555 matches
-
toate detaliile privind instrumentele muzicale grecești. În acest mod, el a pus bazele științifice pentru studierea operelor lirice și epice ale Greciei antice. O altă operă notabilă a lui Philipp August Böckh este "Die Staatshaushaltung der Athener" ("Economia politică a atenienilor") - 1817. În aceasta, el a investigat un subiect de dificultate deosebită, dar din care se pot trage învățăminte profunde. Böckh a adunat informații din întreaga literatură greacă disponibilă, evaluând cu atenție valoarea informațiilor oferite și aratând o rară capacitate de
Philipp August Böckh () [Corola-website/Science/319498_a_320827]
-
a navelor sale de război au fost distruse în bătălia de la Cnidus, unde a înfruntat o flotă ateniano-persană. Acest eveniment a clătinat poziția acesteia de putere navală, dar nu a oprit aspirațiile spartane de a invada Persia, însă, Conon, un atenian, a făcut ravagii de a lungul coastei Spartei și a provocat o revoltă a hiloților. După câțiva ani de lupte înverșunate, în 387 î.Hr., se semnează Pacea lui Antalcidas, prin care toate orașele ioniene sunt reocupate de perși. Efectele războiului
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
fost cucerit și readus la ordine de către generalul atenian Thrasyboulos (408 î.Hr.) Perioada de înflorire a orașului a fost întreruptă brutal, în 376 î.Hr., când a suferit distrugeri importante de pe urma atacurilor din partea tribului tracic al tribalilor. Salvată prin intervenția generalului atenian Chabrias, Abdera intră din nou în sfera de influență a Atenei (a doua Ligă maritimă) până la mijlocul secolului IV. În 356 î.Hr., orașul a fost supus de către Filip al II-lea al Macedoniei. Împreună cu orașele Maroneea și Ainos, el a
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
dialectul atic, Ἀθηνᾶ și în cel ionic, Ἀθήνη ), cu înțelesul „atenienii”. În greaca folosită de Homer, numele orașului apărea în forma de singular ("Ἀθήνη") apoi a luat forma de plural, ca și Θῆβαι ("Thēbai"), Μυκῆναι ("Mukēnai") și Δελφοί ("Delphoi"). Printre atenienii antici circula o legendă care explica felul în care și-a luat orașul numele, legendă care a stat la baza sculpturii de pe frontonul vestic al Parthenonului. Conform acestei legende, atât Atena cât și Poseidon au cerut să fie patroni ai
Atena () [Corola-website/Science/296594_a_297923]
-
s-au întrecut pentru a obține onoarea, fiecare oferind un dar orașului. Poseidon a creat un izvor de apă sărată lovind pământul cu tridentul său, pentru a simboliza puterea mării. Atena a creat în schimb măslinul, simbolizând pacea și prosperitatea. Atenienii, conduși de Cecrops, au acceptat măslinul și au botezat orașul "Atena". În secolul al XIX-lea, "Ἀθῆναι" a fost readoptat ca nume al orașului. După ce varianta katharevousa a limbii grece a fost abandonată în anii 1970, în greaca demotică modernă
Atena () [Corola-website/Science/296594_a_297923]
-
recunoscute ca secțiuni ale unor ziduri ciclopiene caracteristice acestei civilizații. Spre deosebire de alte centre miceniene, cum ar fi Micene și Pylos, nu se știe dacă Atena a suferit vreo distrugere în preajma anului 1200 î.e.n., eveniment adesea atribuit unei invazii doriene, iar atenienii au susținut mereu că sunt ionieni „puri”, fără influență dorică. Atena a intrat însă într-o perioadă de declin, ca și multe alte așezări ale epocii bronzului, timp de 150 de ani după aceasta. Înhumările din Epoca Fierului, ale căror
Atena () [Corola-website/Science/296594_a_297923]
-
Clubul a fost fondat în anul 1916, au câștigat campionatul de 8 ori (cel mai recent în 2006) și Cupa Poloniei de 14 ori. În sezonul de Liga Campionilor din 1995/1996 au ajuns până în optimi unde au pierdut împotriva atenienilor de la Panathinaikos. Rivalii locali, Varșovia Polonia, au un număr de suporteri semnificativ mai mic dar au reușit totuși să câștige Campionatul Ekstraklasa în 2000. Au câștigat și Campionatul în 1946 și cupa de 2 ori. Din 1833 până la izbucnirea celui
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
nouă ani s-a încheiat. Au fost jocuri asociate cu Lykaia, eliminate în secolul al IV-lea. Deși etimologia indică faptul că Zeus a fost inițial un zeu ceresc, multe orașe grecești l-au onorat Zeus subteran la nivel local. Atenienii și sicilienii l-au onorat pe Zeus Meilichios ("amabilitate" sau "miere"), în timp ce alte orașe l-au avut pe Zeus Chthonios ("pamant"), Zeus Katachthonios ("sub-pământ") și Zeus Plousios ("avere-aduce"). Aceste zeități erau reprezentate ca șerpi sau în formă umană în arta
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
lucrare care din păcate s-a pierdut. Este acceptat la "Salon" și în 1853, cu lucrările "Darius în timpul bătăliei din Gaugamela" (Musée Gustave-Moreau Cat. 223) și "Cântarea cântărilor" (Dijon, Musée de Beaux-Arts). La Expoziția Mondială din 1855 participă cu tabloul "Atenienii sunt sacrificați Minotaurului în labirintul din Creta". Aceste prime apariții oficiale sunt înregistrate doar succint de critici; tânărul pictor este enumerat printre emulii lui Delacroix și Chassériau. Tatăl său îi cumpără o casă într-un cartier din stânga Senei (""rive gauche
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
și cuceriri, grecii împrumută de la orientali numeroase obiceiuri și rețete. În vremea lui Pericle și Alexandru Macedon, bucătăria se afirmă la nivel de artă. Atena devine celebră pentru abundența ospețelor, în contrast cu Sparta, vestită pentru supa sa soldățească și greu comestibilă. Atenienii avuți erau aprovizionați din toate colțurile Mediteranei cu păsări, pește, animale domestice, vânat, stridii, legume, fructe (mere, migdale, curmale, gutui, smochine, măsline). Poporul consumă mult pește sărat sau afumat și sardele cu arpagic. În patiserie și bucătărie se utilizează ca
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
în condițiile în care avea mari controverse teritoriale cu vecină să , Macedonia, condusă de Perdicas al II-lea . Sitalces chiar s-a căsătorit cu o grecoaică din Abdera. Pe fondul Războiului Peloponesiac, Atena și Sparta au apelat la sprijinul aliaților. Atenienii l-au atras pe Sitalces, făcând două gesturi de bunăvoința: l-au făcut "proxenos" pe Nymphodorus, fratele soției lui Sitalces, devenind astfel oaspeți ce asigurai relațiile diplomatice permanente dintre două cetăți, fiind scutiți de impozite și având posibilitatea de a
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
relațiile, iar Sitalces îl sprijină pe Filip, un pretendent la tron, fratele lui Perdicas. Sitalces și-a onorat promisiunea făgăduită Atenei în ciuda zgârceniei cu care i-a tratat pe odrisi. I-a capturat pe solii spartani și i-a predat atenienilor. În 429 i.en., a organizat o campanie de 30 de zile, în timpul căreia , cu o armata de 150 000 de oameni, a atacat Peninsula Chalcidica și Macedonia. Au participat la expediție tracii dintre Haemus și Rodopi, cât și geții
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
30 de zile, în timpul căreia , cu o armata de 150 000 de oameni, a atacat Peninsula Chalcidica și Macedonia. Au participat la expediție tracii dintre Haemus și Rodopi, cât și geții dincolo de Haemus. Poartă o serie de victorii în Macedonia. Atenienii, care au promis că trimit o armata că sprijin, nu și-au onoroat promisiunea, iar frigul iernii făcea riscantă continuarea campaniei. Sitalces se retrage la sfatul lui Seuthes, nepotul său. Acesta a fost cumpărat de Perdicas al II-lea, regele
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
se regăsește în numeroasele temple care s-au păstrat în coloniile grecești din sudul Italiei și din Sicilia. Printre construcțiile monumentale ale Greciei antice menționăm: Farul din Alexandria, Acropola din Atena, Partenonul, Templul Atenei Nike, Erechteionul. După înfrângerea suferită de atenieni în războiul peleponesiac cu Sparta, Grecia]] a cunoscut un haos politic și economic. Redresarea a început abia în perioada lui Alexandru cel Mare, odată cu dezvoltarea civilizației elenistice. Noul imperiu a înlesnit răspândirea stilului arhitectonic grecesc și înflorirea economică, favorizând dezvoltarea
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
în victoria de la Plateea (479 e.A), a pus stăpânire pe Byzantion în anul 477 e.A, cu gândul ascuns de a crea un regat în calitate de simplu aventier. Comportamentul său cu fast oriental a devenit odios pentru populație, astfel că atenienii au avut o sarcină ușoară pentru a-l izgoni, în 472 e.A. Tot în anul 472 e.A, Byzantion-ul a trăit o experiență astrofizică curioasă. Deasupra orașului a căzut o funingine neagră, probabil rezultat al unei explozii aeriene la mare
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
transport de funingine vulcanică. Fenomenul a fost atestat de Procopios, Ammianus Marcellinus, Theophanos și alții. In anul 439 e.A, cetatea se revoltă alături de Samos împotriva Atenei pentru perceperea unor contribuții grele în Liga de la Delos. A recăzut în puterea atenienilor după numai nouă luni. Pe timpul Războiului Peloponeziac, Byzantion a fost supus succesiv de Atena sau Sparta. La început a a fost subjugat de Sparta, apoi a fost cucerit de atenianul Alcibiades în anul 408 e.A. După bătălia de la Aigos-Potamos și
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
contribuții grele în Liga de la Delos. A recăzut în puterea atenienilor după numai nouă luni. Pe timpul Războiului Peloponeziac, Byzantion a fost supus succesiv de Atena sau Sparta. La început a a fost subjugat de Sparta, apoi a fost cucerit de atenianul Alcibiades în anul 408 e.A. După bătălia de la Aigos-Potamos și cucerirea Atenei de către spartani, Războiul Peloponeziac s-a sfârșit, iar spartanul Lisandros a forțat cetatea să alunge garnizoana ateniană și să primească asemănător tuturor cetăților Greciei, un comandant lacedemonian, adică
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
atunci când perșii au ocupat Atena, în 480 î.Hr. După bătălia de la Plateea, grecii au jurat să-și reconstruiască sanctuarele, distruse de perși în timpul invaziei lor din Grecia, dar le-au lăsat în ruine, ca un memento perpetuu pentru ferocitatea barbară. Atenienii și-au folosit fondurile lor spre refacerea economiei și întărirea influenței lor în Liga Delian. Atunci când Pericles a venit la putere, el și-a imaginat un mare plan pentru a transforma Atena în centrul puterii și culturii grecești. Arhitectul a
Templul lui Hefaistos () [Corola-website/Science/318735_a_320064]
-
Lemnos și Imbros. Nu a reușit însă să mențină aceste poziții în fața imenselor armate trimise de Darius I pentru a înăbuși rapid această revoltă. A trebuit să fugă la Atena, scăpând în ultimul moment de blocada flotei persane (492 î.Hr.). Atenienii l-au acuzat de tiranie, dar în final a fost achitat. Devenind un lider al partidului oligarhic din Atena, având și sprijinul lui Aristide "cel Drept", el a fost ales printre cei zece "strategi" ai Atenei, având o influență determinantă
Miltiades () [Corola-website/Science/318800_a_320129]
-
a fost achitat. Devenind un lider al partidului oligarhic din Atena, având și sprijinul lui Aristide "cel Drept", el a fost ales printre cei zece "strategi" ai Atenei, având o influență determinantă asupra celorlalți nouă colegi. În anul 490 î.Hr. atenienii au înfruntat puternicele forțe persane trimise de Darius I pentru a pedepsi polis-urile grecești care sprijiniseră revolta eșuată a ionienilor din 499 - 493 î.Hr. și pentru a a supune întrega Grecie. Întreaga flotă persană (în jur de 600 de
Miltiades () [Corola-website/Science/318800_a_320129]
-
militară și cunoștințele sale despre componența armatei persane, el l-a convins pe polemarhul Callimachus (comandantul suprem al armatei ateniene) să declanșeze imediat atacul. Armata persană, care se considera avantajată prin superioritatea sa numerică, nu s-a alarmat de apariția atenienilor și a continuat activitățile de debarcare de pe flota care staționa în golful Maraton. Profitând de faptul că o parte dintre perși erau ocupați cu descărcarea proviziilor de pe corăbii și cu acțiuni de recunoaștere în zonă, Miltiades a declanșat atacul într-
Miltiades () [Corola-website/Science/318800_a_320129]
-
un marș forțat dificil, având în vedere terenul accidentat și oboseala hopliților după luptă; totuși trupele au ajuns în timp util pentru a preîntâmpina o încercare de debarcare a perșilor la Faleron (lângă Atena). Această regrupare în mare viteză a atenienilor înspre cetatea lor a făcut ca perșii să renunțe la ideea unei noi debarcări; văzând coasta Atticei așa de bine aparată, comandanții persani Datis și Artafernes n-au mai insistat și s-au reîntors în Asia Mică. Chiar dacă pentru Imperiul
Miltiades () [Corola-website/Science/318800_a_320129]
-
ca o victorie cu urmări capitale. Temuta armată persană (care păruse până atunci de neînvins) a fost, pentru prima oară, zdrobită în câmp deschis de catre hopliți. La Maraton, a fost salvată nu numai independența unui popor, ci o întreagă civilizație. Atenienii s-au salvat pe ei înșiși și au salvat, în același timp, Grecia. În anul următor (489 î.Hr.), Miltiades, după ce a obținut bani sub formă de împrumuturi de la cetățenii atenieni, a întreprins pe cont propriu o expediție împotriva insulei Paros
Miltiades () [Corola-website/Science/318800_a_320129]
-
este astăzi unul dintre cele mai vechi manuscrise ale acestei opere. Sfanțul Apostol Pavel reia un citat din Arătos, ca și el originar din Cilicia. Potrivit autorului cărții Faptele Apostolilor, Pavel îl citează pe poetul Arătos în discursul său adresat atenienilor: „[...] precum a spus-o chiar unul din poeții voștri: «Căci vită din El suntem.»” (Fapte 17:27-28). Este una dintre cele cinci citări din autori necreștini din Noul Testament. Craterul Aratus de pe Lună și asteroidul 12152 Aratus au primit numele în
Aratos () [Corola-website/Science/316136_a_317465]
-
și Sitakles (mort în 424 î.Hr.) au adus la apogeu. Istoricul grec Tucidide consemnează faptul că Teres le-a alcătuit odrisilor un regat mult mai mare decât cel al Traciei. Sitakles a participat și la Războiul Peloponeziac, fiind aliat al atenienilor. După moartea lui Sitakles la putere a ajuns Seuthes I. Acest rege a renunțat la politica de expansiune teritorială. Un lucru important de precizat este că la odrisi tronul nu era moștenit de fiul cel mare, ci de nepotul de
Regatul Odris () [Corola-website/Science/320093_a_321422]