456 matches
-
canina"); Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca"), frăguță ("Fragaria viridis"), potcapul-călugărului ("Leontodon hispidus"), scânteioară ("Gagea pusilla"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), coșaci ("Astragalus austriacus, Astragalus onobrychis"), ochiul-lupului ("Nonea pulla"), obsigă ("Brachypodium pinnatum"), scaiul dracului ("Eryngium campestre"), scântietoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), lucernă ("Medicago minima"), timoftică ("Phleum phleoides
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice); Reptile și amfibieni: "Vipera ursinii ssp moldavica" - o reptilă (endemică pentru țara noastră) cunoscută sub denumirea populară de viperă de fâneață, șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Nevertebrate (bondari, fluturi, greieri, musculițe): bondarul de arbilă ("Bombus argillaceus"), bondarul de stepă ("Bombus fragrans"), călugărița ("Mantis religiosa"), cosașul de stepă ("Saga pedo"), fluturele Apolo ("Zerynthia
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
a Armatei României după Războiul de Independență s-a făcut aproape exclusiv prin achiziții din străinătate. Având în vedere aderarea Regatului României la Tripla Alianță, aceste achiziții s-au făcut cu precădere de la firmele germane - pentru armamentul de artilerie - și austriece, pentru armamentul ușor de infanterie. Pe de altă parte, înzestrarea aeronauticii și a marinei militare s-a făcut prin intermediul firmelor franceze, britanice și italiene. În acest sens, generalul Dumitru Iliescu remarca cu amărăciune că, „"arsenalul adevărat, pirotehnia și pulberăria noastră
Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334187_a_335516]
-
citellus"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), vipera cu corn bănățeană ("Vipera ammodytes ammodytes"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-munte
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
că a încetat să mai existe ca unitate combatantă. Corpul al Treilea Caucazian, de exemplu, înființat în aprilie cu 40.000 de oameni, s-a găsit redus la 8000. El a fost aruncat în bătălia de pe San contra Armatei I austriece și a reușit să ia circa 6000 de prizonieri și nouă tunuri. O divizie rămăsese la 19 mai cu doar 900 de oameni. Rușii au fost obligați să se retragă, Puterile Centrale au recucerit mare parte din Galiția, și amenințarea
Ofensiva Gorlice–Tarnów () [Corola-website/Science/334320_a_335649]
-
Centrale au recucerit mare parte din Galiția, și amenințarea rusească față de Austro-Ungaria a fost îndepărtată. A fost deosebit de mulțumitoare recucerirea Przemyślului la 3 iunie. În aceeași zi, au fost lansate noi ofensive: Armatele a IV-a și a VII-a austriece pe flancul Armatei a XI-a îndreptată către Nistru. Până la 17 iunie, apărătorii se retrăseseră la Lemberg (astăzi Lviv, Ucraina), capitala Galiției, și în ziua de 22 al patrulea cel mai mare oraș al Austro-Ungariei a fost recucerit. Cu această
Ofensiva Gorlice–Tarnów () [Corola-website/Science/334320_a_335649]
-
fost numit Guvernator al Băncii Naționale a României. Ion I. Lapedatu a jucat un rol central în instituționalizarea „Conferinței directorilor institutelor românești de credit” inițiate de dr. Cornel Diaconoviciu în 1898, model urmat de instituțiile săsești și ungurești în 1903, și de cele austriece și cehe în 1905. Ales secretar al „Delegațiunii băncilor române” care activa între Conferințe, Ion I. Lapedatu a fost factorul motor în instituționalizarea acestei ințiative pentru a trece de la un rol consultativ la unul executiv. El a elaborat, în coformitate
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: vidra de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), năpârcă ("Natrix natrix"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-de-pământ ("Pelobates fuscus"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), triton cu
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
de război sovietici și francezi, precum și civili, în mare parte evrei polonezi. La Kohnstein exista o exploatare minieră încă din anul 1917, având deja mai multe tunele rezultate în urma săpăturilor. Sistemul de tunele fusese început din 1934, de către societatea minieră austriacă Österreichisches Institut für Wirtschaftsforschung (WIFO) care construise aici un complex de clădiri, depozite de stocare (cel mai mare depozit de produse petroliere, combustibil și ulei din Germania), hale de producție și tabere de prizonieri. În octombrie 1940, Ministerul Armamentului din
Mittelwerk () [Corola-website/Science/335768_a_337097]
-
(n. 29 decembrie 1994, Fulda, Germania) este un fotbalist austriac, care în prezent joacă la Rapid Viena în Bundesliga Austriacă pe postul de mijlocaș. Schaub și-a început cariera de fotbalist profesionist la Rapid Viena. El a debutat pe 18 august 2012 în victoria 3-0 din campionat contra echipei SK Sturm Graz. La data de 4 august 2015, el a
Louis Schaub () [Corola-website/Science/335821_a_337150]
-
în stil gotic și înzestrat-o cu pictura „Schatzkammerbild” ("Imaginea prețioasă"), pe care a văzut-o așezată pe pieptul lui într-un vis. Bazilica de la Mariazell a fost recent selectată ca motiv principal al unei monede de colecție: moneda comemorativă austriacă dedicată Bazilicii de la Mariazell, emisă pe 9 mai 2007. Moneda arată fațada bazilicii cu turnul central gotic, flancat de două turnuri în stil baroc.
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
Tetrao urogallus"); specii de păsări aflate la baza desemnării în anul 2007 a sitului Frumoasa (130.980 ha) ca arie de protecție specială avifaunistică. Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), vipera comună ("Vipera berus"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata "), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), salamandra de foc (Salamandra salamandra), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), ivorașul-cu-burta-galbenă
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
temelii de 45 ani”, "deci din 1807 C "Documentar fotografic. Pisania". 1807 - începe reconstruirea bisericii Sf. Dimitrie, la inițiativa Episcopului Buzăului, Costandie Filitti. Lucrările durează și sub Gherasim Episcopul Rătescu, urmașul lui Costandie. Se adoptă stilul neoclasic, de ambianță germană (austriacă) - țările germanice se aflau sub influența lui Winckelmann, teoreticianul neoclasicismului. 1819 - se încheie prima fază a reconstrucției bisericii. Autorul proiectului a fost Iosif Weltzbau, sau „arhitector”. 1826 - se pare că în acest an ar fi fost realizată o parte a
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
myotis"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), viperă ("Vipera berus"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
a V-a rusă a lui în , luând 20.000 de prizonieri și producând pierderi grele. Manevra de încercuire pusa la cale de austrieci a eșuat însă. Cum rușii erau împinși de-a lungul frontului nordic, Armata a III-a austriacă și Grupul de Armate Kovess au înaintat concomitent împotriva flancului stâng al lui Ivanov. De-a lungul frontului sudic, Ivanov avea condusă de și sub comanda capabilului . Brusilov și Ruzski au produs austro-ungarilor înfrângeri atât de grele, încât deși calitatea
Bătălia Galiției () [Corola-website/Science/333827_a_335156]
-
erau încă o amenințare potențială. Ivanov a ordonat Armatei a V-a a lui Plehve să atace și i-a împins pe austriaci înapoi în timp ce ei încercau să mute forțe spre sud, într-o ciocnire denumită . Armata a II-a Austriacă a fost rapid rechemată din Serbia dar era prea târziu, întregul front austriac prăbușindu-se în Galiția, rușii ocupând Lembergul. Când austriecii s-au retras, numeroși soldați slavi din armata austro-ungară s-au predat și s-au oferit chiar să
Bătălia Galiției () [Corola-website/Science/333827_a_335156]
-
(n. 28 februarie 1985, Banja Luka) este o handbalistă austriacă ce evoluează pentru clubul Hypo Niederösterreich. Născută în Bosnia și Herzegovina, ea a primit cetățenia austriacă în noiembrie 2007. a jucat handbal la Borac Banja Luka, în orașul natal, înainte de a evolua pentru un an, în sezonul 2003/04, la
Gorica Aćimović () [Corola-website/Science/333312_a_334641]
-
soției sale. În martie 1785, Jeanne a devenit amanta Cardinalului de Rohan, un fost ambasador la curtea de la Viena. Cardinalul căzuse în dizgrația reginei Maria Antoaneta care l-a acuzat că răspândise zvonuri despre comportamentul ei față de mama ei, împărăteasa austriaca Maria Tereza. De asemenea, Maria Antoaneta mai aflase de existența unei scrisori pe care cardinalul o scrisese Mariei Tereza și în care vorbea despre ea într-o formă pe care regina a gconsiderat-o ofensatoare. În același timp, cardinalul încerca să
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
aflându-se sub comanda generalului Aleksandr Bogdanovici Engelhardt. El a poziționat un escadron cazac de recunoaștere pe drumul către Făgăraș. Batalionul de artilerie a fost plasat pe drumul către Mediaș. În plus față de aceste forțe, Lüders avea sprijinul unei armate austriece aliate comandate de generalul Eduard Clam-Gallas. Grupul său, format din șase batalioane de infanterie, câteva unități de cazaci și 6 sau 8 tunuri, trebuia să-și unească forțele cu Corpul V Rus. După ce a aflat la 8 dimineața că oastea
Bătălia de la Albești () [Corola-website/Science/334756_a_336085]
-
muscar-mic ("Ficedula parva"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), presură sură ("Miliaria calandra"), ciuf-pitic ("Otus scops"), prigoare ("Pernis apivorus") și fluturaș de stâncă ("Ptyonoprogne rupestris"). Reptile și amfibieni: năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpe de casă ("Natrix natrix"), șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimus"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), broasca
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
(născută la 7 noiembrie 1963, în Schwarzach im Pongau, Austria) este o politiciană austriacă, fostă membră a Parlamentului European în perioada iulie 2009 - iulie 2014. În perioada 4 iulie 2012 - 7 aprilie 2014 ea fiind membră a Grupului Liberal din Parlamentul European. a studiat filologia la Universitatea Paris-Lodron din Salzburg, iar la sfârșitul studiilor
Angelika Werthmann () [Corola-website/Science/332135_a_333464]
-
capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), veveriță ('Sciurus carolinensis") sau pârșul de alun (Muscardinus avellanarius). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus") În vecinătatea
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
(Coronella austriaca) este un șarpe neveninos din familia colubride ("Colubridae") răspândit în Europa centrală, de nord și de sud-est și regiunea ponto-caspică. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Coronella austriaca austriaca". În România se întâlnește pretutindeni unde găsește condiții bune de viață
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
(Coronella austriaca) este un șarpe neveninos din familia colubride ("Colubridae") răspândit în Europa centrală, de nord și de sud-est și regiunea ponto-caspică. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Coronella austriaca austriaca". În România se întâlnește pretutindeni unde găsește condiții bune de viață și este ocrotit prin lege. Este un șarpe mic, zvelt, cu o lungime de până la 70—80 cm, coada de lungime mijlocie. Longevitate 8-10 ani. Botul proeminent. Solzii
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
(Coronella austriaca) este un șarpe neveninos din familia colubride ("Colubridae") răspândit în Europa centrală, de nord și de sud-est și regiunea ponto-caspică. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Coronella austriaca austriaca". În România se întâlnește pretutindeni unde găsește condiții bune de viață și este ocrotit prin lege. Este un șarpe mic, zvelt, cu o lungime de până la 70—80 cm, coada de lungime mijlocie. Longevitate 8-10 ani. Botul proeminent. Solzii dorsali
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]