8,505 matches
-
suprema umilință a unei ființe umane, iar totul genera suferințe inimaginabile pentru condamnat, care avea o singură și ultimă eliberare, prin moarte, pe care ajungea astfel să și-o dorească. Nu întâmplător, Seneca se întreba probabil cu spaimă: „Merită să atârni pe furcă (a crucii) cu brațele desfăcute și trupul numai răni, cu singura speranță de a amâna lucrul cel mai dorit de cel chinuit: sfârșitul chinurilor?” (Epistole, 101, 12). În timp ce perșii și cartaginezii aplicau răstignirea în principal oficialităților și comandanților
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
cum susține Matei, 27, 34). Cel mai probabil însă a fost vorba de băutura soldaților romani, posca, compusă din apă, oțet și ouă bătute și care era oferită celor executați, în scop umanitar. Regula romană cerea ca persoanele crucificate să atârne pe cruce complet dezbrăcate (goale), spre a fi astfel supuse și rușinii publice; dimensiunea pudică accentuată a religiei iudaice a putut atenua măsura, în sensul impunerii unei legături în jurul mijlocului (subligoculum). Drept urmare, și în cazul lui Iisus este de presupus
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
asemenea cadru), în ajunul Pesahului, confirmându-se astfel datarea din Evanghelia după Ioan, soldat, pentru vina de „a fi făcut vrăji și insultat pe Israel” cu condamnarea la moarte și executarea sentinței. (Spânzurarea are aici mai ales semnificația de a „atârna pe stâlp”, situație care poate aminti și de crucificarea romană). Așadar, Iisus este considerat un instigator în sensul Deuteronomului (13, 9) și astfel e avertizat, cerându-i-se să se căiască; în față refuzului său, e judecat și, în cele
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
face ochiul limpid, urechea fină. Și i-am cerut iubirii un somn liniștitor, Iubirea însă este saltea de cuie dură, Făcută ca să aibă femeia băutură. CXIV Alegorie E o femeie mândră, puternică-n grumeje, Ce-și lasă-n vin s-atârne bogatele ei meșe. Ale iubirii gheare, al jocului venin Pe pielea-i ca granitul s-au imprimat deplin. Ea-i râde-n față morții și ia-n răspăr curvia, Doi monștri-a căror mână, muindu-și strășnicia, În jocurile sale
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
ani? Ținând cont că sosirea emigranților în Canada doar cu un geamantan la care s-a adăugat apoi efortul nu tocmai ușor pentru adaptare și înfiriparea rostului pentru traiul zilnic, preocuparea pentru a da ființă unei reviste în limba română, atârnă cu mult mai greu decât în situațiile unei vieți trăită după regulile de viață cunoscute. Pentru domnul Victor Roșca, înființarea unei reviste la anii senectuții - avea atunci 70 de ani - când alții își așternuseră un trai în liniște, fără niciun
Candela de Montreal – la 15 ani de la apariţie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
de altfel, cam toate ideile lui Milner, într-o epocă în care este evident atacul concertat al fostei lumi a treia contra pretenției europene de a se afla în posesia unui set de valori universale. Tocmai când sabia lui Damokles atârnă deasupra capului civilizației occidentale și când valorile ei universale sunt acuzate de a fi sechele ale colonialismului, vine Milner cu singularitățile lui care încurajează războaiele religioase în numele „adevăratei” credințe și distrugerile unor bunuri de patrimoniu, universal, bineînțeles, sub cuvânt că
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
ce faci cu dudul... Gârlici: E, da, da... L-aș cam tăia și nu prea. În el, copilăria mea. Parcă mă văd. Pe vremea aia, nici chiloți nu aveam. Doar o cămășuță tivită pe poale și... Măria (curioasă): Cuculețul? Gârlici: Atârna, ca și acum! De-aiurea!... Cam cum atârnă toate în viață! Reta: Fir-ai al dracu de nărod! Cu bodega ta cu tot! Ca să vezi!! Când prea, prea, când nu prea... Cucu, parcă-i atârna... Mda! Hiii! Să-mi notez
Preţ pe dispreţ. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
L-aș cam tăia și nu prea. În el, copilăria mea. Parcă mă văd. Pe vremea aia, nici chiloți nu aveam. Doar o cămășuță tivită pe poale și... Măria (curioasă): Cuculețul? Gârlici: Atârna, ca și acum! De-aiurea!... Cam cum atârnă toate în viață! Reta: Fir-ai al dracu de nărod! Cu bodega ta cu tot! Ca să vezi!! Când prea, prea, când nu prea... Cucu, parcă-i atârna... Mda! Hiii! Să-mi notez inspi rația. Ăștia de sus, mai știi, mi-
Preţ pe dispreţ. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
și... Măria (curioasă): Cuculețul? Gârlici: Atârna, ca și acum! De-aiurea!... Cam cum atârnă toate în viață! Reta: Fir-ai al dracu de nărod! Cu bodega ta cu tot! Ca să vezi!! Când prea, prea, când nu prea... Cucu, parcă-i atârna... Mda! Hiii! Să-mi notez inspi rația. Ăștia de sus, mai știi, mi-or plăti măcar halba asta... Măria (cu aceeași curiozitate): Domn` Gârlici, acum, fie vorba între noi, cânta? Gârlici: Da! Păi cum altfel?! Când a văzut pupăza ăștia
Preţ pe dispreţ. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
l-ar vedea/ Îl întreabă:/ - Ai venit și tu să stai cu mine,/ Căpătîiule?// - Da!/ Trebuie să fie cineva lîngă tine/ În ceasurile astea,/ Fiindcă ești tare bolnav.”. Peste cîteva pagini, parcurgem capodopera Scară la cer: „Un fir de păianjen/ Atîrnă de tavan,/ Exact deasupra patului meu.// În fiecare zi observ/ Cum se lasă tot mai jos./ Mi se trimite și/ Scara la cer / zic,/ Mi se aruncă de sus!// Deși am slăbit îngrozitor de mult,/ Sînt doar fantoma celui ce am
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
Tudora Șandru-Mehedinți Colivia era gata. Baltazar o atârnă de streașină, în virtutea obiceiului și, când își termină prânzul, se și spunea pretutindeni că e colivia cea mai frumoasă din lume. Veni atâta lume s-o vadă, încât se iscă mare zarvă în fața casei, și Baltazar a fost nevoit s-
Gabriel García Márquez - Uimitoarea după-amiază a lui Baltazar by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2720_a_4045]
-
în tinerețe, și niște mâini delicate. Vocea lui părea a unui preot vorbind în latină. Nici măcar n-o să fie nevoie să pui înăuntru păsări -, spuse, învârtind colivia în fața ochilor publicului, de parcă ar vinde-o. O să fie de ajuns s-o atârni în copac ca să cânte singură. O puse la loc pe masă, se gândi un moment, privind-o, și zise: - Ei bine, o iau. - E vândută, spuse Ursula. - E a băiatului lui don Chepe Montiel, spuse Baltazar -. A comandat-o special
Gabriel García Márquez - Uimitoarea după-amiază a lui Baltazar by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2720_a_4045]
-
camforat ca să iasă să vadă ce se întâmplă. Era un bărbat atât de precaut, că dormea fără ventilator pentru a supraveghea în somn zgomotele casei. - Vino să vezi ce minunăție!, strigă nevastă-sa. José Montiel - corpolent și păros, cu prosopul atârnându-i de gât - se arătă la fereastra din dormitor. - Ce-i asta? - Colivia lui Pepe, răspunse Baltazar. Femeia îl privi uluită. - A cui? - A lui Pepe, întări Baltazar. Și apoi, adresându-se lui José Montiel: Pepe mi-a comandat-o
Gabriel García Márquez - Uimitoarea după-amiază a lui Baltazar by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2720_a_4045]
-
cu prietenii/ își permite stranii licențe, mistificarea/ grosolană a realității,/ practică delațiunea/ cum că// până și-un cocoș de tablă ciuguli petală cu petală/ din păhăruțul meu roza mentală,// denigrează/ flecărind de garabet cu vorbe rele,/ cum că scrisul meu atârnă prea mult/ de calitatea inspirației unui motan negru-negru/ cum că garabet merge prea des cu bărbătușul/ în căutarea inspirației și că de fapt/ frunza aceea din ciocul bărbătușului/ n-ar fi tocmai o frunză verde de măslin etc., etc.// n.a.
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
și îndreptat în față. Îndoaie-ți genunchii și pune-ți greutatea pe ambele picioare. Spațiul și simetria poziției vor opri balansarea corpului. Păstrează această poziție deschisă. Încrucișarea brațelor poate fi percepută că o poziție defensivă. Pastreaza-ti brațele relaxate și atârnând pe langă corp când nu le folosești pentru gesturi. este important să te miști când vorbești, dar evita exagerările. Fă cel puțin doi pasi și întoarce-te în poziția anterioară. Folosește mișcarea pentru a face contact cu persoane din diferite
Reguli de aur pentru o prezentare de success () [Corola-journal/Journalistic/27322_a_28647]
-
repara o sobă, măi trăgea la coasă... Într-o iarnă - să tot fie vreo zece ani de-atunci - a fost chemat de o vecină să-i taie lemne de foc. Cum tocmai trecuse Crăciunul, bietul Țânțu a poftit la bunătățile atârnate în afumătoarea bătrânei. A înșfăcat o bucată de slănină, a dosit-o sub haină și a dus-o acasă. A doua zi, cand a constatat pagubă, bătrâna a început să-i strige la poarta: „Hoțule, te dau pe mana Poliției
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
nu a mai apărut hoțul de slănină ca să facă semne cu mîna: taci, mătușa, că-ți tăi toate lemnele fără nici un ban! Curioasă, bătrînă s-a apropiat de casă cu pridvor. Curînd, s-a întors de-a busilea, speriată: Vulturica atîrnă spînzurat de prunul din curte. Nu mai putuse suporta spaimă de a fi arestat pentru faptă săvîrșită în urmă cu 15 ani (....)“.
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
început să susure pe la colțurile gurii. Privirea fixă a devenit imploratoare. Câinele cerșea moartea și a fost omorât de o lovitură de sapă a mamei. Aflând vestea, poetul-copil a căzut în genunchi, a urlat, a lătrat asemenea câinelui, s-a atârnat de frânghiile clopotniței, dangătul clopotelor s-a revărsat peste sat. Câinii din sat au început să urle, iar urechile de tablă de pe acoperiș s-au pleoștit. Nouri grei s-au abătut peste dealuri. Tunetele și fulgerele au tropăit în curtea
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
fragili./ Antumi?/Postumi? („Una poesia molto semplice”). Preocupați de curgerea firească a monologului și de valorizarea timbrului, cei doi traducători au evitat tentanta echivalare a cuvintelor atunci cînd ea ar fi periclitat, daca nu chiar distrus, efectul: Și strigatul îmi atârnă din gură / moale că limba unui spânzurat // E îl grido viene fuori dalla bocca /pendulo come lingua d’impiccato. („Ermetica”), de pildă. În același spirit, optînd pentru topica firească a limbii-țintă, fie că porneau de la originalul în limba maternă sau
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
vibrând în brațele lui. S-o primenească de păcatul săvârșit fără de voia ei. Și anii treceau. Trupu-i devenea din ce în ce mai bătrân. Încheieturile i se umflaseră, apoi deveniră dureroase, cu noduri. Din straiele atât de bogate altădată, doar niște jalnice zdrențe îi atârnau pe trupul schilodit. Vinul din bazin se revărsa prin curte. Căra amfore fără să mai numere dacă mai avea până la un milion sau nu. Căra în neștire. Căra cu credința că zeii s-ar îndura la ultima amforă blestemată să
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
șarpe.) MINISTRUL: N-a fost greu, nu-i așa? Lumea nu s-a schimbat. Bătrânul nu și-a trimis fulgerele. El a vrut ca tu să o faci. ALEX: A vrut? MINISTRUL: Sigur. Altfel de ce să- l fi lăsat să atârne acolo? MARTY: Ba lumea s-a schimbat. E frig. Am nevoie de niște... ALEX: Tzoale? Haine? MINISTRUL: O să aveți haine. Când vă veți trezi din visul ăsta. Toți avem nevoie să ne apărăm de lumea rea, rea și de ochii
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
pavilionul Regelui și cel al Principelui Moștenitor au fost complet modificate. Pavilionul Regelui consta dintr-un drapel de culoare roșie-vișinie, având pe margine o bordură galbenă cu colți albaștri. În mijlocul pavilionului se afla stema cea mică a țării, de care atârna Crucea Ordinului „Mihai Viteazul.” Stema mică a țării reprezintă stema Regatului, dar fără susținători și mantie. Regele Carol al II-lea a aplicat Crucea Ordinului „Mihai Viteazul” pe toată întinderea pavilionului, ca un simbol al Regalității eroice și a fixat
De Ce se schimbă drapelul pe Palatul Elisabeta. De când flutură PAVILIOANELE REGALE () [Corola-journal/Journalistic/26304_a_27629]
-
Cazinoul din Constanța, unul dintre obiectivele turistice ale urbei de la malul mării, atârnă ca o piatră de moară de bugetul administrației lui Radu Mazăre. Și asta după ce a încetat contractul cu firma care concesionase acest obiectiv în urmă cu patru ani. Consilierii locali au votat în ședința de luni un proiect de hotărâre
Radu Mazăre doreşte vânzarea cazinoului din Constanţa () [Corola-journal/Journalistic/26435_a_27760]
-
mai nimerit să dăm „vina” pe caracterul neexportabil al literaturii despre care scrie critica. Problema este însă în altă parte. Deconstruirea sistemului poate părea o operație lesnicioasă dacă rămânem în plan teoretic. Schimbăm criteriile și treaba e gata. Valabilitatea teoriei atârnă însă de practică. Ca să nu spun că nici teoria lui Terian nu stă prea bine pe picioare. Iată, pe scurt, despre ce e vorba. Mai mult de jumătate din criticile pe care Terian le aduce istoriografiei românești sunt neîntemeiate: dezinteres
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
Mănăstirea Sihăstria Putnei a fost jefuită. Hoții au furat peste peste un kilogram și jumătate de bijuterii din aur și argint, atârnate de credincioși la icoana făcătoare de minuni din mmănăstire. Preotul estimeazăpaguba la 100.000 de lei, dar nu știe nici el sigur, cât metal prețios împodobea icoana. Furtul a fost descoperit de călugări, când au descuiat dimineață biserică. Hoții au
Jaf la mănastirea Sihăstria Putnei. Hoții au furat peste un kilogram de bijuterii () [Corola-journal/Journalistic/26509_a_27834]