1,401 matches
-
de durere și moarte prin jertfa, moartea și Învierea lui Iisus Hristos. Postul este așadar un „rai lăuntric“ în care locuiește Dumnezeu Cel desăvârșit. Creștinii recapitulează istoria și o redeschid iubirii de oameni a lui Dumnezeu. Trecutul este vindecat prin asceză și iubire de frați și toate durerile istoriei sunt ispășite prin Crucea și Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Postul este casa cea adevărată a neamului omenesc, împlinirea vocației de hrănire din lumina lui Dumnezeu: „Strălucit-a nouă luminat ca niște
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1425973305.html [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
al II-lea î.Hr., caracterizată prin comunitatea bunurilor și ascetism și cu oarecare influență asupra creștinismului primar (subl. mea, G.P.).” De-ajuns atât ca să ne formăm o primă imagine despre esenieni: Puneau bunurile în comun și mergeau cu cumpătarea până la asceză, adică făceau tocmai ceea ce mai târziu Însuși Mântuitorul pretindea de la ascultătorii și adepții Săi, iar creștinismul n-a contenit să recomande de-a lungul secolelor. Prin urmare, nu putem vorbi doar de-o „oarecare influență asupra creștinismului primitiv”, atât timp cât principiile
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452745380.html [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
Maramureșului istoric, a intrucției și educației școlare, seminariale, universitare, postuniversitare și doctorale, de la Cluj Napoca și Sibiu; a muncii, șlefuirii, dăruirii, jertfei, perseverenței și tenacității Preasfinției Voastre, cultivate și dobândite la Școala vieții monahale, în duhul și trăirea călugărească a postului, ascezei și rugăciunii neîncetate, în vatra sfântă a Mănăstirii dumneavoastră de suflet și de metanie - “Sfânta Ana” din Rohia, lângă mari părinți duhovnicești și oameni însemnați cum ar fi: Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira - al cărui ucenic preaiubit și prim colaborator îi
SCRISOARE DESCHISĂ.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1396854251.html [Corola-blog/BlogPost/354107_a_355436]
-
maleficii * De la gnostici la supercorzi, trecând prin eretici și mistici * Iahve sau Epopeea unei cruzimi cu scop nobil * Cataclisme, masacre și molime în cursa pentru « puritate » * Îmblânzirea omului prin ADN și activitate neuronală orientată * Despre « performanțe » obținute prin meditație și asceza * Inexplicabilele viziuni mari ale unor oameni mici * Zbor cu trupul, cu insula sau cu vaporul * Călătorii în aer și în timp, fără trup sau fără identitate Petru Vintilă jr. (născut în 1955 la București) a absolvit Institutul de Arte Plastice
Lansări de carte by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105936_a_107228]
-
tot ceea ce face. Aici moartea nu este macabrul, sinistrul, tenebrul; sentimentul morții este, de fapt, expresia profundului mister al trecerii spre necunoscut, căci, până la urmă, necunoscute rămân toate: iubirea nu este amor, cum nu este pendulare între plăcerea simțurilor și asceza! Theodor Rapăn este un stilist care tinde spre perfecțiune. În viziunea lui, poetul trebuie să fie preocupat de așezarea în plan estetic a stărilor ce țin de noblețea umană. Sobrietatea și concizia, izvorâte din limbajul poetic, definesc stilul poeziei lui
O PROVOCARE – ICONOSONETELE ŞI CONTRASONETELE LUI THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1432382405.html [Corola-blog/BlogPost/365527_a_366856]
-
corpului, mergând de la exerciții de respirație până la reprimări dure. Dorința de stăpânire perfectă a corpului este legată de conceptul de ataraxie, văzută ca absența tulburării, care ar conduce corpul la adevărata sa unitate cu sufletul, care la rândul lui, prin asceză, îl poate face să intre în unitate cu cosmosul. Adevărata înțelepciune constă în a accepta inevitabilul, care, de altminteri, se înscrie în ordinea universală perfectă. Omul trebuie să-și elimine din suflet orice fel de pasiuni, patimi, pofte, dorințe, pentru
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
o mănăstire benedictină de Jutta von Sponheim, după moartea acesteia în 1136, Hildegard este aleasă în locul ei, conform "viziunii" (visului avut de ea)În mod repetat Hildegard are conflicte cu starețul "Hugo von Disibodenberg" pe motivul refuzului de a practica "asceza" (meditația) unul dintre principiile călugărilor. Astfel, în rândul adepților ei, vor fi reguli de alimentație mai puțin severe, iar timpul de rugăciune și a liturghiilor va fi scurtat.Conflictul se agravează când Hildegard dorește întemeierea unei mănăstiri proprii, călugării benedictini
Hildegard von Bingen () [Corola-website/Science/305749_a_307078]
-
perioada Împăratului Iustinian (secolul al VI-lea) termenii "isihast" și "anahoret" devin sinonimi. Astfel, sunt folosiți sistematic de către Sf. Ioan Sinaitul (523-603). Se pare că termenul semnifică în mod particular integrarea repetării continue a rugăciunii lui Iisus în practica de asceză mentală, folosită încă de Părinții pustiei din Egipt. Din secolul al XIV-lea, termenul se referă în mod precis la repetarea Rugăciunii lui Iisus în practicarea ascezei mentale, asistată de anumite tehnici psihofizice, în mediul monastic din Muntele Athos. Potrivit
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]
-
în mod particular integrarea repetării continue a rugăciunii lui Iisus în practica de asceză mentală, folosită încă de Părinții pustiei din Egipt. Din secolul al XIV-lea, termenul se referă în mod precis la repetarea Rugăciunii lui Iisus în practicarea ascezei mentale, asistată de anumite tehnici psihofizice, în mediul monastic din Muntele Athos. Potrivit tradiției, întemeietorul în Athos al mișcării a fost Grigore Sinaitul, un călugăr născut, se pare în Asia Mică și care a umblat o vreme îndelungată în Orient
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]
-
presupune "retragerea" individului în sine, îndreptarea atenției spre mintea necorporală. Sfântul Ioan Sinaitul descrie practica isihastă ca pe un exil pe înălțimi în vederea rugăciunii și supravegherii "viei" (aluzie la parabola evanghelică) pe care o pândesc hoții. Alegoria se referă la asceza mentală, la respingerea prin rugăciune a gândurilor ispititoare ("hoții") care îl pândesc. Scopul isihastului este cunoașterea față către față a lui Dumnezeu. În singurătate, el repetă rugăciunea lui Iisus "cu inima", adică în mod real, ca pe o invocație a
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]
-
și teologilor bizantini, altfel cunoscători exemplari ai tezaurului filozofic elin și utilizatori ai lui, în limitele îngăduite de credința creștină. Mișcarea isihastă a cărei nume vine de la monahii "isihaști" adică aceia care preferau, în locul comunităților călugărești, locurile retrase care favorizau asceza și existența în tăcere, cu rădăcini în epoca bizantină timpurie (practica monastică din Siria și Palestina ce a arătat de mult elemente pre-isihaste), se va închega într-un sistem al filozofiei bizantine din secolul al XIV-lea. Isihasmul a mai
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]
-
curente artistice. Aspirația către o arhitectură simplă, către o logică liniară a proporțiilor domină arta lui Pallady, care refuză grandilocvența, sentimentalitatea și pitorescul ieftin, făcând evidentă orientarea sa structurală spre compoziția clasică. Sensibilitatea sa controlată este dublată de o supremă asceză a spiritului, într-o unitate care îl distinge de lirismul post-impresionist. Predilecția lui Pallady pentru natura moartă denotă dorința de a reda într-un tablou un fragment din realitatea universală, în toată poezia și armonia sa. Renunțarea la pictarea peisajelor
Theodor Pallady () [Corola-website/Science/297777_a_299106]
-
sa întru lumina dumnezeiască. Acesta este procesul pe care trebuie să-l urmeze sufletul în căutarea lui Dumnezeu și în unirea cu El. Acest demers - divin și uman totodată - al trecerii de la moarte la viață prin apa baptismală, apoi prin asceză, rugăciune, cultivarea virtuților și prin participarea la viața sacramentală a Bisericii este îndeplinit pentru ca bunul credincios să fie primit din nou în sânul Tatălui, să participe la El. Omul devine atunci un „purtător de Dumnezeu”, plin de Dumnezeu, o ființă
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
pe copii atât că „ființe”, cât și ca „simboluri”, indivizi în carne și oase care sunt adesea tratați nediferențiat ca reprezentanți ai unui grup-problemă. Activitatea lui Lacy cu adolescenți - de la experiența lor individuală până la implicațiile sociale - rezonează cu conceptul de asceza (ascesis) al lui Boal. După cum descrie Adrian Jackson, „Lucrăm cu o persoană, iar de la acel caz individual extrapolam la întregul grup și, uneori, la întreaga societate din care microcosmosul acelui grup face parte. Boal numește acest proces ascesis - translația de la
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
Luiza Barcan, 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu. De o simplitate aproape dezarmanta, dublată de o fermitate izvorâta din sentimentul convingerii alegerii firescului și al nezdruncinatei hotărâri, Elenă Murariu își dăruiește întregul farmec personal operei: aceasta este jertfă și asceza să. Nici urma de narcisism sau părere de sine în femeia delicată, dar totuși robustă din spatele atelierului, înconjurată de lucrări care mai de care mai prețioase, ca de propriii copii. Elenă Murariu are conștiința că rodirea acestor copii nu este
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
legii morale. O influență puternică în sânul Bisericii, în timpul pontificatului lui Inocențiu al III-lea, a avut-o aprobarea Ordinului Franciscanilor. Întemeietorul, Francisc d’Assisi, a suferit, începând cu anul 1209, o transformare lăuntrică, marcată în special de pocăință și asceză. Când, la 24 februarie 1209, a ascultat Evanghelia despre trimiterea ucenicilor(Mt. X, 7 ș.u.), a devenit conștient de misiunea vieții sale: să-L urmeze pe Hristos printr-o viață dusă în sărăcie apostolică. Adăugându-i-se adepți, admiratori
Papa Inocențiu al III-lea () [Corola-website/Science/305428_a_306757]
-
la Mânăstirea Siriană Sfânta Maria din Wadi el Natrun (Deșertul de Vest din Egipt), și a primit numele de Părintele Antonius Sirianul. Între 1956-1962, a trăit ca pustnic într-o peșteră din apropierea mânăstirii, dedicându-și timpul meditației, în rugăciune și asceză. La 31 august 1958 a fost hirotonit ca preot, apoi stareț al mânăstirii Sfânta Maria. Antonius Sirianul a fost printre candidații numiți pentru scaunul papal în 1959, dar în acel moment Cyril al VI-lea a fost ales în această
Shenouda al III-lea () [Corola-website/Science/313941_a_315270]
-
sa întru lumina dumnezeiască. Acesta este procesul pe care trebuie să-l urmeze sufletul în căutarea lui Dumnezeu și în unirea cu El. Acest demers - divin și uman totodată - al trecerii de la moarte la viață prin apa baptismală, apoi prin asceză, rugăciune, cultivarea virtuților și prin participarea la viața sacramentală a Bisericii este îndeplinit pentru ca bunul credincios să fie primit din nou în sânul Tatălui, să participe la El. Omul devine atunci un „purtător de Dumnezeu”, plin de Dumnezeu, o ființă
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
rațiuni necesare pentru existența și natura lui Dumnezeu, după ce în "Monologion" adusese rațiuni pentru ideea de Trinitate. "De ce s-a făcut Dumnezeu om" este o încercare similară privind întruparea. Miza acestor încercări este o punere a rațiunii în situații similare ascezei, motiv pentru care textele lui Anselm nu abundă în citate sau referiri biblice cât mai ales în argumentații dense, menite a confirma compatibilitatea totală dintre rațiune și credință. Pentru Anselm, "argumentum" nu înseamnă „argument logic” ci mai degrabă dovedirea cu ajutorul
Anselm de Canterbury () [Corola-website/Science/299662_a_300991]
-
Asceza (din limba greacă ἄσκησις, „exercițiu”) (numită și „ascetism”) este un stil de viață caracterizat de abstinenta de la unele plăceri lumești. Sunt de asemenea, în limbajul religios, un ansamblu de exerciții fizice și spirituale, considerate purificatoare, efectuate de unii călugări. Opusul
Asceză () [Corola-website/Science/317139_a_318468]
-
din limba greacă ἄσκησις, „exercițiu”) (numită și „ascetism”) este un stil de viață caracterizat de abstinenta de la unele plăceri lumești. Sunt de asemenea, în limbajul religios, un ansamblu de exerciții fizice și spirituale, considerate purificatoare, efectuate de unii călugări. Opusul ascezei este libertinajul. Se poate face diferența între asceza individuală și cea colectivă, un exemplu de asceza colectivă fiind ramadanul în religia islamică. Motivațiile ascezei pot fi de tip religios sau filozofic, dar pot avea și alte origini, cum ar fi
Asceză () [Corola-website/Science/317139_a_318468]
-
este un stil de viață caracterizat de abstinenta de la unele plăceri lumești. Sunt de asemenea, în limbajul religios, un ansamblu de exerciții fizice și spirituale, considerate purificatoare, efectuate de unii călugări. Opusul ascezei este libertinajul. Se poate face diferența între asceza individuală și cea colectivă, un exemplu de asceza colectivă fiind ramadanul în religia islamică. Motivațiile ascezei pot fi de tip religios sau filozofic, dar pot avea și alte origini, cum ar fi în cazul unui protest social său politic (greva
Asceză () [Corola-website/Science/317139_a_318468]
-
de la unele plăceri lumești. Sunt de asemenea, în limbajul religios, un ansamblu de exerciții fizice și spirituale, considerate purificatoare, efectuate de unii călugări. Opusul ascezei este libertinajul. Se poate face diferența între asceza individuală și cea colectivă, un exemplu de asceza colectivă fiind ramadanul în religia islamică. Motivațiile ascezei pot fi de tip religios sau filozofic, dar pot avea și alte origini, cum ar fi în cazul unui protest social său politic (greva foamei). Asceza poate face uneori parte din anumite
Asceză () [Corola-website/Science/317139_a_318468]
-
limbajul religios, un ansamblu de exerciții fizice și spirituale, considerate purificatoare, efectuate de unii călugări. Opusul ascezei este libertinajul. Se poate face diferența între asceza individuală și cea colectivă, un exemplu de asceza colectivă fiind ramadanul în religia islamică. Motivațiile ascezei pot fi de tip religios sau filozofic, dar pot avea și alte origini, cum ar fi în cazul unui protest social său politic (greva foamei). Asceza poate face uneori parte din anumite antrenamente sportive. Asceza sexuală este practicată de Biserică
Asceză () [Corola-website/Science/317139_a_318468]
-
și cea colectivă, un exemplu de asceza colectivă fiind ramadanul în religia islamică. Motivațiile ascezei pot fi de tip religios sau filozofic, dar pot avea și alte origini, cum ar fi în cazul unui protest social său politic (greva foamei). Asceza poate face uneori parte din anumite antrenamente sportive. Asceza sexuală este practicată de Biserică Romano-Catolică, de ordine călugărești, de pustnici sau de alte credințe (de exemplu preoții tibetani etc). Asceza sexuală poate provoca efecte biologice deranjante. Astfel, din chiar debutul
Asceză () [Corola-website/Science/317139_a_318468]