541 matches
-
să nu pască, și nici să nu bea apă deloc! 8. Ci oamenii și vitele să se acopere cu saci, să strige cu putere către Dumnezeu, și să se întoarcă de la calea lor cea rea, și de la faptele lor de asuprire, de care le sunt pline mîinile. 9. Cine știe dacă nu se va întoarce Dumnezeu și Se va căi, și dacă nu-Și va opri mînia lui aprinsă, ca să nu pierim!" 10. Dumnezeu a văzut ce făceau ei și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85103_a_85890]
-
Leul răcnește: Cine nu se va speria? Domnul Dumnezeu vorbește; cine nu va prooroci?" 9. Strigați de pe acoperișul palatelor Așdodului și de pe palatele țării Egiptului, și spuneți: "Strîngeți-vă pe munții Samariei, și vedeți ce neorînduială mare este în mijlocul ei, ce asupriri sunt în ea! 10. Nu sunt în stare să lucreze cu neprihănire, zice Domnul, ci își îngrămădesc în palate comori cîștigate prin silnicie și răpire. 11. De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Vrăjmașul va împresura țara, îți va doborî tăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
din fața Palatului Etern s-a strâns o mulțime de oameni instigați la revoluție, el a încercat să le vorbească, dar nu a obținut nimic. Nu a folosit gărzile imperiale pentru a dispersa mulțimea, de teamă de a nu crea sentimentul asupririi. S-a retras în străfundurile Palatului și s-a afundat în gândurile sale stând pe tronul din Sălile Poleite, crezând că mulțimea își va da seama de greșeala pe care o face și că se va retrage. Dar a greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
o altă cauză naturală și obișnuită, și anume că atunci când cineva devine principe nu se poate să nu facă rău celor peste care începe să domnească, atât prin trupele înarmate pe care le folosește, cât și prin nenumăratele abuzuri și asupriri pe care le aduce cu sine orice cucerire, astfel încât vei avea împotriva ta pe toți aceia pe care i-ai lovit prin ocuparea principatului. În același timp, nu vei putea să păstrezi prietenia acelora care te-au ajutat să-l
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Italia, iar papa a dobândit aici o autoritate temporală mai mare, Italia s-a împărțit în mai multe state; căci multe dintre orașele mari au luat armele împotriva nobilimii lor, care, susținută fiind, în trecut, de împărat, le ținea sub asuprirea ei, iar Biserica, la rândul ei, sprijinea aceste răscoale ale orașelor pentru a câștiga autoritate în chestiunile puterii temporale. În multe cazuri, cetățenii au devenit principi peste aceste orașe. Astfel, Italia a ajuns aproape în întregime în mâinile Bisericii și
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Lombardia, birurilor grele din regatul Neapolului și din Toscana, și să-i lecuiască rănile vechi și adânci, care de multă vreme sângerează. O vedem rugându-se Domnului să-i trimită pe cineva care s o izbăvească de aceste cruzimi și asupriri barbare. O vedem, de asemenea, hotărâtă și gata să urmeze un stindard, de îndată ce s-ar ivi acela care să-l înalțe. Dar nu există, în momentul de fată, nimeni altcineva în care ea ar putea să spere, decât ilustra voastră
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
largă 29 răspândire și o deosebită prețuire din partea cititorilor și credincioșilor români. Această carte a împânzit ca nici o altă tipăritură bisericile românești de pretutindeni, cu explicări evanghelizatoare în graiul țărănesc, contribuind la unificarea sufletească a credincioșilor despărțiți de voievodate și asupriri impuse peste hotare. Îndeosebi în Ardeal această lucrare a cunoscut o largă răspândire fiind citită în biserici în fiecare Duminică, contribuid la unirea românilor în cuget și simțire. Sfântul Ierarh Varlaam, mai bine de douăzeci de ani a fost chipul
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
e o familie în care egoismul străbunului s-a perpetuat o mie de ani. Lăsați -i egoismul individului, dar, pentru Dumnezeu, nu lăsați ca el să dureze încă o mie de ani după moartea lui. 74 {EminescuOpXV 75} [BELȘUG ȘI ASUPRIRE] 2257 Ce folos că țara e bogată, lanul nostru e plin de grâu de aur și, de-i stoarce piatra noastră, din ea va țâșni vin... căci frunțile stîncelor noastre [le] rod cînii! Și pe grumazii noștri s-apasă jugul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
am legat de gard Ochii tăi mă dor, mă ard, Numai tu îmi ești în cale Plopii tremură la pîndă, Prin odaia-ți de felină într-adins au vrut să vină Două trupuri să se vîndă. De-i impozit de-asuprire: Condamnați-ne, iubire! Beau și nu-mi mai vin în fire Condamnați-ne, iubire! De-i impozit de-asuprire: Două trupuri să se vîndă. într-adins au vrut să vină Prin odaia-ți de felină. Plopii tremură la pîndă Numai
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pîndă, Prin odaia-ți de felină într-adins au vrut să vină Două trupuri să se vîndă. De-i impozit de-asuprire: Condamnați-ne, iubire! Beau și nu-mi mai vin în fire Condamnați-ne, iubire! De-i impozit de-asuprire: Două trupuri să se vîndă. într-adins au vrut să vină Prin odaia-ți de felină. Plopii tremură la pîndă Numai tu îmi ești în cale, Ochii tăi mă dor, mă ard Doru-mi ți-am legat de gard, Beau la
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
principii ale marxism leninismului. Cum să mai ai încredere într-un sistem care își spune comunist, dar care calcă în picioare bazele acestei doctrine? Ideologia proletariatului parcă își propunea ca misiune istorică revoluționară eliberarea întregii umanități de orice exploatare și asuprire, de a construi o societate fără clase. Nu e nevoie nici măcar să treci de zidurile acestei facultăți ca să-ți dai seama că realitatea e cu totul alta. În România nici măcar n-a avut loc vreodată o luptă de clasă adevărată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
aducea în urma-i foamete, obezi de fier, Biruri ce cădeau însuși până pe surul fum, Care pătruns prin streșini la cer își face drum, Eșind din vatra tristă, cuptorul fără pîne A unui iobag care trăiește de-azi pe mâne, Când asuprirea oarbă și searbăda sclavie Domniau ca două spaime pe biata Românie. În lumea spăimântată venit-a însă-o zi Când Dumnezeul urei în iadu-i asurzi, Când poporul puternic de jugu-i desfăcut Și-aduse-atunci a minte ce fuse în trecut, A desgropat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
in care sînt nevoite să-și cîștige cumva existența amară, s-ar Întîmpla să se trădeze printr-o exprimare și o comportare mai caldă, mai blîndă, mai Îngăduitoare, ar da de bănuit tovarășelor lor și s-ar expune atacurilor, amenințărilor, asupririi și tiraniei. Așa se prezenta situația acestor femei acum: În Încăperea plină de fum răsunau pretutindeni glasurile lor aspre, rîsetele lor grosolane și batjocoritoare și Înjurăturile, și exclamațiile repetate cu o monotonie brutală, cu care-și presărau Întruna, abundent și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și a birui, avem datoria să ne rugăm precum marii voievozi înaintea bătăliilor și să luptăm. Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul, Horea, Cloșca și Crișan, moții lui Avram Iancu nu au vrut să mai îndure asupririle și cruzimea dușmanilor (turci, tătari sau maghiari). Astăzi ne resemnăm și așteptăm degeaba... Istoria noastră nu mai are continuitate. Ignorăm tot ce au îndurat și clădit înaintașii noștri și rătăcim cu mintea ca și Avram Iancu. Acesta, izbit de răspunsul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și obișnuită 13, și anume că atunci cînd cineva devine principe nu se poate ca el să nu facă rău celor peste care începe să domnească, atît prin trupele înarmate pe care le folosește, cît și prin nenumăratele abuzuri și asupriri pe care le aduce cu sine orice cucerire, astfel încît vei avea împotriva ta pe toți aceia pe care i-ai lovit prin ocuparea principatului. În același timp, nu vei putea să păstrezi prietenia acelora care te-au ajutat să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Italia, iar papa a dobîndit aici o autoritate temporală mai mare, Italia s-a împărțit în mai multe state; căci multe dintre orașele mari au luat armele împotriva nobilimii lor, care, susținută fiind în trecut de împărat, le ținea sub asuprirea ei, iar biserica, la rîndul ei, sprijinea aceste răscoale ale orașelor pentru a cîștiga autoritate în chestiunile puterii temporale. În multe cazuri, cetățenii au devenit principi peste aceste orașe. Astfel, Italia a ajuns aproape în întregime în mîinile bisericii și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în Lombardia, birurilor grele din regatul Neapolului și din Toscana și să-i lecuiască rănile vechi și adînci care de multă vreme sîngerează. O vedem rugîndu-se Domnului să-i trimită pe cineva care s-o izbăvească de aceste cruzimi și asupriri barbare. O vedem de asemenea hotărîtă și gata să urmeze un stindard, de îndată ce s-ar ivi acela care să-l înalțe. Dar nu există în momentul de față nimeni altcineva în care ea ar putea să spere, decît ilustra voastră
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
îi primea dojenile fără crâcnire, și cu o supunere fricoasă. Răspunse ca și atunci: ― Da, tată. De abia după o pauză îndrăzni să adauge, tot ca un copil: ― Am crezut că sunt în vederile dumitale când am încercat să împiedic asuprirea celor nevinovați. ― Nu! zise bătrânul scurt, parc-ar fi apăsat un sigiliu pe un ordin irevocabil. Capitolul III FLĂMÎNZII 1 Peste câteva zile primarul Pravilă căută într-ascuns pe Grigore Iuga și-i mărturisi că nu se pot găsi hoții
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că reconstituirea Poloniei ar provoca protestul celor ce ar invoca tratatul din 1815, ceea ce ar fi inutil căci tratatele se păstrează „până ce diplomații le pun în vârful săbiei unui feldmareșal sau pașă, până ce popoarele se deșteaptă și încep a cunoaște asuprirea și nedreptățile ce li s-au făcut. Atunci se impune dreptul celui mai tare și mai isteț”. După înăbușirea mișcării din martie 1848 la Iași, reacția poloneză s-a făcut de îndată simțită. Michal Czajkowski (agentul principal polonez la Constantinopol
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
versiunea franceză, Question économique des Principautés Danubiennes (1850), care stau la baza concepției social-istorice a lui N. Bălcescu, Mersul revoluției în istoria românilor (1850) ș.a. pun în lumină ideea că marile proprietăți funciare ale boierimii sunt opera silniciilor și furturilor, asupririlor, injustiției, că criza și descompunerea feudalismului sunt strâns legate de exploatarea nemiloasă și fără de măsură a poporului, care a devenit apatic, în vreme ce boierimea a intrat în dezagregare, că un asemene sistem economico-social era condamnat la pieire. N. Bălcescu a făcut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nedreptate și corupție, adică exact opusul societății în care trăiesc oamenii. Aceste iluzii generoase nu sînt în mod obligatoriu amăgitoare: muncitorul dorește o lume în care să poată lucra liber, în care să nu fie obligat să îndure lipsurile și asuprirea patronilor. Visează să coopereze în mod conștient cu alți muncitori în vederea realizării unui scop comun. Oare visul acesta nu s-a și realizat de cîteva ori? Credința vizează să plămădească o realitate mai satisfăcătoare decît realitatea de zi cu zi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cuvinte deșarte, ce de dreptate”. Tendința de a scrie adevărul era cu atât mai firească în cazul istoriografiei noastre, cu cât românii, datorită știutelor împrejurări, nu au fost un popor expansionist; dimpotrivă, ei au trebuit să facă față atacurilor și asupririi străine, continuate cu atacuri istoriografice. Aceeași situație a determinat însă, din legitima și patriotica dorință de a-și apăra drepturile cu ajutorul argumentelor istorice anumite exagerări. Cea mai cunoscută este aceea legată de ideea latinității pure, care s-a reflectat șin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
consideră desăvârșită în 1862), când ar fi fost alipită la Țara Românească doar 41% din teritoriul Moldovei. La fel și Unirea din 1918, care nu a însemnat decât o anexare a teritoriilor dintre Prut și Nistru, completată de o aprigă asuprire și represiune a populației regiunii. Într-un adevărat „repaus al rațiunii”, însă, laudă regimul sovietic ce a urmat anului 1940. Mai mult, integrarea regiunii dintre Prut și Nistru în cadrul URSS, sub forma republicii autonome Moldova, constituie o etapă marcantă a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
p.Chr.). Însă evanghelistul Luca (10-93 p.Chr.) nu a scris pentru iudei și nici pentru soldatul evreu; adresându-se cititorilor săi păgâno-creștini, ar fi voit să spună că un soldat creștin își arată credința păstrându-se la distanță de asupriri și abuzuri. Biserica timpurie, inspirată din învățăturile biblice, nu și-a pus niciodată problema morală a serviciului militar, neconstituind obiectul normelor dictate de Isus, de Ioan Botezătorul și de apostoli. Cu toate acestea, unii intelectuali creștini, spirite neliniștite și irascibile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
spiritului latin în mijlocul lor. Renumitele civilizații antice, perșii, frigienii și parții, nu s-au lăsat niciodată latinizați; când n-au putut lupta împotriva Romei cu armele, au combătut-o prin doctrinele lor revoluționare sau religioase, privind-o totdeauna ca originea asupririi și acceptându-i stăpânirea doar în silă. Ca o reacție la atitudinea oprimantă și la veleitățile statului roman, a apărut și atitudinea subversivă a creștinilor Bisericii primare, care și-a arătat primele indicii pe vremea scriitorului păgân Celsus, care nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]