479 matches
-
va numi inteligență. Funcționarea corporal-cerebrală asigură, de asemenea, un anumit stil comportamental caracteristic psihismului indivizilor, în sensul a ceea ce la om se va numi temperament. Psihismul uman se formează și se afirmă însă într-un context specific ce presupune limbajul asertiv supraindividual, normele și valorile, instituțiile, practicile sociale și vizarea transcendenței. Dincolo de sinele primitiv, despre care se poate vorbi și la animale, în cazul persoanei umane trebuie să se țină cont de un psihism conștient, în specificul său reflexiv, subiectiv, intențional
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
normele și valorile, instituțiile, practicile sociale și vizarea transcendenței. Dincolo de sinele primitiv, despre care se poate vorbi și la animale, în cazul persoanei umane trebuie să se țină cont de un psihism conștient, în specificul său reflexiv, subiectiv, intențional și asertiv, capabil de libertate și autodeterminare. Psihismul conștient al omului se dimensionează prin asimilarea cunoașterii „teoretice” a lumii, așa cum aceasta e structurată în cadrul socio-culturii în care el există. Tot prin intermediul logosului (al limbajului, al narațiuniiă, subiectul îi caracterizează pe alții (Conform
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu se întâlnesc în biologie. Astfel, dacă la individul biologic se poate vorbi deja de un sine (selfă într-un sens special, la persoana umană trebuie să se aibă în vedere psihismul conștient în specificul său reflexiv, subiectiv intențional și asertiv, capabil de libertate, care se manifestă în interiorul logosului și vizează transcendența. La om funcționează limbajul asertiv, argumentativ și critic, nu doar cel comunicativ, prezent și la indivizii biologici. Prin limbaj se pot formula expresii, narațiuni, istorii, evaluări, caracterizări și teorii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sine (selfă într-un sens special, la persoana umană trebuie să se aibă în vedere psihismul conștient în specificul său reflexiv, subiectiv intențional și asertiv, capabil de libertate, care se manifestă în interiorul logosului și vizează transcendența. La om funcționează limbajul asertiv, argumentativ și critic, nu doar cel comunicativ, prezent și la indivizii biologici. Prin limbaj se pot formula expresii, narațiuni, istorii, evaluări, caracterizări și teorii asupra realității. Tot acest univers asertiv formulat prin sisteme semiotice diverse, ce au la bază limbajul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
manifestă în interiorul logosului și vizează transcendența. La om funcționează limbajul asertiv, argumentativ și critic, nu doar cel comunicativ, prezent și la indivizii biologici. Prin limbaj se pot formula expresii, narațiuni, istorii, evaluări, caracterizări și teorii asupra realității. Tot acest univers asertiv formulat prin sisteme semiotice diverse, ce au la bază limbajul natural, se desfășoară la un nivel supra-individual, el persistând dincolo de, și deasupra indivizilor umani, cu psihismul lor conștient, asimilând și îmbogățind această instanță a „logosului”. Capacitatea asertivă a limbajului uman
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Tot acest univers asertiv formulat prin sisteme semiotice diverse, ce au la bază limbajul natural, se desfășoară la un nivel supra-individual, el persistând dincolo de, și deasupra indivizilor umani, cu psihismul lor conștient, asimilând și îmbogățind această instanță a „logosului”. Capacitatea asertivă a limbajului uman joacă, desigur, un rol și la nivelul psihismului conștient al persoanei, care se dimensionează prin asimilarea cunoașterii „teoretice” a lumii, structurată ca și modelele coerente ale realității experimentate, imaginate sau despre care învață prin educație. Tot prin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
superfactori care, fiecare în parte, au zone polare: introversie/extroversie; nevroticism/stabilitate; psihoticism/superego. Fiecare dintre acești superfactori au o serie de trăsături de bază intercorelate: - psihoticism: agresiv, rece, egocentric, impersonal, impulsiv, antisocial, neempatic, creativ, încăpățânat; - extrovertit: sociabil, vioi, activ, asertiv, căutător de senzații, fără griji, dominant, agitat, aventuros; - nevroticism: anxios, depresiv, vinovat, stimă de sine scăzută, tensionat, irațional, rușinos, afectiv, emoțional. Deși se ancorează adânc în planul biologic, sistemul de trăsături a lui Eysenck nu e doar temperamental, implicând multe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1999Ă. La aceștia s-a ajuns pornindu-se tot de la lexic și de corelațiile prin analiză factorială, în tradiția lui Allport și Cattel, prin reducerea celor 35 de variabile. Cei cinci factori, considerați independenți unul de altul, sunt: extroversie (vorbăreț, asertiv, energică; agreabilitate (natural, cooperativ, încrezătoră; conștiinciozitate (ordine, rezonabilitate, demn de încredereă; stabilitate emoțională versus nevroticism (calm, ne-nevrotic, nu se tulbură ușoră; deschidere spre experiență (inteligent, imaginativ, care gândește independentă. Acești cinci factori pot avea valori pozitive sau negative și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
puțin importante, sau chiar ignorate. 2.10. Psihologia narativă a persoanei Identitatea și realitatea persoanei se manifestă în mediul lumii umane, caracterizată nu doar prin tehnologie - care evoluează contiunuu, preschimbând mediul de existență al oamenilor -, ci și prin limbajul discursiv, asertiv. Persoana umană nu e doar o ființă cu subiectivitate conștientă, ci și o ființă capabilă de discursuri, relatări, narațiuni, de caracterizări și evaluări, realizate cu ajutorul limbajului. Dintotdeauna oamenii s-au descris și caracterizat reciproc, fapt din care a rezultat tradiționala
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-ului, persoaneiă. Aceasta nu se manifestă doar la TP de tip borderline - la care e inclusă în criteriile de diagnostic -, ci și la cea dependentă (ce nu poate exista fără a fi dirijatăă, la cea evitantă (ce nu poate fi asertivă în raport cu alțiiă, la cea obsesiv-compulsivă (ce are limite difuzeă, la cea histrionică (ce adoptă variate identitățiă, la cea narcisică (ce își construiește o imagine fantezistă despre sineă, la cea schizoidă (ce se resimte ca un „nimeni”Ă ș.a.m.d.
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
corecte celor personale informale; insistă de obicei ca subordonații să adere la regulile și metodele stabilitate de elă. Negativist (Pasiv-Agresivă Contradictoriu (de exemplu, își asumă roluri opuse și schimbătoare în relațiile sociale; este în mod particular dependent, contrazice frecvent, este asertiv și de o independență agresivă; manifestă pică și invidie față de cei mai norocoși; acționează opozându-se manifest sau treptat obstructiv sau intolerant față de ceilalți, exprimând atitudini fie negative, fie incompatibileă. Auto-defetist (Masochistă Deferențial (de exemplu, se distanțează de cei care îl
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se pot corela în primul rând cu psihoticismul, unul din cei trei superfactori ce se caracterizează prin faptul de a fi: antisocial, rece afectiv, egocentric, impersonal, impulsiv, și parțial cu extroversia caracterizată prin felul de a fi sociabil, vioi, activ, asertiv, căutător de senzații tari. EYSENCK subliniază că înclinația spre comportament dissocial și crimă - care e parțial biologică - e mediată prin intermediul temperamentului, iar între normalitate și psihopatie există un continuum. BLACKBURN (1959Ă a studiat infractorii gravi, care au tulburări de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
emoționale ale unor evenimente și experiențe. Se presupune că rețelele neuronale profunde care corelează cogniția cu emoția sunt deficitare. Psihopatul are unele modele comportamentale și atitudinale care au în mod cert o bază cerebrală. Așa sunt: siguranța sa de sine, asertivă și dominatoare, contactul intens ochi în ochi (ca în fascinație, hipnozăă, intuirea vulnerabilității victimei, autocontrolul. Acestea și altele sunt instrumente psiho-neurologice ce-i asigură dominarea, controlul și manipularea altora (HARE, 1998Ă. Au fost incriminate disfuncții ale cortexului frontal-orbital, cortexului medial-temporal
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rău fatal. Așadar, o doză de agresivitate ne este necesară pentru afirmarea și menținerea identității noastre, a evoluției printre ceilalți și împreună cu ceilalți. Tot în viziune psihanalitică, asimilarea lumii de către copil se face, începând cu stadiul oral, prin manifestările agresive, asertive, ale copilului în raport cu mama și cu lumea. Din punct de vedere fiziologic, „testosteronul girează atât agresivitatea, cât și dorința sexuală, la ambele sexe”(Ginger, 2007, p. 106). Ambele pulsiuni au menirea de a promova viața: viața individului, în cazul agresivității
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mărită. Stadioanele sunt martore contagiate, uneori periculoase și deșănțate, ale acestui adevăr. Aspectul moral al scopului comportamentului susținut de agresivitate i-a condus pe unii autori la o diferențiere între comportamentele violente, ca fiind cele distructive, provocând durere și comportamente asertive (de autoafirmare) în categoria celor „bune”, care conduc la succes (Barker, 1988). în cadrul repertoriului de comportamente specifice atașamentului, John Bowlby (1989, pp. 79-80) admite funcționalitatea pozitivă a mâniei, a furiei copilului față de figura de atașament a cărei absență de durată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-Exprimarea emoțiilor. 3. Deprinderi de interacțiune socială -Cum să fac cereri? -Cum să-mi exprim nevoile? -Încrederea și respectul față de ceilalți. -Înțelege-mă și acceptă-mă! -Eu și ceilalți - roluri, reguli, responsabilități. -Grupul. Presiunea negativă a grupului. -Presiunea grupului și comportamentul asertiv - pasiv - agresiv. 4. Prevenirea afectivității negative -Emoții pozitive - emoții negative; -Exprimarea emoțiilor; -Emoții - imaginea de sine - comportament. 5. Învățarea în școală -Surse de motivație pentru învățare; -Fazele învățării; Rolul atenției în învățare; -Tehnici de studiu individual; -Cum învăț eficient la
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
terminat. Definiția nu este completă. Rotunjimea se obține numai după ce România devine și membră a Uniunii Europene. Proiectul acesta este proiectul girant, hegemon al politicii externe românești. Asta v-o spun fără nici o rezervă și sper că un asemenea ton asertiv nu mai lasă loc de interpretări. Însă nu putem pretinde ca urmărirea acestui scop strategic să ne fure și privirile și să ne obtureze sensibilitățile. Sper că nimeni nu-și poate imagina că, pe măsură ce înaintăm spre statutul de membru al
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
enunțurile care realizează funcția specifică a întrebării, fără a avea și structurile ei prototipice, "forma interogativă" (enunțuri declarative, imperative etc.; de exemplu "Parcă mai era ceva..."), ca și structurile interogative prin care se realizează valori ilocuționare diferite (acte de vorbire asertive, directive, expresive etc.; întrebări retorice, ordine - "N-ai plecat încă?"). De altfel, o surpriză a acestei cărți e tocmai numărul extrem de mare de disocieri și de subtipuri pe care le propune și le justifică, mai ales din punct de vedere
Despre întrebare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14308_a_15633]
-
pornind de la un verb). Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte) Numeralul: cardinal și ordinal; Pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I.) în propoziții asertive și imperative; pronumele en și y; Verbul: modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă, reflexivă și pasivă
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
pornind de la un verb). Adjectivul - acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte) Numeralul - cardinal și ordinal; Pronumele - personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I.) în propoziții asertive și imperative; pronumele adverbiale en și y; Verbul - modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activă, reflexiva și
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
pornind de la un verb). Adjectivul - acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte) Numeralul - cardinal și ordinal; Pronumele - personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I.) în propoziții asertive și imperative; pronumele adverbiale en și y; Verbul - modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activă, reflexiva și
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
pe care ți le asumi, și știi lucrul acesta. Au fost situații la Rahova, când securiștii veneau în stol și băteau cu pumnul în masă și spuneau: "Semnează! Semnează! Semnează!..." Și ca să-ți dai seama că totuși verbul acela era asertiv și nu optativ, lucrul acesta presupune o anumită răceală, furie în tine și o anumită stăpânire. Eu nu cred că dl [A.P.] are puterea... Și nu cred că are nici dexteritatea textelor de lege pentru a rezista unei astfel de
HOTĂRÂRE din 8 iunie 2010 în Cauza Andreescu împotriva României - definitivă la 8 septembrie 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230279_a_231608]
-
specialiștilor din palatele și cluburile copiilor în realizarea programelor și proiectelor desfășurate în unitatea de învățământ. 3. COMUNICARE ȘI RELAȚIONARE 3.1. Asigurarea fluxului corect și rapid al informațiilor de specialitate la nivelul unității școlare. 3.2. Promovarea unui comportament asertiv în relațiile cu personalul unității de învățământ. 3.3. Facilitarea colaborarea școlii cu diverse instituții (centre de plasament, școli speciale, etc.), cu alte structuri cu rol educațional care contribuie la educarea și integrarea elevilor în societate. 3.4. Asigurarea comunicării
METODOLOGIE din 1 noiembrie 2011 (*actualizată*) de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
aparțin unității de învățământ. 2.6. Recuperarea/remedierea pagubelor materiale, de orice fel, aflate în patrimoniul școlii. 3. COMUNICARE ȘI RELAȚIONARE 3.1. Asigurarea condițiilor de relaționare eficientă cu întregul personal al unității de învățământ. 3.2. Promovarea unui comportament asertiv în relațiile cu personalul unității de învățământ. 3.3.Asigurarea comunicării cu factorii ierarhici superiori, familia, partenerii economici și sociali. 4. MANAGEMENTUL CARIEREI ȘI AL DEZVOLTĂRII PERSONALE 4.1. Identificarea nevoilor proprii de dezvoltare. 4.2. Participarea la stagii de
METODOLOGIE din 1 noiembrie 2011 (*actualizată*) de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
colectiv, multiplicativ Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție (reluare); pronumele în dativ cu și fără prepoziție (reluare); pronumele relativ che, chi, cui, îl/la quale, i/le quali, cui versus quale; locul pronumelor combinate în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv (reluare); pronumele interogative; pronumele nehotărâte Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate (reluare); perfectul compus al verbelor regulate și neregulate (reluare); imperfectul verbelor regulate și neregulate
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]