1,035 matches
-
182-185. Vezi supra, trimiterile de la notele 989 și 990. Tache Papahagi, loc. cit. (glosă din anul 1588). Iorgu Iordan, Toponimia românească, Editura Academiei, București, 1963, pp. 252-253 și Vasile Bogrea, op. cit., p. 389. Vezi infra, pe larg. Atestat și la aromâni, vezi Tache Papahagi, op. cit., sub voce „lătin”. Vezi Plângerea sfintei mănăstiri a Silvașului sau Petru Maior XE "Maior" , Istoria besericei românilor, Buda XE "Buda" , 1813. În Petru Maior, Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda, 1812, p. 335, se afirmă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Buda" , 1813. În Petru Maior, Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda, 1812, p. 335, se afirmă, după Cantemir XE "Cantemir" : „pentru urgia ce avea asupra legii lătinilor, lăpădară românii slovele lătinești”. DEX, p. 650, sub voce. Există și la aromâni, În forma „papistan”, dar aici provine din greacă (Tache Papahagi, op. cit., sub voce). Odobescu scrie despre „timpii Împăraților frânci din Constantinopol” (apud DA, sub voce „frânc”). DA, loc. cit.: „Încălțăminte și pălării zise «frâncești», pentru că se făceau tot În țara
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Scenariu după "Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara" (București, Humanitas, 1993), LiterNet, 2005. Marino, A., Pentru Europa, Iași, Polirom, 1995. Mungiu, Cr., 7 scenarii, LiterNet, 2003. Mușatescu, Vl., De-a puia-gaia, LiterNet, 2005. Nicolau, I., Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor, București, Ars docendi, 2001. Octavian, T., Întâmplări interesante din viața lui Vasile B, LiterNet, 2005. Paleologu, Al., Despre lucrurile cu adevărat importante, ediția a II-a, Iași, Polirom, 1998. Paleologu, Al., Amicus Plato sau Despărțirea de Noica, LiterNet, 2003. Patapievici
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
Limba română își are originea în: a) latina clasică; b) latina vulgară; c) limba slavă. (1 p.) 2. Enumeră patru limbi actuale care fac parte din familia limbilor romanice (1 p.) 3. La baza limbii române actuale stă dialectul: a) aromân; b) meglenoromân; c) dacoromân. 4. Retragerea aureliană a avut loc în secolul: a) I; b) II; c) III. (1 p.) (1 p.) 5. Menționează două argumente care să justifice faptul că limba română este o limbă romanică (1p.) 6. Numește
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Ostinato 1, Paul Goma, Ostinato 2, Gabriel Liiceanu, Despre limită, Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, Rodica Mandache, Elisabeta Rizea, Adrian Marino, Pentru Europa, Cristian Mungiu, 7 Scenarii, Vlad Mușatescu, De-a puia gaia, Irina Nicolau, Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor, Tudor Octavian, Întâmplări foarte interesante din viața lui Vasile B, Leonard Oprea, Cămașa de forță, Alexandru Paleologu, Amicus Plato... sau Despărțirea de Noica, Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante, H.-R. Patapievici, Omul recent, H.-R. Patapievici, Zbor în
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
situația românilor aflați În afara granițelor României. In Ungaria numărul românilor a scăzut drastic; școli În limba română și biserici unde se oficiază slujba religioasă În limba română se mai află În puține localități. În sudul Dunării, vlahii din valea Timocului, aromânii din Grecia, Macedonia, Albania, care la Începutul secolului al XX-lea Începeau o viață culturală proprie, folosindu-și limba În școală și În biserică, au pierdut acest drept. În Republica Ucraina legislația oferă minorităților naționale toate drepturile, dar În Republica Moldova
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
lingvistic, după provincii, cultivînd ideea divizării românilor din Ucraina În români și moldoveni, astfel Încît, cum zice N. Dabija, ajung . Combaterea naționalismului s-a dovedit În numeroase rînduri utilă și profitabilă. La Începutul secolului al XX-lea mișcarea națională a aromânilor, care urmărea cîștigarea dreptului la școală și efectuarea slujbei religioase În limba proprie, a fost Înăbușită de bande grecești Înarmate, care acționau pentru păstrarea ordinii, teroarea dezlănțuită căzînd În vina aromânilor: dacă nu ar fi existat o mișcare națională, aromânii
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
La Începutul secolului al XX-lea mișcarea națională a aromânilor, care urmărea cîștigarea dreptului la școală și efectuarea slujbei religioase În limba proprie, a fost Înăbușită de bande grecești Înarmate, care acționau pentru păstrarea ordinii, teroarea dezlănțuită căzînd În vina aromânilor: dacă nu ar fi existat o mișcare națională, aromânii ar fi fost scutiți de teroare și de emigrare; ei ar fi fost absorbiți, pe nesimțite, de lumea greacă. Orice comentariu e de prisos. Dispariția lor avea deci alternanțe: Într-o
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
aromânilor, care urmărea cîștigarea dreptului la școală și efectuarea slujbei religioase În limba proprie, a fost Înăbușită de bande grecești Înarmate, care acționau pentru păstrarea ordinii, teroarea dezlănțuită căzînd În vina aromânilor: dacă nu ar fi existat o mișcare națională, aromânii ar fi fost scutiți de teroare și de emigrare; ei ar fi fost absorbiți, pe nesimțite, de lumea greacă. Orice comentariu e de prisos. Dispariția lor avea deci alternanțe: Într-o vreme mai Îndelungă și pe cale pașnică pentru autorități, dar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de teroare și de emigrare; ei ar fi fost absorbiți, pe nesimțite, de lumea greacă. Orice comentariu e de prisos. Dispariția lor avea deci alternanțe: Într-o vreme mai Îndelungă și pe cale pașnică pentru autorități, dar nu fără zbaterea minorității aromânilor, cum o dovedește Dimîndarea părintească, numită și Marseillaise-a aromânilor, pe care Constantin Belimace o publicase de mai mult timp, ori mai rapid, prin teroare dezlănțuită. Autoritățile sovietice, care Între 1940 - 1941 și după 1945 au hotărît să-i trimită În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
absorbiți, pe nesimțite, de lumea greacă. Orice comentariu e de prisos. Dispariția lor avea deci alternanțe: Într-o vreme mai Îndelungă și pe cale pașnică pentru autorități, dar nu fără zbaterea minorității aromânilor, cum o dovedește Dimîndarea părintească, numită și Marseillaise-a aromânilor, pe care Constantin Belimace o publicase de mai mult timp, ori mai rapid, prin teroare dezlănțuită. Autoritățile sovietice, care Între 1940 - 1941 și după 1945 au hotărît să-i trimită În Siberia pe naționaliștii români din Basarabia și Bucovina, pentru ca
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
al XIX-lea. Este motivul pentru care românii din afara granițelor statelor românești și-au considerat limba ca pe cel mai de seamă bun moștenit. Și nu mai dacoromânii. În 1901, Calendarul poporului bucovinean publica vestita Dimîndare părintească, numită și Marseillaise-a aromânilor, pentru cutremurătoarele cuvinte adresate celor tentați a-și abandona limba și legea: . Cultul valorilor naționale nu trebuie Înțeles ca respingere a valorilor conaționalilor sau a celor universale. Cultura germană ca și limba germană nu era respinsă În Bucovina. Numai . Naționalismul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
unde au fost 3000 de participanți, directoarea Departamentului de Etnomuzicologie din Otawa m-a invitat să lucrez cu românii din Canada, în timp de aproape trei luni culegând peste 300 de piese extraordinare, nepublicate încă. Am făcut cercetări și la aromânii din Bulgaria și Iugoslavia, unde am descoperit fenomene foarte importante de studiat, însă aceste cercetări cu românii de peste hotare sunt încă foarte puține și ar trebui, chiar dacă este foarte târziu, să se întreprindă mult mai multe lucruri în acest sens
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
unde au fost 3000 de participanți, directoarea Departamentului de Etnomuzicologie din Otawa m-a invitat să lucrez cu românii din Canada, în timp de aproape trei luni culegând peste 300 de piese extraordinare, nepublicate încă. Am făcut cercetări și la aromânii din Bulgaria și Iugoslavia, unde am descoperit fenomene foarte importante de studiat, însă aceste cercetări cu românii de peste hotare sunt încă foarte puține și ar trebui, chiar dacă este foarte târziu, să se întreprindă mult mai multe lucruri în acest sens
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
țară și de peste hotare: Maria Diaconu (Niporeni - Vărzărești - Sângeorz), Al. Cocian (Sângeorz), Valentina Ilaș (Soroca), Cecilia Oiescu (Edinești-Hotin), Sofia Pârjoi (Cahul), Florentin Iliescu (Athos), Nenov Teodor (Bolgrad), Pogurschi Elena-Tulcea (Maglenoromâni), Viorel Coman-Medgidia (Macedonia), Ioan Dan - Satu Mare (Transcarpatia), Vasile Tega - Canada (Aromânii), A. Turculeț (Albania), Constantin Mănuță (Herța), A. Dăscălu (Boian-Bucovina), Emil Rațiu - Roma (Istroromânii), Gheorghe Padiati (Grecia). Au colaborat Doina Azoicăi, Elena Boghițoiu, I. D. Adumitrăcesei, Petre Andrei, Maria Chiriac, N. Buciușcan, Lidia Gaizler, J. Butnaru, N. Barbăroșie, Livia Bejan, El. Vasiliu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
minoritățile s- au dezvoltat firesc, cu loialitate față de statul în care se află, în armonie cu alte grupuri etnice conlocuitoare, exemplu viu al valorii democrației. Acolo unde oficialitățile au rămas la mentalitatea feudală au dispărut chiar sub ochii generației noastre aromânii din Cosova, vlahii din Bosnia Herțegovina iar în Croația se sting ultimii supraviețuitori Istro-Români. După statisticele anului 1991 Voivodina numără 42.335 români cu precădere în localitățile Alibunar (8.467), Vârșeț (8.038), Panciova (5.003), Zrenianin (3.185), Covăcița
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Molotov-Ribbentrop (Prof. Dr. I. Bold), Românii din Ungaria (Prof. V. Adăscăliței). - La 26 aprilie, Casa Universitarilor a găzduit următoarele expuneri: Românii Sud-dunăreni în perioada bizantină (Prof. Dr. I. Todirașcu), Știri de la Românii din Istria (Dr. Azoicăi Doina), în vizită la Aromânii din Grecia (Prof. C. Milica). - Tot în cursul lunii aprilie s-au dat două spectacole de „Muzică și Poezie” în județul Iași la Căminele Culturale din comuna Vânători și Focuri. Și-au dat concursul soliștii Operei din Iași - D-na
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și N. Pogolșa (Transnistria), N. Serdaru (Transnistria Ucraineană), Ștefania Isac (transcarpatia), Zamfira Mihail (Siberia), V. Macarie (Letonia), O. Căpățână (Ungaria), Al. Andronic (Slovacia), T. Cantemir și Doina Azoicăi (istroromâni), V. Diaconu (Albania), C. S. Timoc (Serbia), T. Mihadaș, N. Saramandru (Aromânii). - A apărut în luna noiembrie numărul 4 al Buletinului Ginta Latină. - În cursul verii 1991 cadre didactice din Basarabia au audiat cursurile de vară „Cultura și Civilizația românească”, a funcționat o tabără pentru școlari, 5 medici din Edineți - Hotin au
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în cadrul unor școli mixte. Funcționează o singură școală generală în limba slovacă. Pentru alți etnici minoritari - germani, țigani, maghiari, greci nu există învățământ în limba maternă. Grecia În afara minoritarilor musulmani turci nu există învățământ în limba maternă pentru grupurile de aromâni, albanezi, pomaci, țigani etc. Italia În regiunea Trentino-Alto-Adige din zona de frontieră cu Austria pentru sloveni sunt școli cu limba de predare germană sau slovenă. Aceștia nu au învățământ superior în limba maternă. Jugoslavia În Voivodina învățământul în limba română
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Slovacia; Prof. Tr. Cantemir (Iași): Cultura spirituală a Istroromânilor; Dr. Doina Azoicăi (Iași): Însemnări din localitatea Jieni (Istria); Gh. Bodor (Iași): Itinerar Cultural în Albania; Cristea Sandu Timoc (Timișoara), Dr. V. Bejan (Iași): Românii timoceni la răscruce; Teohar Mihadaș (Cluj-Napoca): Aromânii ieri și astăzi; Prof. N. Saramandu (București): Începuturile învățământului în limba modernă la Aromâni, jurist V. Diacon (Iași): Observator în Albania printre Aromâni. Recensământul din anul 1992 arată pentru județul Iași următoarea situație pe naționalități: Aromâni 4, Macedoneni 9, Unguri
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din localitatea Jieni (Istria); Gh. Bodor (Iași): Itinerar Cultural în Albania; Cristea Sandu Timoc (Timișoara), Dr. V. Bejan (Iași): Românii timoceni la răscruce; Teohar Mihadaș (Cluj-Napoca): Aromânii ieri și astăzi; Prof. N. Saramandu (București): Începuturile învățământului în limba modernă la Aromâni, jurist V. Diacon (Iași): Observator în Albania printre Aromâni. Recensământul din anul 1992 arată pentru județul Iași următoarea situație pe naționalități: Aromâni 4, Macedoneni 9, Unguri 482, Secui 2, Germani 225, Sași 4, șvabi 2, țigani 5918, ucraineni 48, ruteni
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în Albania; Cristea Sandu Timoc (Timișoara), Dr. V. Bejan (Iași): Românii timoceni la răscruce; Teohar Mihadaș (Cluj-Napoca): Aromânii ieri și astăzi; Prof. N. Saramandu (București): Începuturile învățământului în limba modernă la Aromâni, jurist V. Diacon (Iași): Observator în Albania printre Aromâni. Recensământul din anul 1992 arată pentru județul Iași următoarea situație pe naționalități: Aromâni 4, Macedoneni 9, Unguri 482, Secui 2, Germani 225, Sași 4, șvabi 2, țigani 5918, ucraineni 48, ruteni 2, sârbi 13, croați 6, sloveni 4, polonezi 22
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
răscruce; Teohar Mihadaș (Cluj-Napoca): Aromânii ieri și astăzi; Prof. N. Saramandu (București): Începuturile învățământului în limba modernă la Aromâni, jurist V. Diacon (Iași): Observator în Albania printre Aromâni. Recensământul din anul 1992 arată pentru județul Iași următoarea situație pe naționalități: Aromâni 4, Macedoneni 9, Unguri 482, Secui 2, Germani 225, Sași 4, șvabi 2, țigani 5918, ucraineni 48, ruteni 2, sârbi 13, croați 6, sloveni 4, polonezi 22. Din totalul de 811.342 locuitori ai județului Iași 801.054 sunt români
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
satul Ciripcău (satul natal al lui Constantin Stere) Raionul Florești, Societății Pământenilor Moldovei „C. Stere” din orașul Iukuțk, Republica Iakută, Siberia Orientală și Filialei „Ginta Latină” - Liceul Constantin Stere orașul Soroca. CAPITOLUL VI Răspândiți pe întreg teritoriul al Traciei, vechii aromâni, sau macedoromânii mai dăinuie și astăzi în grupări răzlețe sub denumirile date de populația majoritară din țările balcanice - aromânii cuțovlahi, fârșeroți, rumeri, vlahi, etc. Știri despre existența lor încep cu aproape 1000 de ani în urmă, când feudalul bizantin Kekaumenos
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
astăzi în grupări răzlețe sub denumirile date de populația majoritară din țările balcanice - aromânii cuțovlahi, fârșeroți, rumeri, vlahi, etc. Știri despre existența lor încep cu aproape 1000 de ani în urmă, când feudalul bizantin Kekaumenos aduce prima atestare scrisă asupra aromânilor pe teritoriul Greciei de azi cu precădere în Thessalia, Pind și Macedonia. El îi consideră daci ca ramură a tracilor, așezată mai întâi în proximitatea Dunării, de unde au coborât în sud în locurile unde se găseau în vremea sa
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]