2,113 matches
-
se poate afirma cu certitudine dacă Înainte de apariția omului colonizând planeta noi fiind urmșii lor ori, puțin mai târziu lăsându-ne mesajele de care am mai vorbit”. „Oricum, pe mine orice ipoteză mă depășește...Pot afirma cu certitudine, Îmi place astronomia și realizările curajoșilor astronauți dar, În momentul de față, pentru mine Începând numărătoarea inversă, am hotărât să profit cu abnegație de cele câteva zile ce le mai am În custodie, onorând de fiecare dată o invitație la un păhărel de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
rău. — Da, m-am gândit că așa o să crezi. Doctorul Lal se aștepta ca ea să revină, că poate este doar uitucă. N-a spus nimic timp de douăzeci și patru de ore. Dar apoi s-a dus la autorități. Departamentul de astronomie? Sau mai știu eu ce program spațial are Columbia. — Cum se face că tot timpul ai informații de genul ăsta, Lionel? — Trebuie să am contactele astea la stilul meu de viață. Firește că-i știu pe oamenii cu securitatea - poliția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
toate plăcerile mesei? Putea cel mult să recomande vin vechi pentru îngrijirea ficatului, cum o mai făcuseră și alți medici înaintea lui. Dacă i se spunea „tabib“, era pentru că, dintre toate disciplinele care-i trezeau interesul și care mergeau de la astronomie la botanică, trecând prin alchimie și algebră, medicina era aceea în care se mărginea cel mai puțin la rolul de simplu cititor. Numai că nu se alesese din medicină cu nici un dirham, căci nu de pe urma ei trăia: avea în bogata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de simple reluări sau rezumate ale cărților vechi. Lucru cu care bunicul tău era de acord: în primele secole ale islamului, repeta el ades cu amărăciune, nu mai pridideai cu număratul în Orient al tratatelor de filosofie, matematici, medicină sau astronomie. Poeții înșiși erau cu mult mai numeroși și novatori, în stil, dar și în conținut. În Andaluzia, de asemenea, gândirea era înfloritoare, iar roadele ei erau cărțile care, copiate cu răbdare, circulau printre cărturari din China până în Extremul Occident. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
rămas în București, ca să‐i treacă pe la urechi odată cu țipătul iernii calificativul scribilor din Iași. Gheorghe Coșbuc știa multă carte, pe care o învățase singur. De aceea vedem că an cu an inspirația lui descrește, versurile lui se răresc . Gustul astronomiei și al limbilor vechi își dispută aproape exclusiv activitatea lui intelectuală. A tradus din latini, din sanscrită și din engleză. Coșbuc, ca puțini scriitori români, părea că suferă de grija formei înainte de toate. Fără să avem știri despre fel ul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
aducea din Europa - arme de foc, praf de pușcă, telescopuri, doctorii și echipamente medicale, pielărie, produse împletite și vopsite, obiecte de uz zilnic. Era deosebit de entuziasmat - și chiar dornic de a le avea și el - în fața inovațiilor din medicină, din astronomie și din știința militară. Totuși, existau două lucruri pe care nu le putea înțelege cu nici un chip: creștinismul și educația creștină. Dar dacă nu le-ar fi permis pe acestea două misionarilor, nici ei n-ar mai fi venit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
putut găsi unul cu astfel de fire, mărinimoasă și foarte înțelept și foarte drept în judecățile lui... Era și foarte încercat la orice meșteșug, și la litere, și-i plăcea de oamenii învățați și-i întreba în tot chipul despre astronomie, despre zodii și alte lucruri subțiri. Îi plăcea mult de cântăreți și avea un preot cu meșteșug , îndemânatic; și era și la toate celelalte ale lumii meșter și toate le orânduia el, și pentru aceasta era și strașnic și se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am așezat cuminte pe iarbă, prima mea grijă a fost să găsesc Carul Mare, apoi Carul Mic și de aici înainte o joacă-i să descoperi Steaua Polară, steaua prin care trece osia lumii, cum obișnuia să spună profesorul meu de Astronomie... Am rămas multă vreme cu privirea înfiptă în acea stea mică, care nu se mișcă din locul ei orice s-ar întâmpla. Și gândul mă poartă către acei oameni minunați - cu nesfârșită răbdare - care au avut intuiția că în tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cuvinte, cu atat mai mult cu cât nici nu ne auzim, am ajuns atât de mult sè ne perfectèm limbajul încât ne rezumèm doar la lucrurile esențiale, lucruri care spun însè totul, Angel studiazè și ea calculatoarele, dar o pasioneazè astronomia, viseazè sè lucreze la nașă într-o zi, dar tatèl ei nici nu vrea sè audè, Are nevoie de informaticieni, mi-a mèrturisit Angel cu lacrimi în ochi dupè o disputè cu tatèl ei, nu i-am vèzut lacrimile, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
și nu este nicicând negată de ce o urmează, străbate veacurile cu o deplină seninătate. De aceea Îmi scriu rubaiatele. Știi tu oare ce mă fascinează În științe? Faptul că acolo găsesc poezia supremă: prin matematici, Îmbătătoarea amețeală a numerelor; prin astronomie, enigmaticul murmur al universului. Dar, vă implor, nu-mi vorbiți de adevăr! A tăcut o clipă, dar iată-l că deja continuă: — Mi s-a Întâmplat să mă plimb prin Împrejurimile Samarkandului, am văzut acolo ruine cu inscripții pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
obligat să recunoască faptul că bach, Într-adevăr, nu o făcuse niciodată. Deși prețuiește literatura În general, ajunge să ne uităm la rafturile din mijloc ale bibliotecii sale ca s-o dovedim, muzicianul are o predilecție specială pentru cărțile despre astronomie și științele naturale sau ale naturii, așa că azi s-a gândit să aducă un manual de entomologie. Din pricina lipsei unei pregătiri prealabile nu se așteaptă să Învețe prea mult din el, dar se distrează citind că pe pământ există aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
secretul Piramidelor se dezvăluie nu prin calcule În metri, ci În coți antici. Iată aparatele aritmetice, triumf fictiv al cantitativului, În realitate o promisiune a calităților oculte ale numerelor, Întoarcere la originile Notarikon-ului rabinilor aflați În fugă pe coclaurii Europei. Astronomie, orologii, automate, vai și-amar de mine de-aș mai rămâne În compania unor alte asemenea revelații. Eram pe cale să pătrund În miezul unui mesaj secret În formă de Theatrum raționalist, repede repede, aveam să explorez eu după aceea, Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
principalele centre ale ezoterismului templier, Amiens, Troyes, domeniul Sfântului Bernard, cu marginile lui Forêt d’Orient, Reims, Chartres, Rennes-le-Chateau și Mont Saint-Michel, loc al unui străvechi cult druidic. Iar desenul În sine amintește de constelația Fecioarei!” „Eu mă delectez cu astronomia, zise cu timiditate Diotallevi, și, pe cât Îmi amintesc, Fecioara are alt contur și numără, pare-mi-se, unsprezece stele...” Colonelul surâse cu indulgență: „Domnilor, domnilor, știți mai bine ca mine că totul depinde de felul cum se trasează liniile, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
profe-sii dominante în spațiul european (clasificare realizată în conformitate cu normele NATO): I. • Arte și științe umaniste • Afaceri și studii administrative • Științe sociale II. • Inginerie III. • Domenii științifice a) Științele vieții Biologie Agricultură și științele alimentare Științe medicale b) Matematica, fizica și astronomia c) Chimie și materiale d) Științele pămîntului Sondajele realizate în ultimii ani în învăță-mîntul preuniversitar au arătat că există o apetență crescută pentru științele vieții. Și este firesc să fie așa, la început de mileniu, cînd problemele identității și ale
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
matematică Teoria optimizării și a controlului Probabilități și statistică d) Fizică Acustica Fizica moleculară și atomică Fizica materiei condensate Cîmpuri și particule elementare Electromagnetism, plasmă și descărcări Dinamica fluidelor Fizica generală Fizica matematică Fizica nucleară Optica Fizica statistică Acustica f) Astronomie și astrofizică Astronomie Astrofizica Cosmologie Fizica planetară și a spațiului Astronomie și astrofizică (altele) g) Chimie Chimie alimentară Biochimie analitică Chimie analitică Chimie bioanorganică Chimie bio-organică Chimie computațională Electrochimie Chimie anorganică Chimie medicală Chimie fizică Chimia polimerilor Chimia stării solide
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
și a controlului Probabilități și statistică d) Fizică Acustica Fizica moleculară și atomică Fizica materiei condensate Cîmpuri și particule elementare Electromagnetism, plasmă și descărcări Dinamica fluidelor Fizica generală Fizica matematică Fizica nucleară Optica Fizica statistică Acustica f) Astronomie și astrofizică Astronomie Astrofizica Cosmologie Fizica planetară și a spațiului Astronomie și astrofizică (altele) g) Chimie Chimie alimentară Biochimie analitică Chimie analitică Chimie bioanorganică Chimie bio-organică Chimie computațională Electrochimie Chimie anorganică Chimie medicală Chimie fizică Chimia polimerilor Chimia stării solide Chimia teoretică Cataliza
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
Acustica Fizica moleculară și atomică Fizica materiei condensate Cîmpuri și particule elementare Electromagnetism, plasmă și descărcări Dinamica fluidelor Fizica generală Fizica matematică Fizica nucleară Optica Fizica statistică Acustica f) Astronomie și astrofizică Astronomie Astrofizica Cosmologie Fizica planetară și a spațiului Astronomie și astrofizică (altele) g) Chimie Chimie alimentară Biochimie analitică Chimie analitică Chimie bioanorganică Chimie bio-organică Chimie computațională Electrochimie Chimie anorganică Chimie medicală Chimie fizică Chimia polimerilor Chimia stării solide Chimia teoretică Cataliza Chimie (altele) h) Știința materialelor Materiale anorganice și
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
în mod obișnuit „sectar”, găsim o situație foarte diferită (cf. 12.4). În Cartea Jubileelor 6,23-33, (cf. 1,14; 23,19) (Sacchi 1981, pp. 179 ș.u.) și în Apocalipsa (etiopiană) lui Enoh, capitolele 72-82, în așa-numita „Cartea astronomiei” sau „a Luminaților” (Sacchi 1981, pp. 413 ș.u.) găsim un calendar de 364 de zile, împărțit în 52 de săptămâni, grupate în patru anotimpuri, fiecare de 91 de zile. Cele două cărți sunt datate în secolul al II-lea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Această pagină nu se introduce in PDF!) AMBROSIUS THEODOSIUS MACROBIUS Commentarii in Somnivm Scipionis / Comentarii la Visul lui Scipio Studiu introductiv, traducere și note de Anca Negru Cuprins Studiu introductiv / 41 Introducere / 41 Partea întâi: Matematică / 55 Partea a doua: Astronomie și muzică / 75 Partea a treia: Filozofie / 98 Concluzii / 115 Bibliografie / 130 Commentarii in Somnivm Scipionis / 134 Liber primus / 134 Liber secundus / 306 Comentarii la Visul lui Scipio / 135 Cartea I / 135 Cartea a II-a / 307 Note la "Comentarii
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
celor trei interstitii (I, 6, 40) importanța numărului trei în această teorie nu este exprimată. Totuși, întreaga teorie a elementelor este ca o alegorie vizuală elaborată în figuri geometrice despre formarea Universului vizibil ce simbolizează principiul Inteligibil. Partea a doua Astronomie și muzică Capitolul 1 Mișcarea sferei celeste și mișcarea planetelor Astronomia, ca și muzica, este o știință a mișcării, însă a mișcărilor vizibile (Rep. VII - 530cd), se bazează pe un sistem armonic de mișcări fondat pe natura ideală a lucrurilor
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
teorie nu este exprimată. Totuși, întreaga teorie a elementelor este ca o alegorie vizuală elaborată în figuri geometrice despre formarea Universului vizibil ce simbolizează principiul Inteligibil. Partea a doua Astronomie și muzică Capitolul 1 Mișcarea sferei celeste și mișcarea planetelor Astronomia, ca și muzica, este o știință a mișcării, însă a mișcărilor vizibile (Rep. VII - 530cd), se bazează pe un sistem armonic de mișcări fondat pe natura ideală a lucrurilor. Astronomia studiază regularitatea, periodicitatea mișcărilor astrale, este prototipul perfecțiunii, ordinii și
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
și muzică Capitolul 1 Mișcarea sferei celeste și mișcarea planetelor Astronomia, ca și muzica, este o știință a mișcării, însă a mișcărilor vizibile (Rep. VII - 530cd), se bazează pe un sistem armonic de mișcări fondat pe natura ideală a lucrurilor. Astronomia studiază regularitatea, periodicitatea mișcărilor astrale, este prototipul perfecțiunii, ordinii și armoniei universale. Cu excepția opoziției fundamentale dintre mișcare și repaos (stare, moveri Comm. II, 6, 2), Macrobius, urmându-l pe Platon, adesea prin interpretările lui Plotin, distinge două mișcări esențiale: mișcarea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
mundi anima futurum sibi immortalitatis particeps fabricata est, ne umquam vivendo deficiat, semper in motu est et stare nescit, quia nec ipsa stat anima qua impellitur; Plot. II, 2, 1). Macrobius încearcă să ofere o soluție problemei fundamentale a întregii astronomii antice: în ce fel, pornind de la mișcările simple (circulare și uniforme), să ia în considerare mișcarea contrară a planetelor menționând mișcarea diurnă (I, 17, 6-7 de septem subiectis globis ait, qui versantur retro contrario motu atque caelum. quod cum dicit
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
fixelor servește drept punct de pornire în comparare, este unitatea de măsură a altor viteze; O diferență de mare importanță între metodele de analizare a lui Platon și a lui Macrobius este faptul că, pe de o parte, pentru Platon astronomia se definește nu ca o observație prin intermediul simțurilor, a mișcărilor cerului vizibil, ci drept o cunoaștere ideală a mișcării și repaosului, a variațiilor de viteză între coordonatele rapidității și lentoarei 23, pe de alta Macrobius susține, sprijină ideaticul (teoreticul) prin
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Macrobius susține, sprijină ideaticul (teoreticul) prin sensibil (practic, empiric), raționalul este demonstrat, verificat empiric, adică printr-un apel la simțuri (nec negare hoc quisquam poterit quod visus adfirmat - I,18, 6; ibid. I, 18, 7). Cerul, obiectul de studiu al astronomiei, este un sistem armonic de mișcări circulare, care susțin relațiile de identitate și diferență. Știința mișcării presupune două forme elementare de mișcare: una definită prin identitate, mișcarea de rotație în jurul axei proprii (mișcarea sferei celeste), alta prin diferență, mișcarea de
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]