1,061 matches
-
use-of-ifrs footnote>, iar pentru alta - nu, comparația nu are substanță 11. În același context, merită acordată atenție unor aspecte de „contabilitate creativă”. Deși scopul contabilității este de a reda în mod corect realitatea, mai ales în contextul problemelor legate de asimetria informațională și de problemele de agent, analiza merită să țină cont de unele „înfrumusețări” nesistematice ale datelor contabile - vezi, de exemplu, creșterea sau scăderea profitului prin intermediul cheltuielilor în avans, schimbării metodelor de evaluare a stocurilor etc. 3.4. Corecții Ca
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
conducă entitatea, prin care se cer anumite obiective de îndeplinit. Însă, în situația în care ambele părți urmăresc maximizarea utilității, există un motiv suficient de clar să considerăm că agentul (managerul) nu va acționa în interesul investitorilor. Astfel, pornind de la asimetria informațiilor (informațiile deținute de manager sunt mai consistente decât cele ale investitorului), putem fi într-o situație de hazard moral, doar dacă interesele managerului nu sunt aliniate cu interesele investitorilor. Soluția care ar echilibra această situație nu ar consta în
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
interesate (eng. stakeholders) conduce la sublinierea importanței fiecărui angajat în realizarea obiectivului: creare de valoare. Soluțiile prezentate în acest capitol privind crearea de valoare sunt asimilate de marile companii ce conștientizează importanța managementului prin valoare în dezvoltarea pe termen lung. Asimetria informațiilor determină o ruptură între obiectivele acționarilor și cele ale managementului. Mai mult, părțile interesate sunt prinse între cele două categorii de interese, fiind afectate. Prin managementul prin valoare această ruptură este limitată considerabil. Prin acordarea bonusurilor pe baza creării
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
că șefii agențiilor urmăresc maximizarea bugetului, asigurându-și astfel un potențial de beneficii. Birocrația este, înconcepția sa, o organizație al cărei buget este rezultatul unei alocări administrative, și nu al vânzării serviciilor. Dorința birocraților de a maximiza bugetul în condițiile asimetriei informaționale dintre ei și sponsorul care le alocă bugetul (guvernul) determină furnizarea unui surplus de servicii față de nivelul optimului social. Astfel, birocrațiile nu sunt în sine ineficiente, cidetermină o stare de ineficiență socială prin suprafurnizarea de servicii.Competiția, privatizarea șicontrolul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
determină furnizarea unui surplus de servicii față de nivelul optimului social. Astfel, birocrațiile nu sunt în sine ineficiente, cidetermină o stare de ineficiență socială prin suprafurnizarea de servicii.Competiția, privatizarea șicontrolul sunt soluțiile prin care Niskanen consideră că poate fi redusă asimetria informațională, îmbunătățind eficiența socială a birourilor. Downs (1965) consideră că birourile se deosebesc de alte forme de organizare prin faptul că partea cea mai mare a produsului (a outputului) unei astfel de organizații nu este evaluat și tranzacționat pe o
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pe compararea obiectivă a profitabilității în evaluarea activităților întreprinse. Astfel, alocările financiare nu constituie rezultatul interacțiunii între cerere și ofertă, așa cum se întâmplă pe piață, ci al unor evaluări și decizii administrative și/sau politice. Evaluarea este însă imperfectă, din cauza asimetriei informaționale sistematice dintre birocrați (beneficiarii alocărilor bugetare) și politicieni (reprezentanții cetățenilor în numele și pentru interesele cărora sunt alocați bani publici birourilor). Birocrații, fiind actori raționali, utilitariști, vor manipula strategic situația de asimetrie informațională în propriul avantaj și în detrimentul eficienței sociale
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și/sau politice. Evaluarea este însă imperfectă, din cauza asimetriei informaționale sistematice dintre birocrați (beneficiarii alocărilor bugetare) și politicieni (reprezentanții cetățenilor în numele și pentru interesele cărora sunt alocați bani publici birourilor). Birocrații, fiind actori raționali, utilitariști, vor manipula strategic situația de asimetrie informațională în propriul avantaj și în detrimentul eficienței sociale (de exemplu, prin omiterea informațiilor neconvenabile și promovarea indicatorilor ce îi avantajează, creând astfel o imagine distorsionată a performanței proprii și a biroului în care activează). Teoriile și studiile menționate arată că
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
colectivă, nefiind soluționabile de la sine, prin acțiunile interesate, utilitariste ale indivizilor pe piață. Societățile actuale sunt tot mai complexe, relațiile dintre actori individuali, grupuri, organizații sunt volatile, economia cunoașterii produce în același timp inegalități în distribuirea cunoașterii, ceea ce face ca asimetria informațională să crească. Toate acestea reclamă reglementare sau intervenție, adică soluționarea colectivă a interacțiunilor problematice (cele bazate pe șanse inegale sau care afectează soarta terților).Mâna invizibilă nu configurează întotdeauna (mai bine zis, niciodată) o societate dezirabilă (și cu atât
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
tranzacții, fiecare actor „se servește” după bunul plac), 2) fie tranzacția prezintă externalități (ceea ce înseamnă că terți actori sunt afectați și atunci ei au dreptul de a influența tranzacția, care se transformă astfel într-o decizie colectivă), 3) fie există asimetrie de informații între părțile ce ar urma să tranzacționeze ceea ce determină reticență din partea ambelor părți în a mai tranzacționa. În astfel de cazuri, ne plasăm în afara unei situații de acord privat între actori și intrăm în domeniul public, justificându-se
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
decât cea mai bună performanță posibilă” (Lipsey și Chrystal, 1999, p. 464). Astfel, conform acestor autori,nevoia de intervenție guvernamentală se justifică prin cinci factori relevanți de care piața nu ține cont: puterea de monopol, externalitățile, absența drepturilor de proprietate,asimetria informațională și bunurile publice. Puterea de monopol a unora dintre furnizorii și producătorii prezenți pe piață poate duce la controlarea de către aceștia a prețurilor și a cantităților furnizate și, în final, la o alocare ineficientă a lor. În România, de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ducând la epuizarea resurselor. Un alt factor justificativ pentru intervenția statului este reprezentat deasimetria informațională. Aceasta reprezintă un avantaj de informație pe care unii actori îl dețin și pe care îl pot specula în defavoarea competitorilor. Cele mai cunoscute exemple de asimetrie informațională sunt hazardul moral și selecția adversă. Aceste două exemple de asimetrie informațională sunt întâlnite frecvent în contextul relațiilor dintre producătorul și consumatorul de servicii. De exemplu, în cazul asigurărilor, dacă sunt luate în considerare doar mecanismele pieței, există probabilitatea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
reprezentat deasimetria informațională. Aceasta reprezintă un avantaj de informație pe care unii actori îl dețin și pe care îl pot specula în defavoarea competitorilor. Cele mai cunoscute exemple de asimetrie informațională sunt hazardul moral și selecția adversă. Aceste două exemple de asimetrie informațională sunt întâlnite frecvent în contextul relațiilor dintre producătorul și consumatorul de servicii. De exemplu, în cazul asigurărilor, dacă sunt luate în considerare doar mecanismele pieței, există probabilitatea să se asigure doar cei ce reprezintă un nivel ridicat de risc
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
modalitatea principală prin care statul suportă majorarea cuantumului cheltuielilor publice constă în creșterea nivelului impozitelor indirecte. Creșterea impozitelor indirecte presupune costuri sociale și electorale mai mici. Kristensen (apud Lane, 1993, p. 321) analizează creșterea dimensiunii sectorului public plecând de la modelul asimetriei dintre interesele diferitelor grupuri sociale. Modelul asimetriei oferă explicații privind creșterea dimensiunii sectorului public. Asimetria operează la trei niveluri ale sectorului public: luarea deciziei, producerea și finanțarea. Primul nivel se referă la lipsa unui echilibru între deciziile colective valabile pentru
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
cuantumului cheltuielilor publice constă în creșterea nivelului impozitelor indirecte. Creșterea impozitelor indirecte presupune costuri sociale și electorale mai mici. Kristensen (apud Lane, 1993, p. 321) analizează creșterea dimensiunii sectorului public plecând de la modelul asimetriei dintre interesele diferitelor grupuri sociale. Modelul asimetriei oferă explicații privind creșterea dimensiunii sectorului public. Asimetria operează la trei niveluri ale sectorului public: luarea deciziei, producerea și finanțarea. Primul nivel se referă la lipsa unui echilibru între deciziile colective valabile pentru întreaga populație și beneficiile private ale acțiunilor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
indirecte. Creșterea impozitelor indirecte presupune costuri sociale și electorale mai mici. Kristensen (apud Lane, 1993, p. 321) analizează creșterea dimensiunii sectorului public plecând de la modelul asimetriei dintre interesele diferitelor grupuri sociale. Modelul asimetriei oferă explicații privind creșterea dimensiunii sectorului public. Asimetria operează la trei niveluri ale sectorului public: luarea deciziei, producerea și finanțarea. Primul nivel se referă la lipsa unui echilibru între deciziile colective valabile pentru întreaga populație și beneficiile private ale acțiunilor colective care produc efecte pentru anumite grupuri de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
deciziei, producerea și finanțarea. Primul nivel se referă la lipsa unui echilibru între deciziile colective valabile pentru întreaga populație și beneficiile private ale acțiunilor colective care produc efecte pentru anumite grupuri de interese restrânse. Al doilea nivel are în vedere asimetria în privința alocării corecte a resurselor publice. Asimetria apare, la acest nivel, în special din cauza absenței unor criterii de eficiență care să ghideze interacțiunile dintre interesele grupurilor de producători (birocrația și grupurile profesionale) și cele ale grupurilor de consumatori. Al treilea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
referă la lipsa unui echilibru între deciziile colective valabile pentru întreaga populație și beneficiile private ale acțiunilor colective care produc efecte pentru anumite grupuri de interese restrânse. Al doilea nivel are în vedere asimetria în privința alocării corecte a resurselor publice. Asimetria apare, la acest nivel, în special din cauza absenței unor criterii de eficiență care să ghideze interacțiunile dintre interesele grupurilor de producători (birocrația și grupurile profesionale) și cele ale grupurilor de consumatori. Al treilea nivel se referă la diferența dintre consumul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Cerkez, 2006, p. 81). În sistemul economic socialist, există negocieri atât între grupurile sociale și birocrații guvernamentali, cât și între reprezentanții diferitelor grupuri. Negocierile cu reprezentanții guvernamentali au ca scop maximizarea nivelului de resurse disponibile 3 și sunt posibile datorită asimetriei informaționale 4. Prioritizarea industriei a dus la apariția diferențelor de tratament în ceea ce privește politicile bugetare. Având în vedere importanța lor economică sporită, ramurile prioritare au fost supuse unor constrângeri bugetare slabe, fiind permanent ajutate de stat. Bugetele întreprinderilor se acordă și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pot fi evaluate, iar raportul dintre cerere și ofertă e dificil de măsurat. Maximizarea bugetului este posibilă datorită faptului că birocrații pot să mascheze costurile de producție fără a fi controlați. Posibilitatea de a ascunde costurile de producție se datorează asimetriei informaționale existente între birocrați și politicieni (Peters, 1995, p. 26). Asimetria informațională în negociere are la bază faptul că aceia careîmpart bugetul nu cunosc dimensiunea exactă a nevoilor fiecărui birou în parte. Modalitatea de acordare a bugetului unei agenții guvernamentale
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de măsurat. Maximizarea bugetului este posibilă datorită faptului că birocrații pot să mascheze costurile de producție fără a fi controlați. Posibilitatea de a ascunde costurile de producție se datorează asimetriei informaționale existente între birocrați și politicieni (Peters, 1995, p. 26). Asimetria informațională în negociere are la bază faptul că aceia careîmpart bugetul nu cunosc dimensiunea exactă a nevoilor fiecărui birou în parte. Modalitatea de acordare a bugetului unei agenții guvernamentale nu ține, ca în cazul firmelor private, de performanța economică sau
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
accent pe profilul strategiilor adoptate de guvern în încercarea de a reduce costurile de tranzacție 2 pe care le presupune implementarea obiectivelor de politici publice cuprinse în programul de guvernare. De asemenea, vor fi identificate principalele strategii de reducere a asimetriei informaționale în această relație. În încheiere, vom formula un set de concluzii referitoare la posibilele implicații ale unei abordări de tip principal-agent pentru statutul și rolul pe care administrația publică centrală le are în procesul politicilor publice. Modelul principal-agenttc "Modelul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
mic decât cel al insatisfacției pe care o resimțim când constatăm nivelul resurselor pe care a trebuit să-l oferim în schimbul satisfacerii preferințelor noastre). În aceste condiții, în contextul delegării de către principal a responsabilității către agent, apare o situație de asimetrie informațională (Moe, 1984). Ea se manifestă, în cazul principalului, prin posibilitățile limitate de a stabili care este agentul cel mai potrivit pentru a-i delega responsabilitățile în vederea atingerii unor obiective (hidden information, adverse selection sau ex ante opportunism 2). Principalul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pentru a-i delega responsabilitățile în vederea atingerii unor obiective (hidden information, adverse selection sau ex ante opportunism 2). Principalul apelează la diferite modalități de control al efectelor acestui dezavantaj, prin stabilirea unor criterii de selectare a agentului. În cazul agentului, asimetria se manifestă sub forma unui dezechilibru informațional legat de acțiunile întreprinse, postcontractuale, în vederea atingerii obiectivelor care fac obiectul contractului. Acțiunile agentului sunt în aceste condiții „ascunse” (hidden action, ex post oportunism sau moral hazard 1) principalului, în sensul că el
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
tranzacție suportate de principal. Una dintre problemele contractului încheiat între cei doi este legată de faptul că, dată fiind natura obiectului său, este greu de stabilit un protocol pentru fiecare situație care prezintă un risc din punctul de vedere al asimetriei informaționale (noi nu putem prevedea în faza de precontract toate situațiile în care se va afla șeful echipei de zugravi după ce încheie contractul, astfel încât să stabilim de la început, prin prevederi contractuale specifice, ce alegeri trebuie să facă el - de exemplu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
să urmărească în astfel de situații neprevăzute o idee despre binele copilului diferită de a noastră. Pentru a elimina aceste dezavantaje legate de caracterul incomplet al contractului, problema este identificarea aranjamentelor prin care să fie diminuate riscurile ce decurg din asimetria informațională dintre nivelul și tipul informațiilor deținute de principal, respectiv de agent. O soluție constă în stabilirea unor proceduri administrative, reprezentate de instrumentele legale ale unei agenții, aflată în situația de agent, prin care se limitează aria de intervenție a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]