1,004 matches
-
elevi, educatorul trebuie să-și clarifice și să răspundă pozitiv situațiilor problemă, cum ar fi: elevi cu nivel intelectual redus; cu tulburări de vedere, auz; cu probleme de coordonare fină, ochi-mână-intelect; cu probleme În achizițiile matematice; cu probleme de comportament atitudinal negativ (rebel, violent) etc. Privitor la copiii cu CES, noutatea constă În preocuparea mai atentă, mai activă a tuturor factorilor implicați În actul educațional de cercetare, organizare, proiectare etc. Ca educator, am considerat că sunt necesare atât abordarea psiho-pedagogică a
MODALITĂȚI DE INTEGRARE A COPIILOR CU C.E.S. ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR DIN MEDIUL RURAL. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Nana POPESCU, Marcela ȚÎRU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2169]
-
în care se clasează, să fi achiziționat o orientare religioasă consistentă și un suport social perceput drept pregnant, care sunt premergătoare încadrării în organizație. Rezultatele sugerează totodată că fundalul social în care acești angajați și-au realizat profilul valoric și atitudinal este puternic marcat de religiozitate și de nevoia de suport din partea "celulilalt semnificativ". Aceste date atestă rolul major jucat de variabilele religioase ca predictor ai unor comportamente prosociale. Putem spune că poporul român este printre cele mai religioase popoare din
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Press, Cambridge. 68. Gavreliuc, A. (2011), Psihologie interculturală, Ed. Polirom, Iași. 69. Gavreliuc, A. (2011), Româniile din România / Individualism autarhic, tipare valorice transgeneraționale și autism social, Ed. Universității de Vest, Timișoara. 70. Gavreliuc, A. (2012), Cercetări asupra tiparelor valorice și atitudinale, în Rotariu, T.; Voineagu, V. (coord.), Inerție și schimbare / Dimensiuni sociale ale tranziției în România, Ed. Polirom, Iași, pp. 293-319. 71. Gallup, G. jr.; Lindsay, D.M. (1999), Surveying the Religions Landscape: Trends in US Beliefs, Morehouse, Harrisburg PA. 72. Gog
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a îmbogăți astfel experiența religioasă a grupului de origine (Smith B., 2007). În opinia lui Warburg (1999), globalizarea a adus cu sine o modificare a atitudinilor față de comunitățile religioase în sensul relativizării codurilor etice, ceea ce a condus la două tipuri atitudinale antitetice: respingerea pluralismului de către conservatori și acceptarea acestuia de către liberali. Aceștia din urmă consideră că, în condițiile diversității etnice, culturale și religioase specifice societății vestice și erei informaționale, pluralismul reprezintă singura atitudine de dorit, care poate asigura conviețuirea și dezvoltarea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
identificate marchează repere conceptuale ce pot servi ca punct de plecare în delimitarea specificului comunităților virtuale religioase de limbă română în comparație cu alte tipuri de comunități virtuale de același tip. Un alt rezultat al analizei a condus la identificarea unui pattern atitudinal al participanților la comunicare, ce presupune valorizarea puternică a comunităților religioase locale din care fac parte și un nivel ridicat al ostilității față de comunitățile de alte orientări. Atitudinile față de comunitățile virtuale sunt mai moderate și mai puțin focalizate. Capitolul VIII
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Învățarea - învățarea ca proces - reprezintă o „succesiune de operații, acțiuni, stări și evenimente interne”; „o suită de transformări ce merg de la imagine la noțiune, de la acțiune la gândire, de la empiric la științific etc.”; - învățarea generează schimbări în plan cognitiv, atitudinal, acțional, soldate cu „beneficii interne” precum: acte de înțelegere, scheme logice de memorare, strategii de gândire, motivație intrinsecă pentru activitate, stil creativ în abordarea sarcinilor - învățarea ca produs - un ansamblu de rezultate exprimate în termeni de cunoștințe, noțiuni, idei, norme
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
să le stimuleze simțul răspunderii, să-i recompenseze pentru inițiativele și contribuția lor la activitatea performantă din organizație. Eficiența comunicării inter-organizaționale este dependentă de calitatea și funcționalitatea sistemului informațional, iar cea a comunicării interpersonale din organizație este influențată de factorii atitudinali și educaționali (siguranța, stăpânirea de sine, cordialitatea, respectul, încrederea, interesul sincer pentru dialog). Se poate realiza prin respectarea următoarelor principii: − principiul coerenței - receptorul să primească și să înțeleagă mesajul conform cu intențiile emițătorului; − principiul schimbului permanent - emițătorul să primească feedback-ul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
competență sunt precizate câteva cunoștințe declarative (reprezentări care permit unei persoane să reprezinte obiectele, fenomenele, procesele, faptele, evenimentele din realitate), câteva cunoștințe procedurale (reprezentări dinamice care permit unei persoane să acționeze asupra realității prin intermediul operatorilor și operațiilor) și câteva cunoștințe atitudinale, denumite și comportamentale (Schoumaker, 1998 citată de Paraschiv, 2009) adică reprezentări complexe, dispoziții sau predispoziții care permit unei persoane să reacționeze sau să se manifeste într-un fel specific într-o situație, față de datele realității (Brien, 1997, apud Dulamă, 2009
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
interpreta sau explica procesul respectiv. Pentru formularea și selectarea riguroasă a competențelor ar trebui parcurs următorul demers: alegerea competențelor generale care trebuie dobândită de către elevi în liceu, prin studierea geografiei; detalierea conținutului fiecărei competențe generale (cunoștințe declarative, cunoștințe procedurale, cunoștințe atitudinale, capacități dezvoltate); formularea competențelor specifice derivate din fiecare competență generală și corelate cu fiecare element de conținut dintr-o unitate de învățare; detalierea conținutului fiecărei competențe specifice. Pentru ca autorii de manuale școlare să poate elabora materialele suport (documente în manuale
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
să le stimuleze simțul răspunderii, să-i recompenseze pentru inițiativele și contribuția lor la activitatea performantă din organizație. Eficiența comunicării inter-organizaționale este dependentă de calitatea și funcționalitatea sistemului informațional, iar cea a comunicării interpersonale din organizație este influențată de factorii atitudinali și educaționali (siguranța, stăpânirea de sine, cordialitatea, respectul, încrederea, interesul sincer pentru dialog). Se poate realiza prin respectarea următoarelor principii: − principiul coerenței - receptorul să primească și să înțeleagă mesajul conform cu intențiile emițătorului; − principiul schimbului permanent - emițătorul să primească feedback-ul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
valorizează pe fiecare membru, acționează ca un factor de omogenizare. 3 Procesul afectiv - apreciativ presupune corelarea criteriului preferențial, socio- emoțional, cu criteriul axiologic. Aceasta Înseamnă că preferițele interpersonale nu sunt spontane, strict emoționale, ci o valorizare prin prisma unui sistem atitudinal, al unor acumulări calitative. Dobândirea experienței sociale este legată, neîndoielnic, de procesul de maturizare a copilului și adolescentului În care un rol decisiv Îl are suportul afectiv. În preadolescență și adolescență, Întreaga conduită se desfășoară pe fond afectiv; relația afectivă
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
colaborare, de responsbilitate individuală și colectivă, inițiativa, iar În plan aptitudinal oferă posibilitatea de a descoperi faptul că, Într-o activitate, toate aptitudinile sunt importante. În același timp, facilitează dezvoltarea unor aptitudini generale sau speciale (intelectuale, organizatorice, estetice, etc. Planurile atitudinal și motivațional sunt intens stimulate prin utilizarea Învățării cooperante deoarece dezvoltă atitudini și manifestări noi față de cei ce se sustrag de la activitate, trezește spiritul de răspundere personală și de grup, crează motivații suficiente și eficiente pentru desfășurarea normală a activității
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
morală, sunt specifice și unice deoarece trec prin istoria vieții individului. În opinia lui Z. Mielu (1994) atitudinea este invariantul pe baza căriua individul se orientează seelctiv, se atuoreglează preferențial, se adaptează evoluând. Din studiul realizat, publicațiile pedagogice tratează problema atitudinală ca o componentă importantă în realizarea actului educațional cu multiple influențe ale acesteia asupra eficienței procesului de învățământ (G. Cristea, 2000; I. Drăgan, 1991; C. Cucoș, 2000). În structura caracterului se disting trei grupe fundamentale de atitudine: • Atitudinea față de sine
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
1995) (bazate pe diversitate, alternative, competiție, cooperare) sau sistemele spațiilor de participare ale lui Randell (în care egalitatea sau inegalitatea de informații asigură reacțiile de tip participativ); modelul Shuftan (1996) (în care furnizarea de servicii, consolidarea potențialului de acțiune, formarea atitudinală, si mobilizarea socială sunt factorii esențiali), modelul Arnold (1991) al educației populare în spirală sau modelul lui Chambers (2005) al evaluării participării în rural (PRA). Demersul are o finalitate clară: autorul are curajul profesional de a propune un model și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ceea ce au de gând să facă ei cu ceea ce știu. Ba am putea spune că aceste aspecte nu ne interesează deloc. Iar dacă școala nu cultivă atitudinile pozitive, de la societate ce să mai așteptăm când se poate constata un „zgomot” atitudinal și o răsturnare a reperelor valorice la tot pasul? Valorile sunt niște relații de prețuire ce se nasc între subiecți și lucrurile, procesele, semenii din jur. Valoarea apare când o persoană acordă importanță unei exteriorități. Spunem despre un lucru că
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sunt subiecți umani, este întotdeauna relativă, și nu absolută; c) subiectivitatea, înțeleasă ca personalizare a demersului autoevaluativ sau evaluativ, nu este neapărat un aspect de factură negativă, valoarea psihopedagogică a acestor două activități constând inclusiv în valorificarea valențelor cognitive și atitudinale ale autorilor acestora; d) atributele de obiectiv și subiectiv se identifică de cele mai multe ori cu externalitatea și internalitatea în raport cu performanța școlară evaluată, fiind astfel concepte nu doar relative și în mare măsură dependente de perspectiva din care acestea sunt privite
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nu era încă pe deplin convins de reușita substituirii, în modelul explicativ al câștigului, a supranaturalului cu raționalul, fără să se piardă credibilitatea enunțului. Să nu uităm că, în acel timp, credulitatea în ordinea divină era încă normă comportamentală și atitudinală lustruită de Inchiziție. Concesia făcută de Smith are un aliniament prerațional mai ales atunci când propune ipoteza, mai degrabă misterioasă, a validării sociale a intereselor egoiste. Concordanța cu viziunea aristotelică este evidentă: cauza primă de sorginte divină (Natură și Individ) determină
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care sunt restricțiile de stare sau decăderile din funcție pentru celelalte, fie ele și în formule de agregare, care prin ele însele constituie reducții semnificative. Predictibilitatea în sensul fizicii este, și din acest punct de vedere, o pretenție extraștiințifică și atitudinal și principial. Ceea ce are sensul de predeterminare conceptuală a comportamentelor sistemului economic este culoarul de pertinență al abaterilor standard, mai precis al limitelor de variație dincolo de care se receptează criza. Desigur, pragmatic asta ar presupune un mijloc și o modalitate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la schimbare în universitate. Profesorul Neculau ne avertizează tranșant: „Câmpul universitar reprezintă un segment important al câmpului social. El preia, ca un seismograf, cutumele, stereotipurile, frica și mișcările câmpului social. La rândul său, livrează comunității standarde intelectuale, norme morale, coduri atitudinale și reguli de stil. Normele instituționale ale universității sunt considerate adesea modele referențiale pentru alte tipuri de organizații, iar homo academicus oferă criterii de evaluare a prestigiului social. Din rândurile universitarilor se recrutează clasa politică, directorii de conștiință, experții. Rareori
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și a le rezolva. Este dificil pentru un polițist să recunoască diferența dintre o situație de „rezolvare a problemei”, unde este necesară acțiunea, și o situație pasivă, în care acțiunea poate mai degrabă să-l înstrăineze de ceilalți. c) Dualismul atitudinal. Angajații lucrează într-un mediu bazat pe fapte în care totul este comparat cu prescripțiile legale. Dezirabilul și indezirabilul sunt delimitate clar, fără echivoc. Ei au la dispoziție un număr de mijloace necesare colectării probelor corespunzătoare în justiție și își
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
trăsăturile principale de caracter: a) „conștiința de sine”, de care depinde și nivelul de aspirație creativă a persoanei, b) „conștiința morală” care, prin simțul datoriei și al responsabilității, reglează propria conduită, c) „capacitatea volitivă”, de caredepinde atât persevereanța și curajul atitudinal, cât și înfrânarea la nevoie a unor impulsuri afective. Imaturitatea caracterologică — concretizată în tendințe egocentrice, indiferență și dispreț față de activitatea sistematică, dorința realizării unei vieții ușoare, autocontrolul insuficient, tendința spre simulare și disimulare, orgoliul excesiv, îngâmfare, intoleranță față de normele juridice
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de frustrație”, implică în esență, același gen de caracteristici și de capacități ca cele întâlnite în cazul reversibilității manifestate în plan intelectual. Le vom menționa în continuare, pentru a facilita înțelegerea analizelor ulterioare asupra „sentimentului de frustrație”; a) posibilitatea deschiderii atitudinale față de altul, a transpunerii chiar empatice în trăirile sufletești ale altora, pentru a înțelege astfel motivele interioare și așteptările de moment ale altora față de noi, dar și pentru a putea acorda la rându-ne ajutor și afecțiune celor care se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ca fiind nesigure, generatoare de anxietate, de a elabora strategii adecvate de reducere a incertitudinii și anxietății. Teoria adaptării comunicative (Giles, 1973) concepe comunicarea ca un proces continuu de adaptare situațională reciprocă a interlocutorilor, prin adoptarea unor strategii sociolingvistice și atitudinale care să le permită obținerea unor rezultate eficiente. Adaptarea apare ca o formă de armonizare a vocilor comunicative. Conform teoriei comunicării tranzacționale (Eric Berne, 1964), indivizii interacționează adoptând una dintre cele trei ego-stări posibile: adult, părinte, copil. În starea de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
modul în care acesta operează categorizările sociale (categorizări restrânse sau largi), gradul de rigiditate/flexibilitate cognitivă, capacitatea de relativizare a perspectivei în interpretarea stimulilor externi și interni, orientarea spre cunoaștere, receptivitatea la diferențele culturale. Capacitățile afective vizează predispozițiile motivaționale și atitudinale, adaptabilitatea, motivația de adaptare, atitudinea eului față de celălalt, toleranța față de ambiguitate, capacitatea de empatizare, capacitatea de distanțare psihologică, gradul de anxietate în întâlnirile intergrup, gradul de evitare a incertitudinii, etnocentrismul, prejudecățile și stereotipurile, încrederea, prietenia, cooperarea, calmul, autocontrolul de care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
socială nu se practică în mod fățiș în companiile americane, însă mulți manageri au reușit să o conserve într-o formulă verbală. Aceștia își agresează verbal subordonații, ba câteodată și pe cei egali cu ei, folosind scenarii verbale ale ostracizării atitudinale care transmit mesaje de genul: „Uite ce cred toți ceilalți despre tine”. Cruzimea rezultatului avut în vedere este remarcabil de similară cu cea avută în vedere de ostracizarea socială: agresorul dorește ca victima să se simtă universal displăcută, disprețuită și
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]