1,015 matches
-
telomerelor. În mod similar, estrogenii și sexul feminin par să aibă efect protector, ceea ce explică diferența de lungime a telomerelor între sexe, în favoarea femeilor (23). Factorii de risc CV, în special fumatul și obezitatea, accelerează îmbătrânirea aparatului cardiovascular și apariția aterosclerozei prin atriția telomerelor. Modificările CV ca rigidizarea arterială și creșterea presiunii pulsului, hipertrofia ventri - culară stângă sunt puse în relație cu scurtarea telomerelor. Același fenomen intervine în apariția unor afecțiuni CV ca hipertensiunea arterială, AVC, boala coronariană la femei (23
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
AT 1, scurtarea telomerelor, genele care codifică elastina și colagenul) și de mediu (de exemplu, consumul redus de sare scade progresia RA cu vârsta). Homocisteina este discutată în studii prospective la normotensivul vârstnic, nivelurile crescute se corelează cu riscul de ateroscleroză, incidența AVC și IMA. Un studiu din 2014 (30) susține date ante - rioare conform cărora vârstnicii cu hiperhomocisteinemie au RA crescută (Dijk et al. - trialul B-PROOF cit. de 30). Nivelul de homocisteină se corelează independent cu RA centrală, dar nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
mezenterice, conform clasificării Asociației Gastroenterologilor Americani (AGA) în trei categorii majore, în funcție de manifestări:ischemia acută intestinală;ischemia cronică (angina intestinală);ischemia colonică (colita ischemică). Etiologie Ischemia acută intestinală reprezintă de regulă o complicație gravă legată direct sau indirect de evoluția aterosclerozei (tabelul 37.1). 37.2. Forme clinice 37.2.1. Embolia arterei mezenterice superioare - „bolnav cardiopat” Reprezintă 40-50% dintre cazuri și are două origini:cardiacă - predominantă, cu origine în cordul stâng;arterială (aortică) - mai rară, realizând emboliile arterio-arteriale secundare ulcerației
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
valve aortice sever calcificate excizate, dintre care 83% au prezentat osificări la examenul histologic (20). Scleroza aortică poate progresa la valvulopatie aortică degenerativă, cu obstrucția fluxului sanguin, deoarece foițele valvulare îngroșate, rigide, nu se deschid suficient în timpul ejecției ventriculare. Spre deosebire de ateroscleroză, în care evenimentele clinice se datorează rupturii plăcii și trombozei, obstrucția din stenoza aortică degenerativă este mecanică, neevidențiindu-se elemente de instabilitate a plăcii. Mulți dintre factorii de risc pentru ateroscleroză se asociază cu scleroza valvulară aortică, ceea ce a condus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
rigide, nu se deschid suficient în timpul ejecției ventriculare. Spre deosebire de ateroscleroză, în care evenimentele clinice se datorează rupturii plăcii și trombozei, obstrucția din stenoza aortică degenerativă este mecanică, neevidențiindu-se elemente de instabilitate a plăcii. Mulți dintre factorii de risc pentru ateroscleroză se asociază cu scleroza valvulară aortică, ceea ce a condus la sugestia că valvulopatia aortică degenerativă, calcificantă, este asemănătoare procesului aterosclerotic. Deși stenoza aortică degenerativă are multe similitudini cu ateroscleroza, între ele există și diferențe semnificative (13). În plus, nu există
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
elemente de instabilitate a plăcii. Mulți dintre factorii de risc pentru ateroscleroză se asociază cu scleroza valvulară aortică, ceea ce a condus la sugestia că valvulopatia aortică degenerativă, calcificantă, este asemănătoare procesului aterosclerotic. Deși stenoza aortică degenerativă are multe similitudini cu ateroscleroza, între ele există și diferențe semnificative (13). În plus, nu există date suficient de convingătoare că tratamentul cu statine poate încetini progresia bolii dacă s-a instalat deja obstrucția valvulară, chiar ușoară. Factorii genetici joacă un rol la cel puțin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
Angioplastia coronariană percutană Boala coronariană, prin diferitele sale forme de manifestare, reprezintă afecțiunea cel mai frecvent întâlnită la nivel mondial din punct de vedere epidemiologic. La dezvoltarea acestei afecțiuni, în majoritatea cazurilor (> 90%) stă procesul de ateroscleroză, un proces multifactorial, extrem de complex și doar parțial cunoscut până în prezent, care are ca substrat fiziopatologic major inflamația. Desigur, trebuie menționat că la baza inițierii și accelerării sale stau factorii genetici predispozanți împreună cu ceea ce se studiază intens astăzi, și anume
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
cu vârsta), ceea ce implicit înseamnă o incidență mai mare a complicațiilor de tipul hemoragiei majore, mai ales în condițiile în care procedurile de revascularizare miocardică se desfășoară obligatoriu sub tratament anticoagulant și antiagre- gant (3,8). Pe de altă parte, ateroscleroza vârstnicului reprezintă o provocare pentru inter - vențiile percutane. Ateroscleroza aortei și a vaselor periferice, creșterea gradului de rigiditate și tortuozitate a arterelor periferice fac abordul procedural dificil și cu risc de complicații vasculare și hemoragice majore mai ridicat (3) ( figura
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
a complicațiilor de tipul hemoragiei majore, mai ales în condițiile în care procedurile de revascularizare miocardică se desfășoară obligatoriu sub tratament anticoagulant și antiagre- gant (3,8). Pe de altă parte, ateroscleroza vârstnicului reprezintă o provocare pentru inter - vențiile percutane. Ateroscleroza aortei și a vaselor periferice, creșterea gradului de rigiditate și tortuozitate a arterelor periferice fac abordul procedural dificil și cu risc de complicații vasculare și hemoragice majore mai ridicat (3) ( figura 20.1 ). De asemenea, acești pacienți se prezintă cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
se practică pe pante cu înclinare de 50 - 200, cu traseu prin parcuri sau orice zonă verde, cu denivelări și popasuri la anumite intervale. Cura de teren, dimineața și seara, privește în special categoriile de persoane cu cardiopatie coronariană ischemică, ateroscleroză cu manifestări de claudicație, persoanele cu insuficiență cardiorespiratorie compensată. Helioterapia, ca procedură medicală principală în stațiunile balneoclimaterice, prin caracterul său excitant și de mare solicitare se poate individualiza și grada pentru persoanele neantrenate. Se preconizează helioterapia protejată prin umbriri parțiale
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
helioterapie și ungeri (aplicații) cu nămol este de mare utilitate. În acest sens, propunem solarii protejate de plante, care dispersează radiația solară, dând posibilitatea unui dozaj al helioterapiei pentru fiecare persoană în parte. 6. Pentru afecțiunile vasculare avem în vedere ateroscleroza, sindromul de ischemie periferică, cardiopatia coronariană, la care se propune cura de teren în pante gradate, cu locuri pentru bănci de odihnă și aeroterapie. Se vor prevedea trasee de cel puțin 500 m, iar pantele în unghi mai mare vor
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
dependentă de sex (5). S-a constatat că femeile cu limitarea mișcării articulare au o grosime a arterei carotide comune semnificativ crescută comparativ cu cele fără această afectare, prezentând un risc de două ori mai mare pentru apariția fenomenelor de ateroscleroză. La bărbați nu se observă o astfel de corelație. Explicația rezidă în diferențele biochimice și hormonale existente (18). În schimb, la pacienții cu diabet zaharat tip 2 riscul de a dezvolta o boală coronariană ischemică sau cerebrovasculară este similar la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
este superpozabilă în mare măsură cu lista cauzelor insulinorezistenței redate la sfârșitul capitolului ..... „Etiopatogenia T2DM”. Întrucât toate aceste tulburări metabolice sau hemodinamice se asociază cu alterări vasculare diseminate, sindromul insulinorezistenței este privit ca factorul patogenic inițiator și accelerator al procesului aterosclerozei (25, 38). Particularitățile insulinorezistenței din aceste sindroame clinice sunt indicate în capitolele .... „Sindromul insulinorezistenței”, .... „Adipocitul”, .... „Celula musculară” și .... „Hepatocitul”. Aceste celule reprezintă sedii importante pentru insulinorezistență sau surse importante de molecule ce induc insulinorezistența în alte țesuturi. Celula endotelială este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92243_a_92738]
-
musculară” și .... „Hepatocitul”. Aceste celule reprezintă sedii importante pentru insulinorezistență sau surse importante de molecule ce induc insulinorezistența în alte țesuturi. Celula endotelială este celula care răspunde la insulina plasmatică crescută prin modificările funcționale sau anatomice specifice disfuncției endoteliale sau aterosclerozei (18, 19, 38). Problema este discutată pe larg în capitolul ....... „Celula endotelială”. Deși insulinorezistența este considerată o tulburare fundamentală a T2DM, intervenția ei și în etiopatogeneza T1DM este discutată mult în prezent (31). Nu se cunoaște cu precizie participarea antagoniștilor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92243_a_92738]
-
a tensiunii arteriale și determină modificări în distribuția grăsimii corpului, cu scăderea preponderent a grăsimii viscerale (32). De asemenea, scade riscul de boală macrovasculară aterosclerotică, știut fiind că hiperinsulinemia, insulinorezistența și/sau creșterea masei adipoase intraabdominale sunt determinanți principali ai aterosclerozei în T2DM, pe care efortul fizic îi poate atenua. La acestea, se adaugă efectele efortului fizic de ameliorare a unor parametri legați de coagularea sângelui, observându-se îmbunătățirea APTT-ului de repaus sau postexercițiu, a VO2 maxim și activității fibrinolitice
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
globală a parenchimului renal. Diagnosticul diferențial al litiazei urinareCalcificări papilare - apar În diabet zaharat, nefropatia fenacetinică. - Calcificări În parenchimul renal - nefrocalcinoza, calcificări posttraumatice, tuberculoza, rinichiul În burete, calcificare intraparenchimatoasă (vezi figura de mai jos) - Calcificări vasculare În diabet zaharat, nefroangioscleroză, ateroscleroză. - Prezența aerului În căile urinare În infecțiile cu anaerobi, după manopere iatrogene (sonde, operații). O problemă particulară de diagnostic este reprezentată de calculii foarte mici care trebuie diferențiați de imaginile hiperechogene punctiforme sau lineare din sinusul renal date de pereții
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
medical; ... atenție: sistemul nervos central și periferic; b) PFV; ... c) contraindicații: ... ● conjunctivite și cheratite cronice; ● boli cronice ale căilor respiratorii superioare; ● bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronșic) (în funcție de rezultatele PFV); ● boli cronice ale sistemului nervos central; ● boli cronice ale aparatului cardiovascular: ateroscleroza, boala cardiacă ischemica, valvulopatii; ● etilism cronic; ● hepatopatii cronice; ● dermatoze. Controlul medical periodic: a) examen clinic general - anual; ... PFV - anual; RPS - la 5 ani de la angajare și apoi din 3 în 3 ani; tiocianați în sânge sau în urină la sfarsitul
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
semestrial; b) 7 zile. ... Fișa 85 Sulfura de carbon Examenul medical la angajare: a) conform datelor cuprinse în dosarul medical; ... b) ECG, TA; ... c) contraindicații: ... ● boli cronice ale sistemului nervos central și periferic; ● boli psihice (inclusiv nevrozele); ● boli endocrine manifeste; ● ateroscleroza; ● boală cardiacă ischemica; ● hipertensiune arterială; ● etilism cronic; ● hepatopatii cronice; ● nefropatii cronice. Controlul medical periodic: a) examen clinic general - anual; ... examen neurologic (specialist) - la indicația medicului de medicină muncii, când este necesar; test iodazidic (la sfarsitul schimbului de lucru) - lunar; lipidograma
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
vârstă peste 45 de ani; ● obezitate (peste 20% din greutatea normală); ● etilism cronic; ● boli cronice O.R.L.: otite, sinuzite, catar ototubar; ● bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronșic) (în funcție de rezultatele PFV); ● boli cronice ale aparatului cardiovascular: hipertensiune arterială, boală cronică ischemica, valvulopatii, ateroscleroza; ● osteoartropatii inflamatorii sau degenerative; ● boli cronice ale sistemului nervos central sau periferic; ● retinite, glaucom; ● afecțiuni endocrine. Controlul medical periodic: a) examen clinic general - anual; ... examen O.R.L. - din 3 în 3 luni; examen neurologic - din 3 în 3 luni; examen
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
cuprinse în dosarul medical; ... b) examen O.R.L.; ... ECG; examen sumar de urină; c) contraindicații: ... ● bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronșic) (în funcție de rezultatele PFV); ● otite, mastoidite, sinuzite cronice; ● conjunctivite, dacrioadenite cronice; ● boli cronice ale aparatului cardiovascular (boală ischemica cronică, HTA, valvulopatii, ateroscleroza); ● sindrom Raynaud; ● nefropatii cronice; ● afecțiuni reumatice cu pusee repetate. Controlul medical periodic: a) examen clinic general - anual; ... ECG - anual; RPS - anual, la indicația medicului specialist de medicină muncii; b) 7 zile. ... Fișa 10 Vibrații mecanice (trepidații) Examenul medical la angajare
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
clinic general - anual; ... ECG - anual; RPS - anual, la indicația medicului specialist de medicină muncii; b) 7 zile. ... Fișa 10 Vibrații mecanice (trepidații) Examenul medical la angajare: a) conform datelor cuprinse în dosarul medical; ... b) nu este cazul; ... c) contraindicații: ... ● arterita, ateroscleroza obliteranta; ● artrite sau artroze ale articulațiilor supuse acțiunii vibrațiilor; ● sindrom Raynaud, boala Raynaud; ● polinevrite; ● miozite, tendosinovite ale mușchilor și tendoanelor supuse acțiunii vibrațiilor. Controlul medical periodic: a) examen clinic general - anual; ... examen radiologic al coloanei vertebrale pentru vibrațiile aplicate întregului
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
un grup de experți internaționali: - Cardiopatia ischemica este definită că o tulburare miocardica datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produse prin modificări în circulația coronariana. - C.I. poate fi produsă de: - cauze organice (în majoritatea cazurilor de ateroscleroza); - cauze funcționale (spasm coronar); - cauze mixte. - Clasificarea C.I. (OMS - 1962) 1. C.I dureroasă: I . Angina pectorala, cu diversele sale variante clinice. 2. Infarctul miocardic acut (IMA). 3. Angina instabilă. ÎI. C.I. nedureroasa: l. Moartea subita coronariana. 2. Tulburări de
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
asemenea, în aprecierea tulburărilor funcționale se vor lua în considerare prezenta în antecedente a edemului pulmonar acut, frecvență, durata și severitatea durerii anginoase, asocierea modificărilor EKG manifeste, apariția undelor Q sau subdenivelari ST 1 mm, prezența factorilor de risc: diabet, ateroscleroza, HTA. Stabilirea deficientei funcționale și a incapacității de muncă în AI nu poate fi făcută de la început, ci în raport de evoluția bolii fie spre o AP cronică stabilă, fie spre un IM aplicanduse cuantificările de la aceste afecțiuni. INFARCTUL MIOCARDIC
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
dincolo de primele 72 ore de la debut. 2. Extrasistolie ventriculara complexă și/sau frecvență (Holter). 3. Prezenta potențialelor ventriculare tardive. 4. BAV tip Mobitz ÎI sau gradul III. 5. Bloc de ramură recent instalat. D. Prezența unor factori de risc ai aterosclerozei: 1. Diabet zaharat. 2. HTA 3. Dislipidemie 4. Fumat 5. Vârstă 70 ani. Dintre aceste 4 categorii de indicatori prognostici, cele mai importante sunt primele două: - masă miocardica rămasă ��n funcție după infarct și implicit funcția de pompă a inimii
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de a dezvolta o boală cardiovasculară: - grup de risc A: TA normal înaltă sau HTA în diferite stadii, fără boală cardiovasculala, fără afectarea organelor "țintă"; - grup de risc B: hipetensivi ce au unul sau mai mulți factori de risc pentru ateroscleroza, mai putin DZ; - grup de risc C: hipertensivi care cumulează și alți factori de risc, precum și complicații ale HTA. Factori de risc 1. Factori majori: fumat, dislipidemie, DZ, vârsta 60, sex (B sau F postmenopauza), istoric familial de boală cardiovasculară
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]