867 matches
-
putere, dar tendință medie-mică de evitare a incertitudinii. Partea germanică a Europei, inclusiv Marea Britanie, nu a reușit niciodată să instaureze o autoritate centrală comună de durată, astfel încât țările care au moștenit această civilizație prezintă o distanță față de putere relativ redusă. Asumpțiile privind rădăcinile istorice ale diferențelor culturale sunt de natură speculativă, dar, în exemplele date aici, sunt plauzibile. În alte cazuri rămân ascunse în evenimentele derulate în istorie ( HYPERLINK "http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm" http://feweb.uvt.nl
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în context. Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. Deborah Tannen (1980) vorbește despre culturi scrise vs culturi orale. Conform autoarei, în culturile scrise semnificația se află exprimată literal în text; cunoașterea se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai flexibili în construirea unor scopuri interacționale comune și în dezvoltarea intercomprehensiunii și a unor semnificații identitare comune (prezentare făcută după sinteza din Gudykunst, 2003, pp. 177-178). Collier și Thomas (1988) elaborează o teorie a negocierii identității interculturale în șase asumpții, cinci axiome și o teoremă. Asumpții: (1) prin discurs, indivizii negociază identități multiple; (2) comunicarea interculturală presupune asumarea și acceptarea discursivă a unor identități culturale diferite; (3) competența de comunicare interculturală presupune gestionarea coerentă a semnificației, respectarea regulilor adecvate și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interacționale comune și în dezvoltarea intercomprehensiunii și a unor semnificații identitare comune (prezentare făcută după sinteza din Gudykunst, 2003, pp. 177-178). Collier și Thomas (1988) elaborează o teorie a negocierii identității interculturale în șase asumpții, cinci axiome și o teoremă. Asumpții: (1) prin discurs, indivizii negociază identități multiple; (2) comunicarea interculturală presupune asumarea și acceptarea discursivă a unor identități culturale diferite; (3) competența de comunicare interculturală presupune gestionarea coerentă a semnificației, respectarea regulilor adecvate și obținerea unor rezultate comunicative pozitive; (4
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o are în cadrul unui proces de comunicare dat), intensitate (engl. intensity, puterea cu care identitatea este comunicată celorlalți participanți la interacțiune) (pentru o imagine sintetică asupra identității și negocierii identității, vezi Gudykunst, 2003). Cele cinci axiome fundamentate pe aceste șase asumpții sunt: (1) cu cât diferența dintre norme și semnificații este mai mare, cu atât gradul de interculturalitate implicat în comunicare este mai mare; (2) cu cât competența de comunicare interculturală a indivizilor este mai mare, cu atât capacitatea de gestionare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturală preluate de la Kotter și Hesket(1992Ă și Appelbaum și Batt(1993Ă: un lider puternic care trebuie să inițieze și susțină schimbarea culturală. Acesta trebuie să înfrunte rezistență la schimbare a angajaților și să-i determine pe aceștia să examineze asumpțiile și valorile prevalente. În procesul schimbării organizaționale pot apare și alți lideri influenți. viziune clară asupra obiectivelor. Această caracteristică are la bază ideea că trebuie să existe o credință împărtășită în rândul angajaților referitoare la caracteristicile noi culturi. Din acest
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Journal of Sociology și republicat apoi în prestigioase culegeri de studii de psihologie socială sociologică (de exemplu, volumul editat de Ann Branaman, Self and Society, 2001Ă, Arlie Russell Hochschild (1979/2001, 138Ă atrăgea atenția că „Psihologia socială a suferit datorită asumpției tacite că emoțiile, pentru că par neordonate și necontrolate, nu sunt guvernate de reguli sociale. Pe de altă parte, regulile sociale păreau să se aplice numai comportamentelor și gândirii, rar și emoțiilor sau simțămintelor”. Există însă și „reguli ale simțămintelor”. După
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
alte situații, oamenii simt concomitent emoții diferite: compasiune și bucurie când i se întâmplă o nenorocire unui dușman; plăcere, jenă și teama când întâlnesc persoana iubită etc. Morris Rosenberg (1990, 5-7Ă a analizat factorii care influențează identificarea emoțiilor, si anume: asumpțiile cauzale, consensul social și scenariile culturale. 1. Asumpțiile cauzale, rezultate în procesele de socializare, când copiii învață legăturile cauzale dintre stimuli/evenimente și răspunsurile comportamentale cultural stabilite. Aceste asumpții sunt stocate în memorie, formând ceea ce Morris Rosenberg a numit „logică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
și bucurie când i se întâmplă o nenorocire unui dușman; plăcere, jenă și teama când întâlnesc persoana iubită etc. Morris Rosenberg (1990, 5-7Ă a analizat factorii care influențează identificarea emoțiilor, si anume: asumpțiile cauzale, consensul social și scenariile culturale. 1. Asumpțiile cauzale, rezultate în procesele de socializare, când copiii învață legăturile cauzale dintre stimuli/evenimente și răspunsurile comportamentale cultural stabilite. Aceste asumpții sunt stocate în memorie, formând ceea ce Morris Rosenberg a numit „logică emoțiilor”. Logică emoțiilor se însușește observându-i pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
1990, 5-7Ă a analizat factorii care influențează identificarea emoțiilor, si anume: asumpțiile cauzale, consensul social și scenariile culturale. 1. Asumpțiile cauzale, rezultate în procesele de socializare, când copiii învață legăturile cauzale dintre stimuli/evenimente și răspunsurile comportamentale cultural stabilite. Aceste asumpții sunt stocate în memorie, formând ceea ce Morris Rosenberg a numit „logică emoțiilor”. Logică emoțiilor se însușește observându-i pe alții, din mass-media și din comunicarea interpersonala. Ea se impune cu necesitate: este logic să ne bucurăm când avem succes și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
simpatia are funcție de integrare socială. ∗ Cu toata varietatea conceptelor, tezelor și ipotezelor constituente, teoriile culturale ale emoțiilor au o sumă de elemente comune, relevate de Jonathan H. Turner și Jan E. Stets (2005, 64Ă. În primul rând, toate pornesc de la asumpția existenței unei culturi a emoțiilor (sau a unei culturi a simțăminteloră, care constă din ansamblul regulilor referitoare la ce trebuie să simtă și să exteriorizeze diferitele categorii de populație în anumite situații sociale concrete, precum și din ideologiile, logicile emoțiilor, ca
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
autoevaluare negativă sub aspectul performanței: autodepreciere/neajutorare (de exemplu, „Sunt prost”) și (2) autoevaluare negativă sub aspectul acceptării de către ceilalți: autoexcludere/neacceptare (de pildă, „Nu mă iubește nimeni”) - generează cognițiile intermediare disfuncționale care sunt de trei tipuri: (a) atitudini; (b) asumpții (pozitive - cu rol compensator - și negative); (c) reguli (cu rol compensator). Ele sunt structuri cognitive generale, iar dacă sunt disfuncționale, pot avea funcție de vulnerabilitate generală. Cogniții evaluative centrale și intermediare - pot fi locale sau generale: trebuie/preferința este o cogniție
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
a-l ajuta pe pacient să tragă propriile sale concluzii. Acesta a realizat un echilibru perfect între chestionarea cu tact a pacientului și aplicarea altor modalități de intervenție. 8. FOCALIZAREA PE COGNIȚIȘI COMPORTAMENTE-CHEIE Terapeutul nu a încercat să surprindă gânduri, asumpții, imagini, sensuri sau comportamente specifice. Terapeutul a utilizat tehnici corespunzătoare pentru a surprinde cogniții și comportamente; totuși, acesta a avut dificultăți în identificarea unui aspect-țintă sau s-a focalizat pe cogniții/comportamente irelevante pentru problema de bază a pacientului. Terapeutul
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
sau comportamente specifice, relevante pentru problema de bază; totuși, acesta s-ar fi putut orienta spre comportamente sau cogniții mai centrale, care ar fi oferit o mai bună perspectivă de succes. Terapeutul s-a focalizat cu mare abilitate pe gânduri, asumpții sau comportamente specifice, extrem de relevante pentru problema în cauză și care oferă șansa optimă de succes în terapie. 9. STRATEGIA DE SCHIMBARE (Notă: la acest item, focalizați-vă pe calitatea strategiei de schimbare a terapeutului și nu pe calitatea implementării
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
situațiile sociale. Sunt dovezi care arată că în prezent există mai multe tratamente eficiente pentru fobia socială, printre care terapia comportamentală prin expunere și desensibilizarea progresivă și terapia cognitiv-comportamentală de grup. Terapia prin expunere în tratamentul fobiei sociale pleacă de la asumpția că anxietatea legată de expunerea la situații sociale va descrește odată cu întâlnirea sistematică și repetată cu stimulii amenințători. Acești stimuli variază de la o scurtă discuție cu o persoană necunoscută până la o discuție formală în public. În cazul fobiei sociale, terapia
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
utilizarea terapiei cognitive și a terapiei reminiscenței (a amintirilor) ar putea fi utile în tratarea depresiei la persoanele de vârsta a treia. Terapia comportamentală pleacă de la un model clasic al depresiei unipolare (Lewinsohn et al., 1979), care se bazează pe asumpția că depresia poate apărea din cauza unui stresor care perturbă patternul comportamental al individului, ducând la o rată scăzută a întăririlor pozitive. În condițiile în care persoana nu reușește să echilibreze balanța recompenselor, aceasta va începe să experiențieze simptomele specifice depresiei
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
controlled clinical trial”, Journal of Gerontology: Psychological Sciences, 52B, 159-166. Terapia cognitivă în depresie se fundamentează pe teoria cognitivă a depresiei (Beck, 1967). Aceasta este o abordare terapeutică activă, structurată, focalizată pe problemă și de scurtă durată, care pornește de la asumpția că depresia este menținută de procesări informaționale negative și de distorsiuni cognitive. Tratamentul vizează învățarea pacienților să gândească adaptativ, ameliorându-și astfel trăirile afective, comportamentele și motivația. Numeroase studii arată că terapia cognitivă în depresie are efecte superioare tratamentului medicamentos
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
a scris un volum întreg dedicat principiului enunțat mai sus1. Formulat în alte cuvinte și într-o altă ordine de idei, principiul apare în sintagma „postulatelor dăunătoare” (pernicious postulates). Tilly deplânge faptul că sociologia este încorsetată într-o serie de asumpții moștenite din secolul trecut și găsește că acest neajuns transpare în mod deosebit în studiul schimbării sociale. El desemnează aceste cadre intelectuale drept „postulate dăunătoare” și se sprijină pe date istorice pentru respingerea lor. „Trebuie să păstrăm problematica secolului al
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
itemi. În fine, o altă metodă de estimare a fidelității unei măsuri, care evită repetarea măsurării sau divizarea itemilor scalei de măsură și care folosește informația dată de varianța și covarianța itemilor, este cea a coerenței interne 2. Plecând de la asumpția că itemii măsoară aspecte diferite ale aceluiași concept, fidelitatea reflectă complementaritatea diferiților itemi în măsurarea aceleiași caracteristici 3. Niveluri ale măsurăriitc "Niveluri ale măsurării" Pentru orice persoană inițiată în statistica socială, cum sunt cititorii acestui volum, tipologia formelor măsurării (a
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Avem deci, pe de o parte, o serie de relații în care sunt implicate scorurile factoriale, pe care dorim să le estimăm, și, pe de altă parte, corelațiile dintre variabilele observate, singurele date pe care le avem la dispoziție în afară de asumpțiile noastre teoretice. Urmând același procedeu de descompunere a varianțelor și covarianțelor, se arată că, în modelul factorial general cu m variabile observate și n factori, scorurile factoriale sunt echivalente corelațiilor dintre factori și variabile, dacă factorii sunt ortogonali doi câte
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
acest concept, să luăm exemplul următor, reprezentat grafic în figura 5. Lipsa săgeții orientate dintre factor spre variabilă, care ar indica determinarea variabilei de către un factor, ne arată că acesta nu este responsabil de variația variabilei respective. Aceasta este o asumpție teoretică, diagrama nu face decât să o reprezinte. Figura 5. Model factorial cu 5 variabile observate, 2 factori comuni ortogonali și matricea factorială asociată În acest exemplu, variabilele X1, X2, X4, X5 au o complexitate factorială egală cu 1 (sunt
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Criteriul adecvării statistice a modelului la date nu poate fi folosit pentru reducerea nedeterminării, pentru că fiecare dintre structurile cauzale descrie la fel de bine datele. Nedeterminarea se poate rezolva doar pe calea demersului teoretic, prin selectarea modelului factorial care este coerent cu asumpțiile, conceptele și cadrul nostru teoretic sau cu rezultatele unor cercetări anterioare pe care le considerăm acceptabile. Așa cum facem în orice alt demers de acest fel, și în analiza factorială putem apela la principii practice pentru reducerea nedeterminării. Nedeterminările de tipul
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
felului în care evaluează diferite aspecte ale activității guvernului (variabilele observabile). Fiind o analiză de corelație, variabilele care pot intra într-o analiză factorială trebuie să fie măsurate pe scale de intervale sau de rapoarte (variabile metrice). Este generală totuși asumpția că multe dintre variabilele ordinale (care măsoară opinii sau atitudini, de pildă) pot primi valori numerice fără a distorsiona proprietățile latente. Pentru a ne decide dacă putem accepta în analiză variabile ordinale, trebuie să stabilim (1) cu câtă acuratețe reflectă
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
să aflăm structura latentă a datelor. Matricea de covarianță este recomandată atunci când dorim să facem comparații între grupuri: corelațiile, care sunt măsuri standardizate folosind standarde specifice grupului, vor face invariante valori care sunt diferite de la grup la grup. Una dintre asumpțiile critice ale analizei factoriale, de natură conceptuală, este aceea că între variabilele observate există suficientă corelație pentru a avea sens să realizăm o analiză factorială. Dacă între variabile nu există corelație substanțială, atunci nu are rost să căutăm factori comuni
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]