1,950 matches
-
Durata sau AMPLITUDINEA unei ANACRONII; TIMPUL ISTORIEI acoperit de ea. ¶Genette 1980. întîmplare [happening]. Împreună cu ACTUL sau ACȚIUNEA, unul din cele două feluri de EVENIMENTE narate, o schimbare de stare necauzată de un AGENT și manifestată în discurs printr-o ASERȚIUNE PROCESUALĂ de felul lui a se întîmpla. "A început să plouă" și "Maria a fost lovită de o piatră" reprezintă întîmplări. ¶Chatman 1978. Vezi și ASERȚIUNE NARATIVĂ. întoarcere în trecut [flashback]. O ANALEPSĂ; o RETROSPECȚIE, o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT, o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o schimbare de stare necauzată de un AGENT și manifestată în discurs printr-o ASERȚIUNE PROCESUALĂ de felul lui a se întîmpla. "A început să plouă" și "Maria a fost lovită de o piatră" reprezintă întîmplări. ¶Chatman 1978. Vezi și ASERȚIUNE NARATIVĂ. întoarcere în trecut [flashback]. O ANALEPSĂ; o RETROSPECȚIE, o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT, o BUCLĂ TEMPORALĂ. Termenul se folosește adesea în legătură cu narațiunea cinematică (Cetățeanul Kane, Fragii). ¶Chatman 1978; Prince 1982; Souvage 1965. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. J joncțiune [junction]. O
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
RETROSPECȚIE, o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT, o BUCLĂ TEMPORALĂ. Termenul se folosește adesea în legătură cu narațiunea cinematică (Cetățeanul Kane, Fragii). ¶Chatman 1978; Prince 1982; Souvage 1965. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. J joncțiune [junction]. O relație care leagă SUBIECTUL de OBIECT și produce ASERȚIUNI STATICE. Există două feluri de bază ale joncțiunii: CONJUNCȚIA ("X este cu Y", "X are Y") și DISJUNCȚIA ("X nu este cu Y", "X nu are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. judecată [thought]. 1. Împreună cu PERSONAJUL (ETHOS), una din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu FORMA sa); mediul reprezentării narative (verbal, cinematic, coregrafic etc.). O reprezentare cinematică a unui bărbat care mănîncă, apoi doarme, și o reprezentare verbală a sa pot constitui două manifestări diferite ale aceleiași forme de discurs (sau un set de ASERȚIUNI NARATIVE). ¶Chatman 1978. Vezi și MEDIU NARATIV. manipulare [manipulation]. În descrierea greimasiană a structurii narative canonice, acțiunea REMITENTULUI asupra SUBIECTULUI, pentru a-l face pe acesta din urmă să execute un program dat. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1983a; Greimas
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau MODUL (mode) și PERSPECTIVA sau PUNCTUL DE VEDERE ce regularizează informația narativă. Modul narativ variază dacă este vorba de REPREZENTARE sau RELATARE, bunăoară; el variază și dacă se adoptă FOCALIZAREA INTERNĂ sau EXTERIOARĂ. ¶Genette 1980. modalitate [modality]. Calificarea unei aserțiuni sau a unui set de aserțiuni de un operator modal (cf. "Ion era bolnav" și "Ion nu știa că-i bolnav"). Operatorul, de exemplu, poate fi aletic (exprimă modalitățile de posibilitate, imposibilitate și necesitate), deontic (exprimă modalitățile de permisiune, prohibiție
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PUNCTUL DE VEDERE ce regularizează informația narativă. Modul narativ variază dacă este vorba de REPREZENTARE sau RELATARE, bunăoară; el variază și dacă se adoptă FOCALIZAREA INTERNĂ sau EXTERIOARĂ. ¶Genette 1980. modalitate [modality]. Calificarea unei aserțiuni sau a unui set de aserțiuni de un operator modal (cf. "Ion era bolnav" și "Ion nu știa că-i bolnav"). Operatorul, de exemplu, poate fi aletic (exprimă modalitățile de posibilitate, imposibilitate și necesitate), deontic (exprimă modalitățile de permisiune, prohibiție și obligație), axiologic (exprimă modalitățile de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
temă în aceeași lucrare. Motivul ar trebui deosebit și de TOPOS, care este un complex specific de motive ce apare frecvent în texte (literare): nebunul înțelept, copilul bătrîncios, locus amoenus etc.. 2. O unitate narativă, minimală la nivelul sintactic; o ASERȚIUNE NARATIVĂ. Pentru Tomașevski, motivele pot fi statice (desemnînd o STARE), sau dinamice (desemnînd un EVENIMENT). În plus, ele pot fi logic esențiale acțiunii narative și coerenței sale cauzal-cronologice (MOTIVE CONEXE), sau pot fi logic neesențiale acesteia (MOTIVE LIBERE). 3. Un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
MIJLOC, NARABILITATE. narabilitate [reportability]. Calitatea care face ca situațiile și evenimentele să merite a fi povestite. Situațiile și evenimentele care sînt (descrise ca fiind) extraordinare, minunate, bizare (în opoziție cu ordinare, terne, obișnuite) sînt narabile. Se poate spune că o aserțiune narabilă are forța uneia exclamatorii, iar naratorii își subliniază, îndeobște, narabilitatea (DISPONIBILITATEA NARATIVĂ) aserțiunilor prin procedee evaluative. Pratt 1977. Vezi și EVALUARE, NARABIL. narare [narrating]. 1. Povestirea sau relatarea unui eveniment sau a mai multor evenimente. 2. DISCURSUL (în opoziție
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fi povestite. Situațiile și evenimentele care sînt (descrise ca fiind) extraordinare, minunate, bizare (în opoziție cu ordinare, terne, obișnuite) sînt narabile. Se poate spune că o aserțiune narabilă are forța uneia exclamatorii, iar naratorii își subliniază, îndeobște, narabilitatea (DISPONIBILITATEA NARATIVĂ) aserțiunilor prin procedee evaluative. Pratt 1977. Vezi și EVALUARE, NARABIL. narare [narrating]. 1. Povestirea sau relatarea unui eveniment sau a mai multor evenimente. 2. DISCURSUL (în opoziție cu ISTORIA). 3. Semnele dintr-o narațiune care reprezintă activitatea de narare, originea sa
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
are un AGENT (sau PRATTON). Personajul (ETHOS) este elementul în raport cu care putem spune că agenții aparțin unui anumit tip. Este un element secundar, constînd din trăsături-tip adăugate agentului cu scopul de a-l caracteriza. Dacă judecata e dezvăluită de aserțiunile agentului ca și de modul său de gîndire și argumentare, personajul e dezvăluit de opțiunile, deciziile și acțiunile agentului, precum și de felul în care ele sînt executate. ¶Alexandrescu 1974; Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1974 [1987]; Bourneuf, Ouellet 1975; Bremond 1973
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fi astfel. ¶Bakhtin 1984 [1970]; Banfield 1982; Lemon, Reis 1965; Titunik 1963; Vinogradov 1980. povestire factuală [Aussage]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, în accepția lui Hamburger, opus la ceea ce se numește POVESTIRE FICȚIONALĂ (fiktionale Erzählen). Povestirea factuală constă din aserțiuni de realitate, istorice, teoretice și pragmatice (ca și aserțiuni de "realitate prefăcută", de exemplu în NARAȚIUNEA ficțională LA PERSOANA ÎNTÎI): acestea se pot raporta la un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa. Povestirea ficțională, pe de altă parte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1965; Titunik 1963; Vinogradov 1980. povestire factuală [Aussage]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, în accepția lui Hamburger, opus la ceea ce se numește POVESTIRE FICȚIONALĂ (fiktionale Erzählen). Povestirea factuală constă din aserțiuni de realitate, istorice, teoretice și pragmatice (ca și aserțiuni de "realitate prefăcută", de exemplu în NARAȚIUNEA ficțională LA PERSOANA ÎNTÎI): acestea se pot raporta la un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa. Povestirea ficțională, pe de altă parte, constă dintr-o NARAȚIUNE ficțională LA PERSOANA A TREIA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
UNIVERSUL NARAT. ¶Banfield 1982; Hamburger 1973. povestire ficțională [fiktionale Erzählen]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, după Hamburger, care o opune la ceea ce s-ar numi POVESTIRE FACTUALĂ (Aussage). Povestirea ficțională constă dintr-o NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. Dacă aserțiunile care constituie povestirea factuală se pot lega de un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa, în povestirea ficțională personajele fictive introduse la persoana a treia sînt subiectul enunțurilor, gîndurilor, sentimentelor și acțiunilor prezentate. Mai mult, timpul gramatical de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este un asemenea exemplu. Prima nu se referă în nici un fel și nici nu face aluzie la ce se va întîmpla; cea de-a doua o face explicit. ¶Genette 1980. Vezi și PREFIGURARE. predicat [predicate]. Într-o PROPOZIȚIE SIMPLĂ sau aserțiune, ceea ce afirmă ceva despre subiectul propoziției sau aserțiunii. Există predicate statice ("Maria era tristă") și predicate dinamice ("Maria mîncă o franzelă"). În plus, există predicate de bază ("Maria mergea cîte trei kilometri în fiecare zi") și predicate transformate (rezultînd din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în nici un fel și nici nu face aluzie la ce se va întîmpla; cea de-a doua o face explicit. ¶Genette 1980. Vezi și PREFIGURARE. predicat [predicate]. Într-o PROPOZIȚIE SIMPLĂ sau aserțiune, ceea ce afirmă ceva despre subiectul propoziției sau aserțiunii. Există predicate statice ("Maria era tristă") și predicate dinamice ("Maria mîncă o franzelă"). În plus, există predicate de bază ("Maria mergea cîte trei kilometri în fiecare zi") și predicate transformate (rezultînd din TRANSFORMAREA simplă sau complexă a unui predicat dat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
timp real și nici nu se atașează la situații și evenimente descrise ca fiind trecute. Pentru Hamburger, acest statut special al preteritului epic este pus în evidență de combinații între el și circumstanțialele DEICTICE (temporale) care ar fi inacceptabile în aserțiuni despre realitate: iată, de exemplu: " El a văzut-o, și acum se simțea rău", în care o formă adverbială desemnînd un prezent se combină cu un preterit. Unii cercetători ai narațiunii (Bronzwaer, Chatman) argumentează în sensul că pretenția lui Hamburger
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
elemente caracterizate de un număr de însușiri și relații la un anume timp sau loc; o situație. NARAȚIUNEA este reprezentarea uneia sau mai multor schimbări ale stării de lucruri. ¶Beaugrande 1980; van Dijk 1974-75; Genot 1979. Vezi și EVENIMENT, MOTIV, ASERȚIUNE STATICĂ. stare-țintă [goal-state]. Vezi SCOP. statut [status]. Relația între NARATOR și actul de NARARE. Împreună cu CONTACTUL și POZIȚIA, statutul este una din cele trei relații de bază în funcție de care se structurează PUNCTUL DE VEDERE. ¶Lanser 1981. stil direct [direct style
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
timbru inconfundabil asigurat prin armonia perfectă între fondul ideatic și analitic al problematicii abordate și forma lor de expresie. Judecăților de valoare le-a asociat mereu cele mai adecvate expresii, apelând nu o dată la limbajul metaforic pentru a conferi propriilor aserțiuni o sporită capacitate de sugestie. Cu titlu de exemplu și fără a ne îndepărta de tema ultimei sale cărți, putem cita un singur fragment dintr-un studiu al său cuprins în volumul de față: „Viața politică internațională a Principatelor Române
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
peste 850 meșteri, Focșanii cu peste 700 meșteri, Galații cu peste 600 meșteri etc. Aceste constatări demonstrează netemeinicia concepției lui N. Iorga, mai ales, potrivit căreia meșteșugurile în Moldova erau practicate mai ales de către străini. Se impune deci revizuirea acestei aserțiuni, în sensul că în târguri și orașe meșteșugarii moldoveni alcătuiau mai bine de jumătate din numărul total al meșteșugarilor (fără să mai vorbim de meșteșugarii din mediul sătesc, care, în marea lor majoritate, erau moldoveni), dar că totuși rolul pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
informații provenite din surse franceze sau filo-franceze, ar însemna să ne însușim afirmația că L. von Stein a fost adus la Viena în mod special pentru elaborarea planurilor austriece de expansiune economică în regiunea Dunării de Jos. Cum însă acestei aserțiuni îi lipsește o confirmare demnă de încredere, se cuvine s-o privim cu rezerve, mai ales că venirea lui L. von Stein la Viena s-a produs în perioada când Leo Thun, reformatorul învățământului austriac, pentru a face din Viena
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
indecidabile, fie contradictorii. Teorema lui Gödel exprimă un apofatism matematic și logic, ca un ecou al apofatismului religios 13. Ea ne spune că un sistem de axiome suficient de bogat conduce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii. Această ultimă aserțiune este adesea uitată în lucrările de popularizare a acestei teoreme. Teorema lui Gödel are o importanță considerabilă pentru orice teorie modernă a cunoașterii. Mai întîi, ea nu privește doar domeniul aritmeticii, ci și orice matematică ce include aritmetica. Or, matematica
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
servește propria finalitate) în sensul de a clădi un raport de finalitate între cultură și natură. II.3.b. Locul "tipului" în evoluția personalizării energiei C. Rădulescu-Motru urmărește evoluția formelor istorice ale personalității mai cu seamă pe cazul culturii europene. Aserțiunile lui au, totuși, valabilitate universală. De altminteri, autorul însuși susține o asemenea extensie "teoretică". Alegerea culturii europene, pentru a face din ea sistem de referință în chestiunea personalității, a fost condiționată de exemplaritatea ei în sensul cuprinderii întregii evoluții personalizate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
gemenii Strepetz, Iuri și Wolf Strepetz, și când unul nu știa să răspundă la lecție, răspundea celălalt în locul lui și nimeni n-a putut să dovedească această mârșăvie! Da, de multe ori între doi gemeni se pot face multe confuzii, aserțiune pe care s-a bazat apărarea în cuvântul final. Așa că a fost nevoie de alte și alte înfățișări. Între timp, au trecut anii și tânărul avocat Dr. Vadicek nu mai era deloc tânăr, iar onorabilul judecător Doctor Johannes Rapaport a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
un parcurs spiritual ce evoluează „de la etnic la cultural”, iar mai apoi „de la cultural la ethos”, descriind tipurile de conștiință națională - istorică, organică, socială, spirituală (axiologică) și ontologică - în raport cu motivul originii, al statului și al destinului românesc. Exemplificarea și analiza aserțiunilor teoretice se modulează, ca și la Blaga, pe trunchiul creației folclorice și al tradiției anonime, tinzând să sistematizeze „letopisețul metafizic” în trei cronici - cea a Firii, a Cugetului și a Exilului; în conformitate cu ele, „povestind în-ființarea omului ursit la gospodăria sa
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
copiilor cu televiziunea. Cum măsurăm violența televizuală. Mecanisme discursive ale reprezentării violenței la TV Majoritatea investigațiilor consacrate evaluării conținuturilor violente din programele de televiziune apelează la două metode: Analiza de conținut, în diversele ei variante, inclusiv după modelul denumit „analiza aserțiunilor evaluative” al lui Osgood, model pertinent pentru determinarea intensității evaluative cu care un text, o emisiune se pronunță asupra unor fapte și reprezentărilor verbale sau iconice ale acestora. Prin aplicarea acestui model care face apel la semnificațiile variabile pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]