1,019 matches
-
și Partidul Social Democrat. Românii au anunțat oficial hotărârea de autodeterminare prin Declarația de la Oradea din 29 sept. 1918 elaborate de cele două partide. Aceasta este o declarație de principii În care se regăsesc principalele componente ale conceptului wilsonian de autodeterminare pe baza principiului naționalităților: libertatea națiunii, separarea politică de Ungaria, asumarea suveranității națiunii În teritoriul său național, plebiscitul. Declarația era adresată Parlamentului Ungariei și a căpătat valoarea unei declarații de independență. La 18 oct. 1918, se constituia Consiliul Național Român
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
teritoriilor eliberate. -Primul razboi mondial (1914-1918) a reprezentat ultimul act în procesul de formare a statelor naționale din Europa. o de la un continent dominat de imperii multinaționale s-a ajuns la unul în care, în linii generale, a învins principiul autodeterminării naționale. -Dreptul popoarelor la autodeterminare a fost unul din cele „14 puncte” ale programului propus de președintele american W. Wilson la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920). o aplicarea acestui principiu a permis constituirea a noi state naționale în urma dezmembrării
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
1914-1918) a reprezentat ultimul act în procesul de formare a statelor naționale din Europa. o de la un continent dominat de imperii multinaționale s-a ajuns la unul în care, în linii generale, a învins principiul autodeterminării naționale. -Dreptul popoarelor la autodeterminare a fost unul din cele „14 puncte” ale programului propus de președintele american W. Wilson la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920). o aplicarea acestui principiu a permis constituirea a noi state naționale în urma dezmembrării unor imperii: Imperiului Austro-Ungar; Imperiului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
clase, în care să fie instaurate egalitatea și dreptatea. -Primul regim comunist s-a instaurat în Rusia (1917), sub conducerea lui Lenin: o bolșevicii au dat o serie de reforme: naționalizarea fabricilor și a băncilor; naționalizarea pământului; proclamarea dreptului la autodeterminare a națiunilor. -În perioada 1918-1921 a avut loc un război civil între: o partizanii vechiului regim albii; o susținătorii bolșevicilor roșii: în timpul războiului bolșevicii au dezlănțuit teroarea, trecând la: înființarea poliției politice CEKA, pentru a-i lichida pe cei care
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
mai multe cauze: o număr mic de militanți comuniști; o idei nerealiste cuprinse în program; o sentimentul de proprietate foarte dezvoltat la țărani; o număr relativ mic de muncitori. -a preluat o serie de idei, dintre care dreptul popoarelor la autodeterminare, mergând până la despărțirea de stat; considera România un “stat multinațional”, o creație a ”imperialismului apusean”, propunând dezmembrarea ei. -a fost scos în afara legii (1924), funcționând în ilegalitate până în 1944, perioadă în care: o a scăzut numărul membrilor, cei mai mulți fiind din
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
București. 3. Realizarea României Mari -După prăbușirea Imperiului Țarist, și a celui Austro-Ungar, s-au desfășurat acțiuni politice și militare care au pregătit unirea. Această unire a fost posibilă în condițiile afirmării pe plan internațional a două principii: o principiul autodeterminării; o principiul naționalităților. -Marea Unire a fost realizată în 3 etape: o unirea Basarabiei 27 martie 1918; o unirea Bucovinei 15/28 noiembrie; o unirea Transilvaniei 1 decembrie 1918. a) Unirea Basarabiei -a fost prima provincie care s-a unit
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
deznaționalizare prin: colonizări, deportări, interzicerea folosirii limbii române. -Unirea Basarabiei cu România a fost favorizată de dezmembrarea Imperiului țarist și instalarea noului regim: o Vladimir Ilici Lenin a dat o serie de decrete printre care și cel privind „dreptul la autodeterminare”, prin care popoarele ce locuiau în fostul Imperiu țarist puteau să-și hotărască singure soarta. -s-a contituit Partidul Național Moldovenesc (1917), care a preluat conducerea mișcării de emancipare națională din Basarabia; -la Chișinău a apărut ziarul “Cuvânt moldovenesc” -la Chișinău
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
cu un an mai înainte și purtînd 1.280.000 de semnături, este înaintată Parlamentului, care o respinge cu 235 voturi pentru și 46 contra. // Apare raportul Durham care recomandă unirea Canadei Superioare și Canadei Inferioare, precum și acordarea statutului de autodeterminare acestei colonii nord-americane (Report on the Affairs of British North America). Începe Războiul opiumului între Anglia și China, cauzat de refuzul Pekin-ului de a plăti compensații pentru opiumul confiscat de la comercianții englezi la Canton (Guangzhou), în încercarea, lăudabilă, de a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
patru zile pe săptămînă. // Într-un mesaj adresat Congresului American la 9 ianuarie, președintele Woodrow Wilson lansează teza celor "14 puncte" (Fourteen Points) în care se afirmă inter alia că pacea va trebui să se bazeze pe dreptul popoarelor la autodeterminare, pe abandonarea diplomației secrete, pe libertatea mărilor (principalul motiv oficial pentru care America intrase în război), pe dezarmare, pe garanții mutuale de asigurare a independenței politice și integrității teritoriale ale statelor. // Trupele australiene cuceresc Ierihonul (februarie). // Serviciul militar devine obligatoriu
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Ruhr din Germania (ianuarie) ca urmare a faptului că Germania nu și-a achitat cota de reparații de război. // Bonar Law demisionează din motive de sănătate și se formează Cabinetul Baldwin (mai). // Rhodesia de Sud capătă statutul de colonie cu autodeterminare (autoguvernare), un prim pas mare spre independență. // Turcia se proclamă republică, după semnarea Tratatului de la Lausanne (24 iulie) cu Aliații, care revizuiește Tratatul de la Sèvres în favoarea Turciei**. Turcia se proclamă republică (29 octombrie), cu generalul Mustafa Kemal ca președinte. // Eșuează
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și în special Majuba Hill, care s-au terminat în avantajul burilor. Guvernul Gladstone a propus armistițiul care s-a semnat la 6 martie 1881, urmat de tratatul de pace de la 31 martie a aceluiași an. Transvaal-ul dobîndea statutul de autodeterminare. Cel de-al doilea război cu burii (1899-1902) a avut loc între Imperiul Britanic și Republica Transvaal, aliată cu Statul Liber Orange. Cauzele acestui conflict militar de proporții trebuie căutate în descoperirea la 1886 a unor importante mine de aur
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
demisia ministrului de Externe Hoare și va face posibilă anexarea Ethiopiei de către regatul Italiei lui Vittorio Emmanuele III (i s-a imputat și girarea inițială a politicii de conciliere, appeasement policy, față de Hitler), iar pe plan intern votarea legii privind autodeterminarea Indiei (Government of India Act) din 1935, precum și criza constituțională provocată de demisia regelui Eduard VIII. În această criză, Baldwin a fost intransigent și a făcut tot ce era legal posibil pentru a asigura o nouă succesiune la tron. Cînd
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
a guverna statul decît oricare alternativă nedemocratică? Voi enumera motivele. În comparație cu oricare alternativă posibilă, democrația are cel puțin zece avantaje. (fig.5) Figura 5. De ce democrația? Democrația produce consecințe dezirabile: 1. Evitarea tiraniei 2. Drepturi esențiale 3. Libertate generală 4. Autodeterminare 5. Autonomie morală 6. Dezvoltare umană 7. Protejarea intereselor personale esențiale 8. Egalitatea politică În plus, democrațiile moderne generează: 9. Atitudine favorabilă păcii 10. Prosperitate 1. Democrația ajută la prevenirea guvernării de către autocrați cruzi și infami. Probabil că problema fundamentală
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cel mai mare număr de susținători. Veți observa că aceste criterii fac parte din procesul democratic ideal descris în capitolul anterior. Cu toate că procesul nu poate garanta tuturor membrilor că vor trăi efectiv conform unor legi alese de ei, el extinde autodeterminarea pînă la limitele sale posibile. Chiar dacă vă numărați printre membrii al căror vot a fost depășit și a căror opțiune este respinsă de majoritatea concetățenilor, v-ați putea da seama că procesul este mai echitabil decît oricare altul. În acest
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ordine internațională I.3.1. Aspecte generale Structura sistemului internațional cunoaște, la sfârșitul secolului al XX-lea, schimbări radicale, determinate de: 1. dizolvarea bipolarismului postbelic; 2. prăbușirea Cortinei de fier; 3. sfârșitul Războiului Rece. Multe state au ales dreptul la autodeterminare, multă vreme înăbușit de regimurile totalitare. Unele au reușit pe cale pașnică, altele prin drame de proporții (Bosnia- Herțegovina, Transnistria, Caucaz, Asia Centrală). Revoluțiile din estul și centrul Europei au dus și ele la omogenizarea spațiului politic continental. Europa cunoaște o evoluție
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
formațiunile necomuniste ce preiau puterea la Zagreb și Ljubliana. Același procedeu îl va aplica și BosniaHerțegovina mai târziu. Luptele cele mai sângeroase au fost purtate în Croația și Bosnia, regiuni în care populația sârbă, fiind numeroasă, a cerut aplicarea principiului autodeterminării. 11.1.2.3. Rolul Armatei Populare (Federale) în criza iugoslavă Până la izbucnirea crizei, Armata Federală, care s-a bucurat în perioada războiului rece de prestigiu și recunoaștere binemeritată pe plan european, s-a bucurat, după ruperea relațiilor cu Moscova
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
se punea întrebarea dacă se poate crea o națiune monolit într-un astfel de stat. La această întrebare, autorul studiului nu răspunde afirmativ, întrucât, în opinia sa, Acordul de la Dayton nu era menit să soluționeze probleme fundamentale privind suveranitatea și autodeterminarea etnică în Bosnia- Herțegovina. Acordul propunea o împărțire a puterii în cadrul guvernului bosniac central, punându-se problema viabilității acestui guvern, având în vedere raporturile existente între croații bosniaci și Croația și sârbii bosniaci și Serbia pe de altă parte. Aceste
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
știe, semnalizarea este de gradul doi, grație existenței unui intermediar: interpretul. Chiar atunci când acesta este constrâns prin acribia partiturii (ca să nu mai vorbim de situațiile când este făcut într-o măsură mult exagerată complice la actul componistic), capacitatea de autodeterminare a semnului muzical este diminuată. Cu toate acestea notația muzicală a pendulat mereu între severitate și îngăduință. Se poate scrie chiar o istorie a muzicii prin prisma coeficientului de libertate pe care compozitorii l-au imprimat partiturii. De asemenea, se
Gând și semn by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83454_a_84779]
-
Finlanda, politicienii și-au dorit în același timp independență națională și democrație. Irlanda a fost guvernată de o democra-ție britanică evolutivă, dar extinderea dreptului de vot la sfîrșitul secolului al XIX-lea a dat cîștig de cauză mișcării irlandeze în favoarea autodeterminării, care a devenit dominantă din punct de vedere politic. Londra a răspuns cu politici care au alternat concilierea și constrîngerea. În timpul primului război mondial, republicanii irlandezi s-au ridicat într-o revoltă armată împotriva Coroanei britanice, iar independența a fost
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
cauzalitate logică a ideilor. Există o evoluție, o progresie, dar aceasta nu înseamnă obligatoriu și un progres istoric. Acest lucru este valabil și în cazul literaturii. Ideea de literatură avansează doar în interiorul unei legi proprii și este condusă de o autodeterminare specifică. Legat de istoria ideii de literatură s-au înregistrat multe prejudecăți, erori grave de datare, periodizări arbitrare sau simplificări uimitoare. Antichitatea și Evul Mediu sunt ignorate total, crezându-se că literatura a parcurs doar: Renașterea, romantismul și epoca modernă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de către Mica Înțelegere, Uniunea Sovietică și Turcia 33. Acestea au contribuit la “organizarea păcii” , formulă folosită de multe ori de Titulescu. Astfel acestea înlocuiau războiul cu tratativele, ca mijloc de rezolvare a diferendelor internaționale. De asemenea, convențiile stipulau dreptul la autodeterminare în sensul păstrării independenței și inviolabilității statelor semnatare, indiferent de regimul lor politic. Titulescu opina că semnarea acestor documente de către sovietici însemna recunoașterea de facto de către aceștia a unirii Basarabiei cu România 34. Însă nu era o recunoaștere de jure
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
de către Mica Înțelegere, Uniunea Sovietică și Turcia 33. Acestea au contribuit la “organizarea păcii” , formulă folosită de multe ori de Titulescu. Astfel acestea înlocuiau războiul cu tratativele, ca mijloc de rezolvare a diferendelor internaționale. De asemenea, convențiile stipulau dreptul la autodeterminare în sensul păstrării independenței și inviolabilității statelor semnatare, indiferent de regimul lor politic. Titulescu opina că semnarea acestor documente de către sovietici însemna recunoașterea de facto de către aceștia a unirii Basarabiei cu România 34. Însă nu era o recunoaștere de jure
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
produs o "revoluție conceptuală" care a "lansat era naționalismului" (p. 6). Noua înțelegere a națiunii ca popor suveran, precizată gradual în contextul socio-politic britanic, avea să fie consfințită politic prin Revoluția franceză. Înstăpâniți de idealurile democratismului, de dreptul popoarelor la autodeterminare și de principiul suveranității populare, doctrinarii revoluției au definit națiunea ca "un corp de asociați ce trăiesc sub aceeași lege și sunt reprezentați în același organ legislativ" formularea îi aparține abatelui Sieyès (Kedourie, 1961, p. 15). De subliniat absența etnicului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răscruce în cristalizarea naționalismului politic românesc. După cum punctează și K. Hitchins, în toate cele trei Țări Române, revoluționarii pașoptiști și-au justificat revendicările de autonomie politică și independență națională fundamentându-le pe baza ideii "drepturile inerente ale comunității etnice la autodeterminare" (p. 285). Fragmentarea statală a Țărilor Române a făcut ca revendicările să aibă o coloratură locală, în funcție de circumstanțele zonale. Pe lângă dimensiunea sa socială, asupra căreia nu vom stărui, în principatele danubiene, revoluționarii au urmărit să iasă de sub protectoratul rusesc, iar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 71). Fără să atribuie românilor săi o așa misiune directoare în edificarea noii ordini a omenirii naționalizate politic, Bălcescu va gândi pe aceleași cadre providențialiste filosofia istoriei, în care românii beneficiază, la rându-le, de un mandat divin de autodeterminare politică. La baza concepției lui Bălcescu asupra istoriei se află, deci, ideea providențialismului, potrivit căreia desfășurarea istoriei nu este altceva decât materializarea progresivă a planului divinității. Cele "două temelii ale ordinii absolute, perfecte, ale ordinii divine", care sunt dreptatea și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]