18,017 matches
-
adevărată, în care toate convertirile devin posibile. Scrisul permite trecerea de la viață la moarte, de la lipsa de iubire la iubire de la naivitate și inocență la sadism. El oferă șansa plătirii unor polițe pentru nedreptăți suferite în viața reală, este replica autoarei la întîmplările plăcute sau mai puțin plăcute ale existenței. O spune singură, ca un răspuns dat celor care-i reproșează lipsa de aderență la moda poetică a timpului: „S-a spus despre mine că despart cupluri, că sînt căpușă pe
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
Angela Marinescu o astfel de perspectivă, atitudinile ei polemice vizîndu-i tocmai pe membrii Grupului pentru Dialog Social și ideile lor globaliste, pro-atlantiste. Dacă în privința calității umane și intelectuale a celor mai mulți dintre membrii așa-zisei „clase politice” caracterizările deloc flatante ale autoarei corespund realității (excelent este în acest sens pamfletul Don-Juanii politici sau de ce mi-a fost respins articolul de revista Play-Boy), mult mai discutabile sunt pozițiile sale naționaliste și antiglobaliste. E drept, considerațiile Angelei Marinescu în privința chestiunii naționale au fost scrise
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
România literară în decembrie trecut, al jurnalului dnei Monica Lovinescu. Una, a dlui Paul Cernat, e o recenzie propriu-zisă, cu observații mai mult literare, dar și cu încercarea de a „verifica” dacă și ce anume din impresiile notate zilnic de autoare în jurnal au fost omologate ulterior. În legătură cu Mircea Eliade, apărat de dna Lovinescu după articolul incriminator intitulat Felix culpa al dlui Norman Manea, dl Cernat vine cu unele remarci interesante, care însă pleacă de la premisa greșită că un jurnal e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
Micaela Ghițescu Autoare, printre altele, a romanului Casa umbrelor (1996) (recent apărut în românește la Editura Vivaldi și a cărui dramatizare va face, și în România, obiectul unui spectacol realizat de Geo Saizescu cu studenții departamentului de teatru al Universității Hyperion), Teolinda Gersăo
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
pentru a înfia o fetiță... doar că aceasta are un frate mai mare. Povestea ar fi putut fi emoționantă și atașantă, dar pentru aceasta ar fi trebuit finețe și sensibilitate, grijă pentru nuanțe, interes pentru adevărul uman și psihologic. Dar autoarea, Ruxandra Zenide (născută la București în 1975, școlită la Institut Universitaire des Hautes études Internationales din Geneva, licențiată a New York University și cu stagiu de cinema la FAMU din Praga) recurge la clișee și abuzează de momente melodramatice, iar actorii
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
e pentru tinerele promoții de literați ca și necunoscut. O ediție ce pare completă a creației acestei poete din Craiova, cu resignare intitulată Zilele una cu alta (Ed. Aius, Craiova, 2002), n-a avut darul a risipi indiferența din jurul unei autoare nu de toate zilele, ajunsă acum pe o treaptă a bilanțului. Ne luăm sarcina, în prezenta cronică, o sarcină, mărturisim, impregnată de nostalgie, a comenta menționatul volum, cuprinzînd și textele de odinioară, din paginile Stelei, ce ne stîrneau o neveninoasă
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
niciodată, lor le este indiferent, or chestia asta mă înnebunește, mă atrage ca un magnet” (p. 144). Un roman care are ca subiect ascensiunea socială a unei femei prin intermediul sexului este în mod sigur un roman erotic. Mai ales că autoarea confesiunii nu se încurcă în eufemisme atunci cînd descrie numeroasele și foarte picantele scene de sex. Dincolo de imaginile fruste, la limita pornografiei (ba chiar, cel mai adesea, și dincolo de ea) există o perversitate intelectuală și o inteligență puțin comune, în fața
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
de la un moment dat, foarte multe dintre frazele confesiunii), precum și o anumită viziune asupra vieții greu de imaginat la un bărbat, sugerează destul de clar faptul că la originea acestei cărți se află o confesiune autentică. De ce nu a optat atunci autoarea pentru publicarea cărții sub semnătură proprie, așa cum a făcut Catherine Millet cu Viața sexuală a Catherinei M.? Probabil o anumită ambiguitate asupra identității reale a acestei femei fascinante era necesară pentru protejarea sa și a copiilor săi într-o societate
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
Realizată de Ludwig Metzger, redactor, cineast documentarist la postul public de televiziune WDR din Köln, pelicula se intitulează, deloc întîmplător Hier Himmel - Aici cerul. În moștenirea literară lăsată de Aglaja există o secvență premonitorie, s-ar putea spune, pe care autoarea o citește și în film: un străin obișnuit să se plimbe pe malurile unor rîuri, descoperă într-o zi sub apă un bărbat în vîrstă purtînd pe piept, cu un lanț petrecut în jurul gîtului, o tăblie cu inscripția Hier Himmel
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
și De ce fierbe copilul în mămăligă și tot în traducerea Norei Iuga, la Editura Polirom, spre sfîrșitul anului trecut). Din relicvele cele mai cutremurătoare lăsate de Aglaja, filmul reține cîteva care par a fi emblematice și pentru destinul postum al autoarei. Cu o furie documentaristică izvorîtă din chiar îndoielile ei asupra realității, Aglaja a încercat, urmînd în parte și exemplul dat de tatăl ei, să fixeze pe peliculă sau pe banda de magnetofon, fragmente palpabile ale realului; alteori le-a suprimat
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
ca pe o autobiografie plată. Desigur, limbajul, întîmplările sunt prelucrate estetic, dar au și un fundal autobiografic scriitura este însă de așa natură încît romanul devine... poezie, el nu este nicidecum expresia banală a unui destin chiar dacă destinul personal al autoarei răzbate din paginile cărții, aceasta făcînd și farmecul ei. Aglaja a reușit ca prin minime schimbări, prin mici modificări stilistice (dacă pot afirma așa ceva) să metamorfozeze în artă elementele așa-zis „documentare” ale existenței, pe care și le-a luat
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
-i las privitorului posibilitatea de a-și forma o imagine și imaginea este de fiecare dată alta mai ales în cazul celor care au cunoscut-o pe Aglaja. Filmul a fost prezentat mai întîi la Zürich, într-o sală arhiplină; autoarea era celebră în Elveția. Proiecția a fost urmată de dezbateri - bănuiesc că fiecare dintre spectatori a citit măcar una din cărțile Aglajei, mulți dintre ei au cunoscut-o personal... Se pare că filmul a izbutit să respecte identitatea Aglajei, să
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
a fost dat să aflu ulterior. În Germania ecoul filmului a fost moderat, modest aș spune. Succesul ei literar a fost preponderent un succes de critică și nu de vînzare. Ea a avut succes dar nu a devenit aici o autoare de best-seller. În Elveția situația a fost cu totul alta. R. B.: Și totuși, cînd Aglaja Veteranyi împreună cu Jens Nielsen și-a prezentat primul ei roman sub forma unui happening la Librăria Bittner aici în Köln, evenimentul a fost ieșit
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
din afișul cabaretului unde scriitoarea (minoră încă) apăruse la inițiativa mamei, sub genericul El Cuerpo - Corpul. Afișul reapare în film iar secvența cabaretului, în primul roman al Aglajei. Apoi, afișul filmului însuși, cu imaginea rochiei de atlas alb pe care autoarea a scris poemul Anna Lebt. Întrebat despre proiectele sale, Ludwig Metzger și-a exprimat intenția, încă neconturată, de a face cunoscut portretul Mariei Tănase telefililor germani, de a investiga destinul tatălui Aglajei, clovnul Țăndărică, personaj el însuși fascinant.
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
să-și păstreze întreagă o anumită curiozitate ingenuă și o poftă a privirii și a discursului mereu proaspătă. Fie că scria despre arta sovietică și despre dimensiunea ei militantă, fie despre expresionismul nordic și despre experiențele modernității, firea dezinvoltă a autoarei și solida ei cultură umanistă reușeau permanent să protejeze privirea de abjecțiile iminente ale timpului și să apere dicția de scufundarea definitivă în delirul misticoid al activismului cultural. Lipsită de orice inhibiție în fața comportamentelor și a limbajelor simbolice, chiar și
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
abandonate, sunt lăsate să respire mai relaxat și chiar să se plimbe nestingherite prin locuri îndepărtate și apăsate de o vagă melancolie. Mai mult decît în cărțile de specialitate, în textele memorialistice poate fi lesne observată solida formație umanistă a autoarei și largul orizont cultural în care s-a construit personalitatea cercetătorilor din generația din care și ea face parte și pe care o reprezintă în mod exemplar. Prezența ei firească în actualitatea culturală și artistică românească, dar și interesul constant
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
unor opere aparținând scriitorilor români din exil sau spațiului francez, în fine, asupra traducerilor, ea însăși realizând excelente versiuni românești ale romanelor Agonie fără moarte de N. J. Herescu și Ochiurile rețelei de Sorana Gurian. Citind jurnalul lui Alice Voinescu, autoarea Traiectoriilor ține să remarce libertatea interioară, tonul pregnant confesiv, marea capacitate de a iubi a diaristei și pulsația epică a textului. Elementul biografic, în primul rând, o va interesa și atunci când va comenta unele romane românești și mai ales franceze
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
dar dominat de pofte care îi strivesc calitățile. Nu el a creat antisemitismul din ultimii ani?” Cu toate acestea, ca și colegii lui evrei (M. Sebastian) e și el copleșit până la urmă de personalitatea strălucitului profesor și director de gazetă. Autoarea Traiectoriilor îl caracterizează pe Ion Călugăru ca fiind exclusivist, complexat, caustic până la agresivitate, căreia îi dă frâu liber în jurnal. În anii ’30, el vedea peste tot oameni care-l detestă și care-l urăsc, părându-i-se că nu
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
îi află și pe Const. Virgil Gheorghiu și Vintilă Horia. Într-un ziar ca și necunoscut, Țara (1941) semnează același Vintilă Horia, D. Stăniloae, Ion Negoițescu și Al. O. Teodoreanu căpitan în rezervă, care trimitea de pe front Scrisoare către Stalin. Autoare a unei monografii Mihail Sebastian și al unor ediții de referință a scrisorilor sale, Cornelia Ștefănescu, foiletând presa, nu încetează a-i completa bibliografia și a reconstitui fundalul de epocă. De asemeni, urmărește polemicile privind acuzația de imoralitate a romancierului
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
afirmația în revistele vremii. Într-adevăr, ele (Mișcarea literară, Viața literară, România literară) menționau regulat ședințele cenaclului lovinescian. Tot pe atunci (1932), Hortensia Papadat-Bengescu avusese o vorbă inspirată: „Sburătorul este o atmosferă”. Când e să treacă la analiza unor opere, autoarea Traiectoriilor se oprește asupra scriitorilor din exil. Dumnezeu s-a născut în exil e definit ca un text-simbol, conținând transparente aluzii politice. Sentimentul dominant ar fi deznădejdea. Ca tehnică, autorul apelează la monologul interior. O altă carte care-i reține
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
Cornelia Ștefănescu descoperă la André Gide poezia apei, a nisipului, a pereților de argilă, a vazelor, a timpului oprit, precum în excelentul articol A. Gide despre singurătățile de la El Kantare. Familiarizată cu tehnicile moderne ale romanului (menționam studiile ei proustiene), autoarea Traiectoriilor depistează cu acuitate nebănuite anticipări ale inovațiilor de la începutul secolului XX în chiar Mizerabilii de Victor Hugo: prezența masivă a scriitorului în planul acțiunii, pagini de jurnal intim, tăieturi din ziare (ca într-un roman autenticist), persoane reale însoțindu
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
personaje-vorbe, cuprinse într-un vârtej a cărui echivalență formală e greu de atins”. „Citită detașat de original, traducerea Monicăi Lovinescu, fără obsesia apropierilor și a calchierilor nici nu mai lasă impresia că ar fi traducere”. Aceleași bune cuvinte le are autoarea despre florilegiul din poeziile lui Blaga, sub titlul L’Etoile la plus triste, pe care-l datorăm Sandei Stolojan. Cum se poate conchide, „traiectoriile” Corneliei Ștefănescu sunt multiple, în aparență paralele, dar în fond convergente, întâlnindu-se într-un punct
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
Costel Constantin, protagonistul rolului Ștefan cel Mare din spectacolul lui Dan Pița de la Teatrul Național din București. Nu știu cum își concepe dl Pița montarea, dar știu că piesa lui B. Șt. Delavrancea nu se numește Ștefan cel Mare, după cum ne informează autoarea comentariului (în care se cuprind și opiniile actorului), ci Apus de soare. Costel Constantin e de părere că piesa e o „melodramă romantică” (adică un fel de Ruy Blas, nu e așa?) în care Delavrancea „nu respectă adevărul istoric”. Actorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
o tristețe tenace devenită ca un drog necesar, această tristețe a dezarticulării timpurilor care te cuprinde la fiecare vizită. O tristețe îmblânzită” (p.37) (traducerile pasajelor din carte sunt de M.S.R.). Talentul literar se află în slujba scrisului istoric. Înclinația autoarei pentru literatură este, de asemenea, vizibilă în cronologia inversată, în istoria urmărită “à rebours”, care constituie structura cărții: Bucureștii prezentului, apoi cei ai instaurării comunismului - perioadele lui Gheorghiu-Dej și Ceaușescu -, Bucureștii interbelici și cei ai celui de-al doilea război
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
comunismului - perioadele lui Gheorghiu-Dej și Ceaușescu -, Bucureștii interbelici și cei ai celui de-al doilea război mondial. Cea mai mare parte a textului o reprezintă evocarea prezentului și a trecutului comunist al orașului, ceea ce se explică prin interesul particular al autoarei pentru istoria recentă și pentru analiza politică precum și prin elementele de continuitate dintre Bucureștii de dinainte de 1989 și de după. Cartea se adresează publicului francez, puțin familiarizat cu trecutul românesc, și de aceea conține o scurtă prezentare a istoriei românești a
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]