10,834 matches
-
previzibile, de ordin financiar) -, cele trei artiste se regăsesc, prin lumea lor simbolică și prin repertoriul lor de forme, în același univers și în același spațiu expresiv. Profund diferite ca gîndire și ca stilistică individuală, ca registru iconografic și ca aspirație dincolo de nivelul opac și imediat al formei, împreună ele construiesc un sistem vizual cu trei momente perfect complementare și cu o logică infailibilă a discursului global. Din acest punct de vedere, expoziția celor trei graficiene, care s-au întîlnit absolut
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
Gheorghe Grigurcu Multă vreme, Basarabia ocupată de Uniunea Sovietică a constituit pentru români o aspirație, un vis cu contururi romantice al reîntregirii țării. După evenimentele din 1989, preludate de frămîntările înnoitoare ale Moldovei dintre Prut și Nistru, începute cu vreo doi ani mai devreme, a devenit o problemă. Nu doar o problemă geopolitică, ci și
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
Pe toți îi intrigă atitudinea-mi modestă. Toți declară că ea nu e compatibilă cu marea poezie. La mine, modestia e o stare complexă, o "filosofie" despre modul de a fi în raport cu existența. Asta nu înseamnă că îmi lipsește orgoliul aspirațiilor deosebite. Numai că nici orgoliul singur nu justifică o poezie de valoare. Nu sînt modest, ci caut umilitatea, stoicismul, pentru că în ele sînt mai mult eu însumi, în ele pot găsi împăcarea cu lumea, cu tot ceea ce mă neliniștește sau
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
unei generații de scriitori? Prin ce s-ar caracteriza? Am debutat în anul 1970, perioadă de "relaxare politică". Atunci s-au afirmat și alți scriitori, dar nu am avut sentimentul că aparțin unei generații pentru că lipsea solidaritatea de grup și aspirații. Fiecare încerca să se afirme pe cont propriu. De altfel, noțiunea de generație nu-mi convine deoarece mă încadrează în anumiți parametrii care îmi sînt străini. Era la modă "noul roman francez" și mulți colegi au fost tentați să adopte
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
pe trei mari compartimente: sculptură, grafică și tapiserie, iar în ceea ce privește perspectiva morală, ea se fundamentează pe două tipuri de atitudine: unul negativ, care privește deopotrivă agresiunea comunismului din Est și agresiunea pragmatismului liberal din Occident, și unul afirmativ, care identifică aspirația religioasă, dar numai în varianta ei creștină, ca unică rațiune a vieții, în general, și a formei artistice, în particular. în vreme ce materialele, tehnicile și genurile au și ele un rol destul de exact în construcția discursului - lemnul este, concomitent, neutru și
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
afirma un set de valori morale și pentru a-și acredita o anumită atitudine politică și civică. într-un mod implicit, premisa, parcursul și finalitatea expoziției sînt marcate de o foarte clară formulare ideologică. Sensul acestei ideologii este dat de aspirația spre Dumnezeu prin spiritualizarea progresivă, pe trasee de codificare creștină, a formelor artistice propriu-zise, iar conținutul acesteia îl constituie un anumit exclusivism al itinerariului, o anumită vehemență a căii unice. Demonstrația pe care artistul, ideologul și intelectualul Camilian Demetrescu o
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
nevoie de cuvinte ca să înțelegi că melodia naiului exprimă încercarea sufletului de a se elibera din corp (a cărui inimă bate, și bate, și bate) spre a se topi în ființa lui Dumnezeu. Cum totul nu e, la sufiți, decît aspirație, desprinderea sufletului de trup se amînă mereu: muzica este cînd precipitată, cînd lentă, cînd tandră, cînd sfîșietoare, sugerînd această amînare. Și imaginea cuibului din palmă, și dialogul naiului cu toba din litania sufită spun, în definitiv, același lucru: mistica și
Mistică și muzică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16854_a_18179]
-
Ștefănescu. Scenografia, fără să exceleze în eleganță și prospețime, este onorabilă cu excepția ultimului act care este nu numai urât ci și total în contradicție cu muzica. Unghiulos, agresiv în simetriile lui dure, el nu creează vraja acelei nopți în care aspirațiile, neliniștile personajelor, jocul ingenios de ambiguități rezonează cu cea mai subtil îmbătătoare muzică ce s-a scris vreodată.
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
Pavel Șușară Spune-mi ce demolezi, ca să-ți spun cine ești! Cam așa ar putea fi parafrazat un cunoscut concentrat de înțelepciune care, ca întotdeauna, nu poate fi decît populară. Această premisă sapiențială, smulsă din multimilenara aspirație spre claritate a unei mari părți din electoratul românesc, ne pune la adăpost în fața acuzei de politizare a unei teme culturale dacă spunem, la fel de clar, că PDSR este un partid demolator. Demolator la propriu, în accepțiunea proletaro-șantierescă a termenului, adică
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
unui imperiu secătuit și muribund, în care piatra, carnea și sufletele putrezesc deopotrivă, agonizează grotesc și exhală fără întrerupere miasmele agoniei și ale morții, se întrepătrunde cu lumea lăuntrică a unei conștiințe fragilizate, a unei sensibilități ultragiate și a unei aspirații irepresibile către puritatea eterului și către transparența celestă. în bogatele viziuni ale copilului Chagall, lumea reală este doar o materie primă pentru visare, iar grotescul și degradarea din jur, ultimii pași înaintea unei mîntuiri prin puterea imaginației. Scrutînd această vecinătate
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
Antonio Patraș Mulți scriitori au ajuns astăzi să regrete faptul că nu mai sunt "uniți", că nu mai reprezintă o "forță", uitând, se pare, că nici sentimentele fraterne, nici aceleași aspirații nu îi uneau cândva, ci disperarea în fața opresiunii, insanității totalitare. Viața literară, în condiții de normalitate, presupune însă confruntarea opiniilor, existența polemicilor, și în această privință scriitorii n-au fost niciodată, cu toții, "uniți". Unii au ales să fie singuri, alții
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
epuizat resursele și nici nu i s-au erodat mijloacele. Această probă de vitalitate nu putea fi nicăieri mai bine verificată decît în peisaj, în peisajul înțeles deopotrivă ca ambient fizic și ca spațiu consacrat al gîndirii plastice și al aspirației spirituale. Fără a încerca o evaluare a fiecărei prezențe în parte - lucru și greu de făcut într-un spațiu restrîns, dar și lipsit de o relevanță reală, întrucît aici este vorba, în primul rînd, de o atitudine, de o anumită
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
dominante, aducîndu-le însă în simultaneitate. Dacă e să identificăm o continuitate fermă, atunci ea este una structurală, a tensiunilor subterane, iar dacă încercăm o evaluare a elementelor noi, latente pînă acum sau doar insuficient marcate, acestea pot fi găsite în aspirația către sinteză, către echilibrarea energiilor și către împăcarea contrariilor. Natură feminină prin tipul de sensibilitate, prin devoalarea afectelor, prin nostalgia germinativă și prin enormele viziuni embrionare, pictorul manifestă simultan și un autoritarism falocrat, un simț enorm al posesiunii virile. Formele
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
practicat actoria, a scris povestiri, versuri și teatru, pastișînd "în linia lui Păstorel Teodoreanu", cum se spune în dicționarul lui Marian Popa, apărut la sfîrșitul anilor '70; se mai vorbește acolo despre stil cronicăresc, erotism auster și - se zice - o aspirație către simbioza cosmicului, geologicului, arheologicului și mitologiei străromâne. Nu e puțin ceea ce află cititorul din acest articol de dicționar; e ridicol, fără valoare, foarte departe de ceea ce este, în adevăr, opera literară a ficționarului și actorului Dominic Stanca. Lucrurile sînt
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
binecunoscută sastiseală pe care o emană toate lucrurile făcute de formă, doar așa, de dragul enumerării. Și ca nu cumva expoziția să fie chiar bulgărescă, de parcă ar fi jenant, sau umilitor de-a dreptul, să te ocupi cu asemenea mărunțișuri cînd aspirațiile tale sînt cu mult mai înalte, s-a găsit soluția eufemistică, un fel de scuză implicită, a artiștilor bulgari de origine română. Cu alte cuvinte, expoziția nu este chiar bulgărescă pentru că pictorii sînt, într-un fel sau altul, ,,de-ai
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
pedagogic aproape explicit: dacă relațiile noastre cu vecinii ar fi fost mai strînse, cunoașterea reciprocă mai temeinică și comunicarea lipsită de crispare și de prejudecăți, poate că fiecare se evalua mai corect pe sine și-și putea determina mai realist aspirațiile. Pentru că, în ciuda scepticismelor de tot felul, arta chiar poate stimula acest lucru.
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
literatura noastră contemporană trebuie să poarte semnul epocii pe care o trăim. Este firesc ca opere ale literaturii universale din vremea noastră să fie asimilate creator de scriitorii tinerei generații. Fiecare epocă își creează însă o artă pe măsura propriilor aspirații. Originalitatea trebuie căutată în tălmăcirea lucidă, și, în același timp, pasionată a gîndurilor și sentimentelor lumii noastre" (Dan Grigorescu). Indiscutabil, a lumii "socialiste". Și cum să nu fi iritat tînărul Sebastian Reichmann instanțele ideologice, în pofida afectării lor liberalizante din acei
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
dar și ca drum explicit către Istanbul. După 1990, totul s-a schimbat brusc și definitiv. Lumea și civilizația europeană și structurile euro-atlantice s-au transformat radical și au devenit, peste noapte, realități determinate și ținte legitime într-o enormă aspirație către normalitate și adevăr. Celor 2 ore de televiziune românească li s-a mai alăturat cifra 4 și, dacă tot s-au făcut 24, am văzut acolo de toate, de la măceluri în direct la provocarea măcelurilor prin televiziune, de la reanimări
Chinurile unei nașteri amînate (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16971_a_18296]
-
autorul își corectează multe dintre aprecierile pe care le făcuse inițial. în volumul 3, el îl elogia, de exemplu, pe Mihai Beniuc pentru aderarea sa declarată la cauza comunismului: "Mihai Beniuc se declară foarte deschis ca poet al Omului, al aspirațiilor spre mai bine, un optimist și un revoluționar exponent al maselor cândva asuprite, acum în plin progres și avânt constructiv. Este un apărător al libertății, un partizan al egalității între oameni și un materialist în concepția despre lume și viață
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
mai departe prin plasa asta în care nu se prinde mare lucru. Plasa asta de înțelesuri logice îl reține pe el, pe eu ca pe un pește tăcut care își repetă sieși mereu aceleași cuvinte. Ele alcătuiesc programul zilnic al aspirațiilor sale, și tot prin ele se străduiește să limiteze sentimentele la spațiul restrîns rămas la dispoziție. Și lumea mare trece, curge mai departe. El însă așteaptă mereu în starea de veghe pe care o cunoaște și o repetă. Somnul Apoi
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
o deghizare a aceleiași realități. El apare în paralel ca un "gol liniștit" într-o mare vîltoare. Deci peste tot nu-i decît concretitate iar golul acesta doar încetinește mișcarea existențială. Ruptura în multiplele ritmuri ale vieții conduce la o aspirație spre armonie și organizare pe baza acelei stări liniștite de pasivitate, denumită gîndire contemplativă. Dar forma aceasta nu este lipsită de angoasă. Folosind procesul extragerii din mișcare, - creînd semnificante prin noțiuni ca "atemporal" și "aspațial" - lumea în care te-ai
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
Și același echivoc între înfățișările sale palpabile și spiritualitatea sa, bineînțeles "adorată" de absolut: "Nu știu ce numeni mă duc/ dacă mai sînt/ boare beată/ cîntare sau iarbă/ Mă simt adorat din văzduh" (Nu știu). E drept că e consemnată și o aspirație spre umilința "dispariției", a dematerializării. Sînt punctele de foc - relativ puține - ale unui misticism real, mistuitor al carnației lumii, deschis larg spre spirit: "Doamne/ rămîn la pămînt/ E seară/ Tărîmul apune/ Nu sînt cu mine/ Nu sînt în lume/ Nu
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
nostalgia artei simbolice. Dar în legătură cu întrebarea dvs. există un alt pasaj în care am vorbit despre nostalgie și care se referă la Poussin. Poussin este un pictor nostalgic pentru că are sentimentul foarte puternic al unei antichități pierdute. Păstorii Arcadiei sau Aspirația poetului - două dintre celebrele sale pânze - poartă în ele nostalgia unei lumi fermecate și pierdute. Mă mai gândesc la Claude Lorraine de exemplu, care te reintroduce într-o țară îndepărtată, minunată, unde - după părerea mea - există mai puțină antichitate decât
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
la demonstrația din Piața Universității, ar fi fost toți niște comuniști convinși ori cel puțin atît de abrutizați de comunism, încît ar fi fost insensibili la o mișcare de eliberare de sub jugul totalitar. De ce să nu le presupunem și o aspirație similară cu cea a manifestanților din București? De ce să-i împovărăm cu o "nesiguranță", cu o "teamă" de troglodiți? De ce să nu socotim - ceea ce ni se pare logic - că fiecare din localitățile țării ar fi putut livra o cotă de
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
de vedere moral, profesionalismul, rigoarea, mințile creatoare dinamice și acțiunile conștiente nu au nici o relevanță. Ceea ce contează pentru acești administratori și propagandiști ai abisului sunt răbufnirile exemplare, epifaniile, monstruozitățile pozitive, cu alte cuvinte naturile geniale. O astfel de pasivitate, de aspirație încordată și de smerenie ipocrită, de o asemenea trăire exemplară prin delegație și vagă năzuință spre dizolvarea în unicat, nu sînt altceva, într-un plan cultural propriu-zis și într-unul simbolic mai larg, decît variantele unui Bingo metafizic, dezangajări leneșe
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]