1,837 matches
-
și includ observații de rutină. "Observațiile punctuale" sunt cele care necesită mai puțin de 45 de minute, incluzând aici și durata îndreptării spre țintă; observațiile punctuale sunt utilizate pentru a umple programul ce nu poate fi umplut cu observații generale. Astronomii pot face propuneri de tip "țintă ocazională", în care observațiile sunt programate dacă are loc un eveniment trecător, acoperit de propuneri în timpul ciclului de programări. În plus, până la 10% din timpul de utilizare al telescopului este considerat "timp la dispoziția
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
face propuneri de tip "țintă ocazională", în care observațiile sunt programate dacă are loc un eveniment trecător, acoperit de propuneri în timpul ciclului de programări. În plus, până la 10% din timpul de utilizare al telescopului este considerat "timp la dispoziția directorului". Astronomii pot cere să folosească acest timp în orice moment din an, și este de obicei folosit pentru studii ale unor fenomene neașteptate și trecătoare, cum ar fi supernovele. Alte utilizări ale acestui tip de timp au inclus observații care au
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
cum ar fi supernovele. Alte utilizări ale acestui tip de timp au inclus observații care au condus la producerea imaginilor Hubble Deep Field și Hubble Ultra Deep Field și, în primele 4 cicluri de timp de telescop, observații efectuate de astronomi amatori. Programarea observațiilor efectuate de Hubble nu este o problemă simplă. El se află pe o orbită joasă astfel încât să se poată ajunge la el cu ușurință cu navetele spațiale la misiunile de întreținere, dar aceasta înseamnă că majoritatea țintelor
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
mai din timp ar putea fi dată peste cap de modificarea poziției telescopului, modificare ce poate face ținta neobservabilă. Primul director al STScI, Riccardo Giacconi, a anunțat în 1986 că intenționează să dedice o parte din timpul la dispoziția directorului astronomilor amatori, permițându-le și lor să folosească telescopul. Deși timpul total ce urma să le fie alocat acestora era de doar câteva ore pe ciclu, astronomii amatori au fost foarte interesați. Propunerile pentru timpul folosit de amatori erau analizate foarte
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
anunțat în 1986 că intenționează să dedice o parte din timpul la dispoziția directorului astronomilor amatori, permițându-le și lor să folosească telescopul. Deși timpul total ce urma să le fie alocat acestora era de doar câteva ore pe ciclu, astronomii amatori au fost foarte interesați. Propunerile pentru timpul folosit de amatori erau analizate foarte exigent de o comisie de astronomi amatori, iar timpul era acordat doar propunerilor cu real merit științific, care nu dublau propuneri efectuate de profesioniști și care
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
să folosească telescopul. Deși timpul total ce urma să le fie alocat acestora era de doar câteva ore pe ciclu, astronomii amatori au fost foarte interesați. Propunerile pentru timpul folosit de amatori erau analizate foarte exigent de o comisie de astronomi amatori, iar timpul era acordat doar propunerilor cu real merit științific, care nu dublau propuneri efectuate de profesioniști și care necesitau posibilitățile unice ale telescopului spațial. În total, 13 astronomi amatori au primit timp de telescop, observațiile lor fiind efectuate
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
de amatori erau analizate foarte exigent de o comisie de astronomi amatori, iar timpul era acordat doar propunerilor cu real merit științific, care nu dublau propuneri efectuate de profesioniști și care necesitau posibilitățile unice ale telescopului spațial. În total, 13 astronomi amatori au primit timp de telescop, observațiile lor fiind efectuate între 1990 și 1997. După această perioadă, însă, reducerile de buget de la STScI au făcut imposibilă susținerea astronomilor amatori, ca urmare nu au mai fost desfășurate programe cu timp de
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
profesioniști și care necesitau posibilitățile unice ale telescopului spațial. În total, 13 astronomi amatori au primit timp de telescop, observațiile lor fiind efectuate între 1990 și 1997. După această perioadă, însă, reducerile de buget de la STScI au făcut imposibilă susținerea astronomilor amatori, ca urmare nu au mai fost desfășurate programe cu timp de telescop pentru amatori. Datele obținute de Hubble erau inițial stocate chiar pe telescop. În momentul lansării tehnologia de stocare era banda magnetică, dar aceasta a fost înlocuită de
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
la Institutul Științific al Telescopului Spațial. Toate datele de la Hubble sunt în cele din urmă puse la dispoziția publicului printr-o arhivă publică, la adresa http://archive.stsci.edu/hst. Datele sunt de obicei proprietate intelectuală — disponibile doar investigatorului principal și astronomilor desemnați de către acesta — timp de un an de la data realizării lor. În anumite circumstanțe investigatorul principal poate cere directorului STScI extinderea sau reducerea perioadei de proprietate intelectuală. Observațiile făcute pe "timpul la dispoziția directorului" sunt lipsite de perioada de proprietate
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
disponibile. Această prelucrare „"ad-hoc"” presupune cereri mari de date și poate dura o zi sau chiar mai mult. Procesul prin care datele sunt calibrate automat se numește „reducerea prelucrării” (în ), și este din ce în ce mai des întâlnit și la observatoarele astronomice mari. Astronomii pot, dacă doresc, să obțină fișierele de calibrare ei înșiși și să ruleze local software-ul de reducere a prelucrării. Aceasta poate fi de dorit atunci când trebuie să se folosească alte fișiere de calibrare decât cele selectate automat. Datele de la
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
corectat. Câteva inițiative au ajutat să țină publicul informat cu privire la activitățile Hubble. Proiectul "Moștenirea Hubble" a fost demarat pentru a produce imagini de înaltă calitate pentru uzul public al celor mai interesante imagini observate. Echipa acestui proiect este compusă din astronomi amatori și profesioniști, precum și de oameni cu pregătire din afara astronomiei, și a pus accent pe natura estetică a imaginilor Hubble. Proiectul "Moștenirea Hubble" primește puțin timp de observare a obiectelor care, din motive științifice, nu au fost fotografiate la suficiente
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
ce ar putea împiedica aterizarea în siguranță a navetei. Naveta nu poate ajunge și la telescop și la stația spațială în timpul aceleiași misiuni, ca urmare au fost anulate toate misiunile viitoare de întreținere. Această decizie a fost contestată de numeroși astronomi, care considerau că telescopul Hubble este suficient de valoros încât să merite riscul; succesorul acestuia, Telescopul spațial James Webb, va fi gata abia după terminarea zborurilor navetelor spațiale în 2010, și, în timp ce Hubble poate obține imagini în domeniile ultraviolet și
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
încât să merite riscul; succesorul acestuia, Telescopul spațial James Webb, va fi gata abia după terminarea zborurilor navetelor spațiale în 2010, și, în timp ce Hubble poate obține imagini în domeniile ultraviolet și vizibil, James Webb este limitat la infraroșu. Totuși, mulți astronomi admit că întreținerea lui Hubble nu ar trebui să aibă loc dacă costurile de întreținere vin din bugetul telescopului James Webb. Perioada de lipsă a posibilității observațiilor spațiale dintre dezafectarea lui Hubble și punerea în funcțiune a unui succesor era
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
nu ar trebui să aibă loc dacă costurile de întreținere vin din bugetul telescopului James Webb. Perioada de lipsă a posibilității observațiilor spațiale dintre dezafectarea lui Hubble și punerea în funcțiune a unui succesor era o grijă majoră pentru unii astronomi, dat fiind puternicul impact științific al observațiilor cu telescoape spațiale în ansamblu. Pe 29 ianuarie 2004, Sean O'Keefe a spus că își va revizui decizia de anulare a ultimei misiuni de întreținere a telescopului spațial Hubble datorită cererilor publice
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
oameni de litere ai Greciei antice. Aici a fost „leagănul” filosofiei atomiste reprezentate de Leucip și Democrit (sec. V-IV î.Hr.). Din Abdera se trage marele sofist Protagoras (sec. V î.Hr.), precum și filosoful sceptic Anaxarchos (sec. IV î.Hr.), matematicianul și astronomul Bion (sec. IV-III î.Hr.), istoricul alexandrin Hekataios (sec. IV-III î.Hr.) și poetul epic Nikainetos (sec. III î.Hr.). Identificarea orașului antic cu ruinele, încă vizibile în acea epocă, din zona Capului Bulustra a fost propusă, în 1887, de către istoricul austriac W
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
De asemenea a mai introdus registrul funciar în 1688, prin care încerca să lucreze în afara valorii terenului a monarhiei unite, în scopul de a crea o impozitare mai exactă. În timpul domniei sale, știința a cunoscut o epocă de aur, datorită lucrărilor astronomului Ole Rømer, în ciuda lipsei de interes personal al regelui pentru cunoștințele științifice. A murit după un accident de vânătoare și a fost înmormântat la Catedrala Roskilde. În mare parte a domniei lui Frederic al IV-lea, Danemarca a fost implicată
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
catastrofe naturale: ciuma din 1711 și marele incendiu din octombrie 1728 care a distrus cea mai mare parte din capitala medievală. Deși regele a fost convins de către Ole Rømer să introducă calendarul gregorian în Danemarca-Norvegia în 1700, observațiile și calculele astronomului s-au pierdut în foc. Regele a fost timid și introvertit și a rămas la fel și în public. Noul cuplu regal a trăit o viață retrasă și, deși pioși, au fost înconjurați de splendoarea luxuriantă. În spatele perdelelor lor închise
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
două dezastre: ciuma din 1711 și marele incendiu din octombrie 1728, care a distrus cea mai mare din capitala medievală. Deși regele a fost convins de către Ole Rømer de a introduce calendarul gregorian în Danemarca-Norvegia în 1700, observațiile și calculele astronomului au fost printre comorile pierdute în foc. După ce a vizitat de două ori Italia, Frederick a construit două palate în stil baroc italian: Frederiksberg Palatul, care a fost prelungit în timpul domniei sale, când a fost transformată într-o cladire în formă
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
Mongolii foloseau persani, arabi și uiguri ca funcționari în serviciul de taxare și în cel financiar. La începutul erei Yuan, multe bresle erau conduse de musulmani. Învâțați musulmani au fost aduși ca să lucreze la alcătuirea de calendare și ca astronomie|astronomi]]. Arhitectul Yeheidie'erding (Amir al-Din) s-a inspirat din arhitectura "han" și a ajutat la planificarea construcției capitalei dinastiei Yuan, Khanbaliq (Khanbaligh), aflată în Beijing-ul de astăzi. Și în timpul dinastiei următoare, Ming, musulmanii au jucat un rol important în
Islamul în China () [Corola-website/Science/317335_a_318664]
-
multă libertate, de alfel obișnuită în căsniciile familiilor nobiliare din timpul ""Regenței"" (1715-1723, în timpul minorității lui Ludovic al XV-lea), caracterizat prin libertinaj al moravurilor. Émilie are câteva aventuri de scurtă durată, printre altele cu matematicianul Alexis-Claude Clairaut și cu astronomul Pierre Louis Maupertuis. În 1733, Émilie îl cunoaște pe Voltaire, care îi devine amant. Voltaire era în dizgrație, Émilie îl adăpostește în castelul din Cirey-sur-Blaise din Champagne: el era în vârstă de 39 de ani, ea împlinise 27 de ani
Émilie du Châtelet () [Corola-website/Science/311010_a_312339]
-
(1879, Saint-Denis, Paris-1956, Washington) a fost un inginer-optician, astronom, profesor și inventator francez. Cunoscut mai ales pentru aplicațiile opticii în astronomie (telescopul Ritchey-Chrétien) Henri Chretien s-a format sub influența marilor astronomi și ingineri francezi de la începutul sec. XX. În particular, Camille Flammarion l-a influențat destul de mult. După
Henri Chrétien () [Corola-website/Science/320157_a_321486]
-
(1879, Saint-Denis, Paris-1956, Washington) a fost un inginer-optician, astronom, profesor și inventator francez. Cunoscut mai ales pentru aplicațiile opticii în astronomie (telescopul Ritchey-Chrétien) Henri Chretien s-a format sub influența marilor astronomi și ingineri francezi de la începutul sec. XX. În particular, Camille Flammarion l-a influențat destul de mult. După studii de tipografie, a absolvit școala superioară de electricitate și facultatea de științe din Paris, obținând licențele ambelor instituții. În anul 1895 a
Henri Chrétien () [Corola-website/Science/320157_a_321486]
-
licențele ambelor instituții. În anul 1895 a devenit membru al societății astronomice din Franța. În anii 1902-1906 a lucrat cu de la Baume Pluvinelle și Henri Deslandres În anul 1908 a călătărit la Pulkovo, unde s -a întâlnit, printre altele cu astronomul basarabean Nicolae Donici. În anul 1909 a construit spectroheliografuul francez, inventat anterior de Milan Rastislav Štefánik. În anul 1914 Donici și Chrétien au observat eclipsa de soare la Feodosia (Crimeea). Primele lui interese au fost legate de tipografie, optica fiziologică
Henri Chrétien () [Corola-website/Science/320157_a_321486]
-
(M1, NGC 1952, Taurus A, Taurus X-1) este o rămășiță de supernovă, rezultat al exploziei unei stele masive în supernovă istorică (SN 1054), observată de un astronom chinez în perioada dinastiei Song, din iulie 1054 până în aprilie 1056. Nebuloasa a fost observată pentru prima oară în 1731 de John Bevis, apoi în 1758 de Charles Messier care l-a trecut, pe primul loc, în catalogul său. Nebuloasa
Nebuloasa Crabului () [Corola-website/Science/311964_a_313293]
-
1054 până în aprilie 1056. Nebuloasa a fost observată pentru prima oară în 1731 de John Bevis, apoi în 1758 de Charles Messier care l-a trecut, pe primul loc, în catalogul său. Nebuloasa a fost descoperită în anul 1731 de către astronomul amator de origine britanică John Bevis, dar a fost observată ca o stea foarte strălucitoare, de către astronomii chinezi în anul 1054. Consemnările acelei perioade vorbesc de apariția pe cer a unei stele noi, mai strălucitoare ca Venus, se pare de
Nebuloasa Crabului () [Corola-website/Science/311964_a_313293]