580 matches
-
român cu român s-ar înțelege și că niciodată n-ar mai fi vorba de conflicte economice, nici de aversiuni politice între monarhia habsburgică și statul latin de lângă Dunăre. E adevărat că pretutindenea - chiar în statul României - poporul românesc este asuprit, că, precum în Ardeal, și aci i s-au superpus pături de străini cari falsifică și împiedică dezvoltarea lor. Lupta în contra rămășițelor fanariote de la noi, pentru cari patriotismul și naționalitatea sunt niște mărfuri ce se cumpără la mezat prin pensii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
spumează de mânie, căci n-are cui se plînge: mitropolitul și arhiereii țării nu mai au milă de dânsa sau nu îndrăznesc să ridice glasul în favoarea celor asupriți! Boierii țării, unii și-au dat mâna cu împilatorii, iar ceilalți sunt asupriți și huliți! Și Domnul țării are urechile astupate de strigătele de ură ale oamenilor politici și de gălăgia sărbătorilor. Ce poate să iasă dintr-o asemenea stare de lucruri? Nemulțumirile sunt generale, indignația oamenilor este ajunsă la culme și toate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aceeași dincoace și dincolo, din evul mediu cunoscută ca rasă războinică; și, desigur, calități contractate în cursul sutelor de ani ai Domniilor române nu se puteau pierde numai în câteva generații ale domniei răpitoare a fanarioților. În genere vechii fanarioți asupreau poporul, dar nu-l corupeau. Cu această misiune s-a însărcinat abia copiii și nepoții lor, actualii roșii. Dar care-a fost roadele culese de guvern din sacrificiul de sânge al omului din popor? Au câștigat independența. Cum? Au silit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un miel pentru pășunea unei turme întregi de oi; de la produsele agricole una din zece (dijma adevărată, decima ), afară de astă 12 zile de lucru pe an și căratul unui car de lemne de Crăciun. Asta era tot. Cine apăsa și asuprea nu era regimul economic consuetudinar al țării, ci pătura de pungași țarigrădeni cari umpluseră țara cu miile și jefuiau lumea, mai ales de la 1808 - 1821, timpul în care s-a pripășit în țară părinții celor mai mulți dintre roșii. Se pretinde că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să oprească acea invazie de străini care veneau ca stolurile de corbi într-o țară părăduită de război și uitată de Dumnezeu e a pretinde ca cineva să stăvilească c-un băț apele Dunării. Nu dar regimul vechi economic, grecii asupreau țara. Glasul și puterea boierilor pământeni se 'necau în acea inundație de pungași și de bandiți. Dar daca Tudor a putut imputa boierilor de un neam cu dânsul ticăloșia, adecă lipsa de energie, acest drept nu-l are foaia redijată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mult decât ca să redevie romani. Ba chiar toți oamenii din popor ar căuta refugiu la goți dac' ar putea lua cu sine puțina avere ce-o posedă; căci acolo nu li-i permis celor mari, ca la romani, de-a asupri nepedepsiți pe cei mici (Una et consentiens illic Romanae plebis oratio, ut liceat eis vitam, quam agunt, agere cum barbaris. Et miramur, si non vincuntur a nostris patribus Gothi, cum malint apud eos esse quam apud nos Romani? Itaque non
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai mult decât ca să redevie romani. Ba chiar toți oamenii mici ar căuta refugiu la goți daca ș-ar putea lua cu ei puțina avere ce-o posedă. Căci acolo nu li-i permis celor mari, ca la romani, să asuprească pe cei mici. (Salvianus: Una et consentiens illic Romanae plebis oratio, ut liceat eis vitam, quam agunt, agere cum barbaris. Et miramur, si non vincuntur a nostris partibus Gothi, cum malint apud eos esse quam apud nos Romani? Itaque non
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe care se părea că nu mai apucase să o poarte pe Pământ. Dorea să fie un soldat al Omului. Să-i nimicească pe toți aceia care inventau zei numai pentru a le deveni apoi preoți și pentru a-i asupri pe ceilalți. Își simțea întreagă mânia, așa cum fusese ea odinioară, pe vremea când înțelesese pentru prima dată ce anume adusese lumea lui dragă, Pământul, pe marginea prăpastiei. Dorea să fie șeful unei armate de atei. ― Ar trebui să găsim combustibil
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
judecată și dreptate, 6. care nu mănîncă pe munți carne jertfită idolilor, și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, care nu necinstește nevasta aproapelui său, și nu se apropie de nevastă-sa în timpul necurățeniei ei, 7. care n-asuprește pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul, care nu răpește nimic, care a dat din pîinea lui celui flămînd și învelește cu o haină pe cel gol, 8. care nu împrumută cu dobîndă și nu ia camătă, care își abate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
are un fiu iute la mînie, care varsă sînge sau care face ceva de felul acesta, 11. dacă acest fiu nu se ia în nimic după purtarea tatălui său neprihănit, ci mănîncă pe munți, necinstește pe nevasta aproapelui său, 12. asuprește pe cel nenorocit și pe cel lipsit, răpește, nu dă înapoi zălogul, ridică ochii spre idoli și face urîciuni, 13. împrumută cu dobîndă și ia camătă, s-ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
un fiu, care vede toate păcatele tatălui său, le vede, dar nu face la fel; 15. dacă fiul acela nu mănîncă pe munți și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, nu necinstește pe nevasta aproapelui său, 16. nu asuprește pe nimeni, nu ia nici un zălog, nu răpește, ci dă din pîinea lui celui flămînd și acopere cu o haină pe cel gol, 17. își abate mîna de la nelegiuire, nu ia nici dobîndă, nici camătă, păzește poruncile Mele și urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
tine, căci ești vestită ca spurcată și plină de tulburări. 6. Iată că în tine, toți voievozii lui Israel își întrebuințează puterea ca să verse sînge. 7. În tine, tatăl și mama sunt disprețuiți, străinul este chinuit, orfanul și văduva sunt asupriți. 8. Tu Îmi nesocotești locașurile Mele cele sfinte, Îmi spurci Sabatele. 9. În tine sunt bîrfitori, ca să verse sînge; în tine se mănîncă jertfe idolești pe munți; în mijlocul tău se fac desfrînări; 10. În mijlocul tău, se descopere goliciunea tatălui, în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
ca să-și potolească lăcomia de bani. 28. Proorocii lui au pentru ei tencuieli de ipsos, vedenii înșelătoare, proorocii mincinoase. Ei zic: "Așa vorbește Domnul, Dumnezeu!" Și Domnul nu le-a vorbit! 29. Poporul din țară se dedă la silnicie, fură, asuprește pe cel nenorocit și pe cel lipsit, calcă în picioare pe străin împotriva oricărei dreptăți! 30. Caut printre ei un om care să înalțe un zid, și să stea în mijlocul spărturii înaintea Mea pentru țară, ca să n-o nimicesc, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
își va da roada, și pămîntul își va da rodurile. Ele vor fi liniștite în țara lor și vor ști că Eu sunt Domnul, cînd voi rupe legăturile jugului lor, și cînd le voi izbăvi din mîna celor ce le asupresc. 28. Nu vor mai fi de jaf între neamuri, nu le vor mînca fiarele din țară, ci vor locui în liniște, și nu le va mai tulbura nimeni. 29. Le voi pune un răsad căruia i se va duce faima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
apus și la răsărit de partea de răsărit, pe o lungime cît una din părți, de la hotarul de apus pînă la hotarul de răsărit. 8. Acesta va fi pămîntul lui, moșia lui în Israel; și domnitorii Mei nu vor mai asupri poporul Meu, ci vor împărți casei lui Israel cealaltă parte a țării, după semințiile ei. 9. Așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Destul, domnitori ai lui Israel! Încetați cu silnicia și răpirile, faceți judecată și dreptate! Înlăturați stoarcerile voastre de la poporul Meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
e pielea albă. 3 2262 Dorit și umed ochiu-mi idolul și-l privește, Pe tabla nălucirei adânci îl zugrăvește. Și acest chip preadulce din minte nu îl șterg, În somn el mă urmează, în mine-i dacă merg. Astfel mă asuprește dormind sau fiind treaz Și vecinic văd nainte-mi al tău frumos obraz... Cum umbra mi-e alături de dorm sau de-s deștept, Mă supără oriunde și-mi tremură în piept. Bătrân de-oi fi, în umbra vieți-mi va veni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
locuiți în locul acesta. 4. Nu vă hrăniți cu nădejdi înșelătoare, zicînd: " Acesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Domnului!" 5. "Căci numai dacă vă veți îndrepta căile și faptele, dacă veți înfăptui dreptatea unii față de alții, 6. dacă nu veți asupri pe străin, pe orfan și pe văduvă, dacă nu veți vărsa sînge nevinovat în locul acesta, și dacă nu veți merge după alți dumnezei, spre nenorocirea voastră, 7. numai așa vă voi lăsa să locuiți în locul acesta, în țara pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
tot atunci, un impuls năvalnic, o inimă ce palpită, un braț de fier și o mână oțelită m-au făcut să-l îmbrâncesc. Și, ca prin vis, într-o explozie de mândrie și triumf a poporului meu cel atât de asuprit până odinioară, i-am văzut zâmbetul trufaș ștergându-i-se de pe față, călcâiele atingând jumătatea de cauciuc, iar corpul lui uriaș, de pionier în clasa a patra, prăbușindu-se la pământ. Pe scurt: i-am spart capul, pentru că țeasta lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
aveți o datorie sfântă către Țară și anume: Dezvăluiți delegaților țărilor participante viclenia mârșavă a comuniștilor care au transformat frumoasa noastră țară Într-o Închisoare. Spuneți-le și arătați-le cum aplică comuniștii doctrina lor pentru a robi și a asupri masele muncitorești. Dezvăluiți-le așa zisa lor cultură și superioritate tehnică. Explicați-le că democrația comunistă nu este decât sclavia, sclavia minții și a trupului. Spuneți delegațiilor celorlalte țări ce Înțeleg diavolii roșii și satrapii comuniști prin gospodărie colectivă, prin
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În această lume. 1. SULTANA (TANA), botezată cu prenumele bunicii noastre paterne. Această soră a trăit din 1925 până În 1951. Cauza de deces a constituit-o tuberculoza pulmonară. Toți copiii am suferit de această boală din cauza regimului comunist, care ne asuprise atât de cumplit, prin cotele obligatorii de produse agricole și animaliere aplicate țăranilor chiaburi (tatăl meu se „bucura” de această Încadrare socială În anii aceia de maximă luptă de clasă), Încât ni se lua și pâinea de la gură. Tana fusese
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
istoric. „Elevii-profesori” se întorc în grupele lor și le predau colegilor textul pregătit. Se va aplica apoi un scurt test de evaluare. Întrebările vor fi afișate în fața clasei, iar elevii vor da doar răspunsul pe caietele lor. 1. Cine îi asuprea pe țăranii din Transilvania? 2. Care era situația moților? 3. Ce s-a întâmplat la 24 mai 1782? Se va proceda la fel cu ceilalți elevi di grupe și cu fragmentele din lecție. Testele pentru următoarele fragmente pot fi următoarele
Coronița prieteniei by Iliese Dorina – Liliana, Şcoala. Nr. 88 „Mihai Viteazul”, Bucureşti () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93010]
-
este în fiecare an răscolit de fierul plugurilor, la care înhamă caii.>>" T. Vianu "... Trăit în strâmbătate și hulă, omul a izbutit să se răscumpere și să se depășeascăș nu clădind numai monumental, în lat și-n sus, legiferînd și asuprind, ci născocind, după ce a cantat și a zugrăvit, graiul scris și, în sfârșit, Cartea... O ființă nouă și fără de moarte s-a ivit, neprevăzută de natură, care face numai petale și frunze. Răzbunarea omului e de astădată integrală și definitivă
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
moral, să ia aminte ca-n veci aceste tragedii umane să nu se mai repete. Păcat că guvernanții de astăzi așa-ziși social-democrați, orbiți și ei de putere și înavuțire, au uitat de soarta vitregă a poporului român și îl asupresc continuu, tăind pensii și salarii, mărind impozitele și taxele, scumpind nejustificat carburanții, închizând spitalele, într-o țară în care se înmulțesc doar cimitirele, spre satisfacția popilor nesătui și a „groparilor” nației, din care unii au ajuns președinți și prim-miniștri
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
poruncește ispravnicului de ținut „să-i înfrânezi și să-i supui ca să slujască la toate cele ce vor fi trebuință mănăstirii pe obiceiul vechiu”. Apoi eu cred că dacă vodă lăsa lucrurile așa atunci ispravnicii împreună cu egumenii i-ar fi asuprit crunt pe bieții oameni, dar domnul își îmblânzește porunca: „Iar de le-a păre oamenilor cu greu a sluji după obiceiu vechi, să aibă a sluji după hotărâre testamentului domnii sale Costandin (Mavrocordat) vodă, câte 24 zile de an”. Deși
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
condamnă pe nedrept omul la un destin provincial, n-ar fi cazul să ne imaginăm și invers? Anume că omul care se crede superior, un Platon sau un Phidias al celei mai glorioase epoci a omenirii, se poate simți brusc asuprit de umilința stearpă a vieții de provincie, crezând astfel, brusc și nemotivat, că nu este cel mai mare gânditor și artist al speciei, ci că, dimpotrivă, este cel mai nedreptățit infirm al speciei, supus cu forța unui mizerabil regim de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]