795 matches
-
a se situa în prelungirea unei tradiții folclorice, a unui fel aparte de sensibilitate țărănească. Aparținând unei epoci în care creativitatea era îndrumată spre reflectarea adevărului vieții românești, Creangă este primul scriitor român de o certă valoare care, având o ascendență țărănească directă, oferă cititorului o perspectivă a orizontului rustic diferită de cea a predecesorilor. Păstrând o viziune asupra lumii nealterată de influențe culturale sau de modele exterioare (atât de răspândite în epocă), Creangă aduce în proza românească un univers unic
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
bazate pe puteri și pe exercițiul lor, iar la aceast concluzie Ralea ajunge dup ce analizeaz diferite puteri, (fizic, psihic, economic, politic, estetic, cultural, mistic, fiecare tinzând s devin tiranic, exercitând imperialisme, împiedicând dezvoltarea celorlalte. Or, se știe, moralele combat ascendența și tirania acestor puteri, iar omul rstoarn supremațiile, raporturile de forț, aducând echilibru și compensație, socializând aceste puteri și prefcându-le, din scopuri, în mijloace de întrebuințare general. Pornind de la o sugestie a lui Levy-Bruhl, din Știința moravurilor, anume c majoritatea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
din 1918, concepută și scrisă dintr-o suflare sub obsedanta impresie a Marelui Război. Polemizând cu fratele său Heinrich, care se declara umanist și, prin urmare democrat, liberal, progresist, pacifist, Thomas Mann respingea umanismul în termenii unei aristocrații spirituale de ascendență nietzscheană, care exalta valorile înalte ale spiritului și ale culturii (Kultur), opunându-le celor materiale ale civilizației (Zivilisation). Cultura reprezenta noblețea spiritului, ordinea aspirațiilor celor mai elevate, proprii sufletului german, atras în chip esențial de dimensiunea interiorității (Innerlichkeit) și a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cunosc, ca și cum aș fi trăit multă vreme împreună cu amicii dumneavoastră, boala de ficat și averea încă destul de măricică a domnului Barbosa. Faptul că tânărul Patraulea, zis Poetul, nu prea rezistă fustelor. S-ar justifica prin vârstă sau înclinații artistice ? Prin ascendența lui țărănească ? Sau prin sănătatea fragilă, extrem de fragilă ?... Distinsa doamnă Mărgărit e o fanatică. Deși pare, chiar și este, și o desăvârșită femeie de lume. Dedată la toate obișnuitele, chiar mai puțin obișnuitele plăceri ale societății înalte. Pe care o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
prin țiuitul din urechile mele. Mi-e greață și sunt amețit. Mă așez Într-un colț și Înfulec rulourile, rupând și sfâșiind carnea ațoasă cu dinții mei ascuțiți, dorindu-mi să fie gâtul sfrijit al lui Donaldson. Noua vedetă În ascendență a Laburiștilor, Conrad Donaldson. Când mă Întorc sus sunt deja calm, dar, ori de câte ori mă gândesc la Donaldson și la ai lui, o furie sălbatică Îmi bubuie În piept. La un moment dat devine atât de puternică, Încât tremur și Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
accidentalului și a evenimentului imediat și derizoriu" și intrarea în "categoria valorilor estetice perene"37. Totuși o observație se impune: într-o perspectivă diacronică, spiritul satiric apare ca derivat etic al celui polemic, așadar situat în descendența acestuia și în ascendența celui pamfletar. Pe palierul sincronic vorbim de moduri operante în diferite tipuri textuale. Astfel, cele două forme sunt similare ca statut literar, în timp ce polemica aflată în raport de consangvinitate cu ele, dar dobândind în timp și o autonomie formală, prin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mari înălțimi. Și acum trebuie să arăt ce îi lega pe aceștia doi, pe Ahile și pe Patrocles. Patrocles sosește la curtea lui Peleu ca un tânăr de neam bun, însă nu de neam mare, și fără nici un zeu în ascendența sa. Și căutând azil în urma crimei săvârșite. Regele mirmidonilor îl primește, pe el și pe tatăl lui, Menoitios, mai mult decât cu bunăvoință, cu căldură. Și hotărăște ca Patrocles, deși mai mare, să-i fie lui Ahile scutier. Au copilărit
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cu căpetenia lor. Și totuși, Eudor era vlăstarul lui Hermes, iar Menestios, fiul râului-zeu Sperheu din Tesalia, îi era lui Ahile chiar nepot, născut fiind de sora lui după tată, Polidora. În timp ce Patrocles și Foinix nu aveau nici un zeu în ascendența lor și nici nu erau - cum nu era nici Automedon - de obârșie foarte aleasă. Automedon, fiul unui obscur Diores, este cel care conduce caii lui Ahile în luptă, dar, în viața lor zilnică de lângă Troia, îl ajută și într-altfel
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mari înălțimi. Și acum trebuie să arăt ce îi lega pe aceștia doi, pe Ahile și pe Patrocles. Patrocles sosește la curtea lui Peleu ca un tânăr de neam bun, însă nu de neam mare, și fără nici un zeu în ascendența sa. Și căutând azil în urma crimei săvârșite. Regele mirmidonilor îl primește, pe el și pe tatăl lui, Menoitios, mai mult decât cu bunăvoință, cu căldură. Și hotărăște ca Patrocles, deși mai mare, să-i fie lui Ahile scutier. Au copilărit
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cu căpetenia lor. Și totuși, Eudor era vlăstarul lui Hermes, iar Menestios, fiul râului-zeu Sperheu din Tesalia, îi era lui Ahile chiar nepot, născut fiind de sora lui după tată, Polidora. În timp ce Patrocles și Foinix nu aveau nici un zeu în ascendența lor și nici nu erau - cum nu era nici Automedon - de obârșie foarte aleasă. Automedon, fiul unui obscur Diores, este cel care conduce caii lui Ahile în luptă, dar, în viața lor zilnică de lângă Troia, îl ajută și într-altfel
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
a atras pe principele Carol dată fiind afinitatea celor doi tineri pentru natură, poezie și artă, spre știință și spre tot ce este frumos, adică (în limbajul esteticienilor) pentru frumosul natural și artistic. În lipsa Almanahului Gotha, nu am putut găsi ascendența prințesei Hilde de Nassau. Almanahul a apărut prima oară în 1763-1764, din inițiativa lui Wilhelm de Rothberg și Emmanuel Christoph Klupfel din orașul Gotha, acesta din urmă fiind primul care a introdus primele tabele genealogice. Almanahul a apărut cu regularitate
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Law (1858-1923) a fost prim-ministru numai un an de zile (1822-1823) și primul premier non-britanic. S-a născut în provincia New Brunswick din Canada ca fiu al reverendului prezbiterian James Law și al Elisabetei Kidman, ambii părinți avînd o ascendență irlandeză. A urmat mai întîi școala Gilbertfield din Hamilton (Canada) pînă în 1870, apoi liceul din Glasgow (Scoția), fiind crescut în Scoția. Între 1900-1923 a fost membru al Partidului Conservator, fiind reprezentantul în Parlament al circumscripțiilor electorale Blackfriars din Glasgow
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Clementine (născută Hozier) cu care se căsătorise la 12 septembrie 1908 în eleganta biserică St. Margaret's de pe latura de nord a abației Westminster, precum și patru copii în viață: Lady Diana, lordul Randolph, Sarah Churchill și Mary Churchill. Clementine avea ascendență nobiliară: mama ei, Lady Blanche Henriette Ogilvy, era cea de-a doua soție a lui Sir Henry Montague Hozier și fiică a celui de-al șaptelea conte de Airlie. Diana Churchill s-a măritat cu parlamentarul și ministrul conservator Sir
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
semantice a lexemelor finale din sintagmele nominale, lexeme care au devenit morfeme cu rol de terminații. Astfel, la un prim nivel de analiză etimologică distingem în cuvântul latin patria structura morfematică pa-tri-a, structură în care fiecare morfem, inclusiv terminația, are ascendența lexematică pierdută. La fel stau lucrurile cu terminația -ae din genitivul și dativul acestui cuvânt, patriae, și cu terminația -am din acuzativ, patriam. Aceeași lipsă de etimologie evidentă o întâlnim și la celelalte terminații ale sistemului de declinare nominală din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ceilalți determinanți ai cazurilor, și nici prepoziții al căror sens este mai concret decât cel al terminațiilor. În limba maghiară toți determinanții care conturează funcția sintactică și relațională a substantivului sunt postpuși în manieră aglutinantă sau ca postpoziții și au ascendență evidentă sau identificabilă în cuvinte pronominale, adverbiale sau substantivale, exprimând sensuri mai concrete și mai detaliate decât ale prepozițiilor. O imagine asupra desfășurării sintactice a substantivului maghiar poate oferi următorul tabel structurat pe criteriile aglutinat/neaglutinat și valoare cazuală. A
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
am citit doar cărțile tatălui meu”. III. Cazul acuzativ. Este cazul obiectului direct și are marca -t: hosszú elet-et élni „a trăi viață lungă”; jó napot „(vă doresc) o zi bună”. Marca obiectului direct este de origine pronominală. Ea are ascendență comună cu articolul hotărât din bulgară: -ăt, -ta, -to; te. IV. Cazul dativ. Sensul obiectului indirect se exprimă prin -nak, -nek „spre, către, la”: Jánosnak „lui Ianoș”; A fizetést átadom az asszonynak „Salariul îl predau soței”; neki „lui, ei”. Echivalentul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și chiar și pastișa pot deveni forme de hibridizare artistică, în sensul pozitiv, de fortificare și revigorare a seminței textuale primare. Într-o carte de referință cu titlul semnificativ Melancolia descendenței, Monica Spiridon sublinia raportul dintre parodie și preocuparea pentru ascendență, pentru recuperarea modelelor și legitimare paradigmatică: "Conservatoare și înnoitoare în același timp, reverențioasă dar și distructivă, parodia rămâne un gen ambiguu și deschis, formula ideală pentru artistul doritor să-și verse în text umorile alimentate de conștiința succesoratului"43. Motivația
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cei care au creat comic-strips, ci unii dintre cei care au activat în altă ramură a industriei de divertisment adresat publicului larg, cel al magazinelor de ficțiune tipărite pe hârtie de foarte slabă calitate, denumite datorită acestui fapt "pulp fiction". Ascendența acestor producții se regăsește în romanele de duzină ale erei Războiului Civil, foarte populare și în primele decenii ale secolului XX, scrise fără talent și fără a necesita capacități intelectuale, pline de excese lubrice, sadice sau grotești (cu personaje facile
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a avut un impact asupra culturii americane mai mare decât cealaltă invenție pe care a înregistrat-o, poligraful (deși publicul îi rămâne în continuare majoritar masculin).612 Este adevărat că unele feministe o considerau progresistă pe Wonder Woman, eroina cu ascendență directă în mitologia olimpiană, însă ea confirma modelul victorian al societății americane tradiționale, în care atributele feminine majore, precum compasiunea sau empatia sunt mai degrabă exploatate pentru a-i constrânge pe bărbații agresivi decât ca auto-împlinire a femeii, plasându-se
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
se operează explicit (Thor sau Hercule au fost "coborâți" din panteonul scandinav și cel grec în paginile comics ca super-eroi, cu viață și continuitate proprie în banda desenată, nu doar ca pretexte pentru a povesti miturile originare), se recurge la ascendența mitologică pentru a crește nivelul intelectual și moral al benzii desenate și a justifica astfel demersul din punct de vedere calitativ (un alt exemplu edificator este eroul Captain Marvel, care intră în scenă atunci când Billy Bateson, adolescentul plăpând, rostește parola
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
rezultând într-o veritabilă magie a științei (populată de roboți, rachete, mutanți, călătorii în timp, stații orbitale și alte artefacte fantasmatice ale imaginației pseudoștiințifice).762 Jean-Bruno Renard identifica patru trăsături comune ale super-eroilor, atribute care oferă dovezi în plus ale ascendenței lor mitologice. Cel dintâi ar fi superputerea. Și primii eroi pulp posedau capacități superioare, chiar dacă nu super-puteri (astfel, Fantoma era curajos și puternic precum Ahile, iar Mandrake era șiret, itinerant și fidel precum Ulise). Puterile supraumane ale celor mai mulți eroi îi
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
indefinibil al devenirii absolutului... Esențialul indefinibil Așa cum arborele este infinit, așa cum orice familie are mamă, tată, copii și strămoși, la fel și familia spirituală a prezenței divine ar trebui să implice multiplicarea, o latură feminină, o latură masculină și o ascendență și descendență la infinit...dacă am raporta divinul la divizarea și diversitatea acestei lumi amestecate... dacă am vedea arborele ca ramificat și nu rotund întreg indivizibil... însă a spune că spiritul are gen sau formă sau definiție înseamnă a anula
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
de o piele diferită. Mi s-a spus că în încăperile acelea a intrat, împreună cu Augustus, și amiralul Agrippa, bărbatul care se căsătorise cu fiica sa, Julia, și distrusese flota lui Marcus Antonius. La auzul acelor nume, care evocau neașteptat ascendența sa maternă, Gajus tresări. Privindu-l pe Germanicus, preotul declară că Agrippa era un bărbat foarte curajos. — Mi s-a spus însă că s-a împiedicat de covoarele din sala unde a văzut, în picioare, fără rușine, asemenea Venerei, statuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mâini. Prin contrast, Du Maurier nu avea aproape deloc convingeri. — Cred că m-am născut sceptic, Îi spuse el lui Henry Într-o zi, pe când stăteau pe Banca Confesiunilor; fusese crescut În religia protestantă, dat fiind că tatăl său avea ascendență hughenotă și familia mamei era anglicană, dar cu o atitudine față de religie mai degrabă pragmatică decât dogmatică. Fratele meu Eugene a fost botezat Într-o biserică catolică pentru a fi pe placul unui aristocrat, prieten de familie, al cărui nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la puțin timp după decesul artistului, conțineau subiecte numeroase de meditație. Auzise despre Moscheles, deși nu Îl Întâlnise niciodată: era un artist de succes moderat, fiul unui muzician faimos, prieten cu Browning (al cărui portret Îl pictase), cetățean britanic cu ascendență europeană iudaică și educație cosmopolitană. Cei doi fuseseră colegi la Academia de Artă din Antwerp și prieteni În anii dificili care urmaseră. Mai târziu În viață, Du Maurier nu cultivase relația, iar aluziile ocazionale făcute față de Henry fuseseră oarecum condescendente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]