiilor istoricului, enunțate în articolul Câteva lămuriri, F.d. se vrea mai mult o tribună de popularizare a culturii universale și românești, adresându-se unui public mediu pregătit intelectual. Fără să-și aroge pretenții de orginalitate, ca revistă de rang inferior celorlalte din constelația publicațiilor sămănătoriste, aceasta promovează „lucrări de popularizare a cunoștinții pământului și istoriei noastre, traduceri, reproduceri din vechea literatură”. Funcția educativă, de informare prevalează în detrimentul producției originale. Accentul pus pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287020_a_288349]
-
Această strategie nu se dovedește întotdeauna eficientă, mai ales în cazul profesorilor tineri. Dacă acestora le scapă o problemă minoră de disciplină, elevii vor considera scăparea respectivă drept un semn de slăbiciune (sau de incompetență) și vor încerca să profite, arogându-și noi drepturi. Există mai multe tehnici disponibile la care profesorul poate apela în cazul unor greșeli de comportament minore, dar repetate, mai ales atunci când acestea amenință să fragmenteze lecția sau să se răspândească la alți elevi; Louis Cohen și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
alta. Cum achizițiile culturale necesare adaptării omului nu se descoperă, ci se transmit, cum cultura nu se descoperă, ci se transmite sau se uită (remarca lui J.S. Bruner, cf. Shulman, Keisler, 1973, p. 93), este normal ca Învățământul să-și aroge dreptul de a folosi un bogat repertoriu de metode de comunicare, cu funcții comunicative și receptorii În sensul cel mai larg al cuvântului, adică de transmitere și de asimilare atezaurului cultural al umanității. Așa s-a prefigurat, În timp, un
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ar putea să fie mai puțin Încadrată În canoanele acestei metode. De asemenea, nu toate noțiunile de predat pot respecta condițiile unei organizări atât de riguroase ca cea impusă de principiile programării. Instruirea programată nu a putut, deci, să-și aroge pretenția unei metode universal valabile. Deși a intrat relativ recentă În câmpul cercetărilor experimentale și al practicii școlare, sub forma În care a fost ea dezvoltată până acum, instruirea programată a jucat un rol evident pozitiv; a suscitat o reflecție
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]