509 matches
-
emancipată, liberă și dezinhibată. Se declară, fără rezervă, dependentă de pasiunea sexului, comentează experiențele plăcute și neplăcute de care a avut parte. Cu oroare a reamintit aberațiile sado-masochiste la care a participat ori la care a asistat. Cu umor și autoironie spune la ce poate renunța pentru sex: la somn, Tv, muzică, cluburi, bârfe, ziare, ambiții literare, la propria lene. Nu poate renunța pentru sex la: mâncare, manichiură, cumpărături, mașină, farduri, duș, vacanțe. Dezinhibata autoare elaborează tot felul de topuri, cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
are doar o activitate de referent literar. Ion Minulescu va mai publica, între 1941 și 1943, un singur ciclu nou, Patrusprezece inedite. Tonul și tematica nu diferențiază poeziile acestea de cele publicate în interbelic. Poezia lunecă în continuare între ironie, autoironie și ușoară melancolie. E o poezie discursivă și, poate, din acest punct de vedere, apropiată de cea a generației războiului. Se distinge poate doar prin seninătatea tonului, prin lipsa de înverșunare chiar și atunci când intenția evidentă este să șocheze prin
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o altă viziune asupra poeticului. E bine primit în noiembrie 1945 și de Șerban Cioculescu 208 care îl considera "poetul cel mai înzestrat dintre tinerii iviți în ultimii cinci ani", îl definește însă ca romantic, "cu denegări și frânări de autoironie", oarecum în continuare generației simboliste a lui Verlaine, un cântăreț al boemei, un poet căruia îi face plăcere să dinamiteze "conceptul clasic al poemei", care are plăcerea "de a deruta publicul, prin mobilitatea registrelor și prin alăturarea aparent dezordonată a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
disonanțe care pot fi depistate de la alăturările de cuvinte până la "fronda" celui care își refuză condiția"210. Al. Piru îi reproșează lipsa aptitudinii "de a se lua el însuși în serios" și faptul că i-ar lipsi, de asemenea, "inteligența autoironiei", exotismul "factice", "arlechinadele grotești"211. Marian Popa, alcătuind un dicționar de literatură contemporană, încearcă să ofere o viziune neutră asupra liricii poetului fără a opera cu judecăți de valoare, realizează astfel o listă a principalelor trăsături ale poeziei lui Constant
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la Dimitrie Stelaru capacitatea de a-și face rolul până la capăt, de a transgresa granița dintre ficțional și nonficțional, un exemplu în acest sens fiind și jocul verbal care-i caracterizează și corespondența nu numai poezia. Proiecția în absolut și autoironia par să facă parte din stilul caracteristic scriitorului. Fragmentele de corespondență publicate de Nicolae Scurtu reflectă un ton aparte, semnează adesea "umilul Stelaru", dar scrie cu umor despre existența sa zilnică ("Astăzi, aici, e târg de vite. O să-mi duc
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
într-un permanent dialog cu sine, cu lumea și, deseori, cu literatura. Și una dintre temele uzitate ale literaturii este cea a iubirii, doar că aici aceasta lipsește adesea sau este proiectată într-un univers absurd din care ironia și autoironia nu lipsesc și conduce inevitabil tot spre moarte. Stelaru este singurul care păstrează și o imagine a feminității ideale, abia întrezărite, dar aceasta nu se asociază cu obiectul reveriei erotice, ci, mai degrabă, cu imaginea inspirației sau cu proiecția inconștientă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al prejudecăților de orice fel și acest fapt este susținut nu doar de dialogul permanent cu locurile comune, ci și de modul de organizare a discursului. Ironia este unul dintre procedeele dominante și, în manieră caragialiană, se transformă adesea în autoironie tocmai pentru forța expresivă pe care o capătă astfel. Se subminează constant seriozitate textelor prin constratul dintre masca inocenței și sublinierea, îngroșarea conturilor imaginilor. Același efect îl are și alternarea modalizatorilor certitudinii cu cei ai incertitudinii. Descrierea banală, pasajele "serioase
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Ardealul, 57 Arghezi, Tudor, 42, 48, 49, 50, 54, 91, 134, 136, 156, 168, 169, 206 Arghezi. Tudor Și Dumneata?, 42 Arhivele Olteniei, 57 Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination, 108 Auden, W. H., 68, 76 Ausonia, 57 autoironie, autoironic, 41, 115 avangardă, avangardism, 10, 11, 12, 16, 18, 21, 23, 30, 44, 45, 46, 47, 59, 71, 74, 84, 88, 95, 100, 105, 109, 111, 112, 113, 114, 116, 120, 125, 144, 150, 151, 154, 157, 158, 163
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cultivă exotismul, are nostalgia ținuturilor tropicale evocate și invocate în exclusivitate prin posibilitățile fanteziei. Refractar la o stare socială conformistă, el construiește utopii pe care le plasează într-un trecut imaginar, dar își ia de obicei măsura de precauție a autoironiei", Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, p. 573. 213 Ibidem. 214 Eugen Barbu, O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în present. Poezia română contemporană, Editura Eminescu, București, 1975, p. 59. 215 Mircea Tomuș, Istorie literară
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
au dezvoltat unele tendințe importante în ceea ce privește creația poetică: poezia lingvistică și metapoezia. Accentul cade, evident, pe limbaj. Ironia este, după spusele sale, modul în care se raportează la lume. Explicația pentru utilizarea ironiei constă în lipsa răspunsurilor categorice, des întâlnită fiind autoironia. Motivul vizitei sale în România a fost participarea la un festival de poezie, pentru a vizita țara și a cunoaște scriitori români. Cei doi discută apoi despre modul de organizare a unui festival finlandez și a unuia din România. "Eu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
prieteni, eu rămânând cu șocul unei formidabile experiențe umane: Moshe zâmbea mereu, se purta ca și cum ne-am fi știut dintotdeauna, era modest, inteligent, adesea profund; și avea un neașteptat simț al umorului negru și uneori tandru, deborda de ironie și autoironie. Inutil să spun, româna lui era formidabilă, amintirile românești pe care le depăna erau fascinante și mă făceau să retrăiesc episoade din propria-mi biografie, iar ușorul lui accent moldovenesc, identic cu al meu, nu putea decât să mi-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
unui recviem? În nici un caz discursuri. În nici un caz oficialități. Mă gândeam cum aș putea să-i mobilizez pe cei foarte tineri, pentru că mai ales aceștia nu mai aveau memorie. Ori poate nu au avut-o niciodată. O spun cu autoironie: poate că la aniversarea a douăzeci de ani de la decembrie 1989 îmi va veni o idee ingenioasă pe care să o pot pune în practică. Dacă ar fi să-mi privesc formarea intelectuală printr-un ochean, scotocind prin ultimii mei
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de humor, ci de o manifestare complet diferită o satiră (de calitate, firește, variabilă). Există însă și un mod superior în care se poate face haz, fără a inculpa, un haz de nacaz, cu ironii nemușcătoare și, mai ales, cu autoironii: cel al marelui humor. Distincția între micul și marele humor a fost pusă în circulație europeană abia în 1916, de către Harald Höffding tocmai prin cartea de față. Pentru el, marele humor era întruchipat doar de cîteva personaje, chemate la viață
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
șoptită de o voce feminină, aproape ritualic și neliniștitoră. Apoi Gianni Schicchi (opera lui Pucciniă pusă în scenă de Silviu Purcărete, cu aceeași trupă de actori deveniți acum și cântăreți, uneori străluciți, de operă. Opulent și plin de ireverență și autoironie, Gianni Schicchi coboară direct din burlescul și fantezia mai vechii Cumnate a lui Pantagruel. Unchiul Vania și Woyzeck - două spectacole la care biletele s-au epuizat Celelalte spectacole românești au fost mai degrabă dezamăgiri. Operei de trei parale a lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
început. Cărui tip de cititor i se adresează romanul Mic tratat de management culinar? În primul rând, am scris pentru cei care nu se mulțumesc cu umorul involuntar oferit de viață și-l caută pe cel comis cu premeditare. Acceptarea autoironiei is a must. În poveste e posibil să ne regăsim nu doar prietenii, cunoscuții ori colegii, ci și pe noi, în postura de figuranți sau actori. M-aș bucura ca textul să ajungă sub ochii celor care trăiesc „pe repede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
tradus cărțile în străinătate, ba după ce au mai stat și ceva vreme prin topurile literare, v-ați văzut ambiția îndeplinită? Sau literatura nu se numără printre activitățile din care poți să „faci bani“ în România? Desigur, la mijloc e multă autoironie. Într-o epocă în care mulți alergau să facă avere cu orice preț, noi ne ocupam cu obstinație de literatură. În toiul privatizărilor de tot felul, noi lansam un manifest. În ce privește veniturile din scris, am câștigat deja mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
tocmai povestiri pentru cărți pe care le public în ziar! Din șase texte săptămânale, trei sunt comentarii generale, trei sunt povestiri de sine stătătoare. Din fericire, am un soi de ideologie atât de productivă în materie de ironie și de autoironie la subiectele curente ale existenței... Un dobitoc de deputat vorbea de politica mare, înțelegând prin asta gălăgia de la nivel parlamentar și administrativ. Or, există și o politică mică: politica vieții de zi cu zi. Dacă vă gândiți bine care e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
filmele nu vor mai avea premiera mondială la mari festivaluri. E al doilea val al Dogmei? „Dogma e ca viața. Nu înțelegi ce se spune, dar cuvintele sunt importante“, spune cineastul danez prin gura unui personaj din film, demonstrând că autoironia e printre sursele cele mai sigure de comic. Von Trier nu se poate abține să nu ne repete că el e autorul filmului, ca să nu putem să ne lăsăm în voia filmului, să nu-i acceptăm convențiile și să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
principal ești chiar tu? Nu ți dai seama că bagi lumea în confuzie? Hai,explică-mi, aștept. Tac câteva secunde, apoi îi spun Ralucăi Hagiu că ceea ce fac eu în poveștile mele e doar o opțiune stilistică, un fel de autoironie. Îi explic că rolul meu, ca scriitor, e să inventez situații, unele chiar neverosimile, și să-l fac pe cititor să creadă că ele sunt reale. Îi spun că s-ar putea să scriu o poveste în care ea vorbește
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
minte cu dezinvoltură, maschează, dintr-o inexplicabilă zvâcnire a orgoliului. Ba se întâmplă ca alții să-i ceară ajutorul iar el în loc să-și mărturisească neputința, îi ademenește cu promisiuni și speranțe, după care se prăbușește în baia fierbinte a unei autoironii Șfichiuitoare. Alții îi sunt datori, iar el nu suflă o vorbă despre ce iar datora când îi întâlnește. Abia dacă acceptă ajutorul unui datornic, atunci când acesta deduce în ce situație se zbate, văzându-i apariția vlăguită pe treptele „Unchiului” unde
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
calitativă, marketing, bune maniere comerciale, condusul grațios al trăsuricii sau saniei (școli vocaționale de vizitii), și să pregătim trupe de speriat turiștii de Haloween la puținele noastre castele și cetăți medievale.” Umorul care condimentează textele Mihaelei Miroiu este vecin cu autoironia, dacă nu este cumva chiar o formă de autoironie, căci nu se exclude din acest bazar, este parte dintr-o Românie pe care o ceartă tandru dar serios. Dacă e să fie cineva responsabil pentru acest tip de dezvoltare, aceia
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sau saniei (școli vocaționale de vizitii), și să pregătim trupe de speriat turiștii de Haloween la puținele noastre castele și cetăți medievale.” Umorul care condimentează textele Mihaelei Miroiu este vecin cu autoironia, dacă nu este cumva chiar o formă de autoironie, căci nu se exclude din acest bazar, este parte dintr-o Românie pe care o ceartă tandru dar serios. Dacă e să fie cineva responsabil pentru acest tip de dezvoltare, aceia sunt libertarienii tuturor guvernelor pe care I-a avut
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pe hipioată. Își asumă subțirimea sa valorică și de aici până la ratare nu mai e nimic de făcut. Are o armă cu care ar para oarecum loviturile care curg din toate direcțiile, dar e mai degrabă un scut cam șubred: autoironia. Își asumă toate neputințele, toate slăbiciunile, toate incapacitățile. De mic. Are talentul de a atrage toate trăsnetele batjocurii tuturor. Și de a le neutraliza într-o acceptare mută și resemnată. Găsește suculențe în a fi un ciomăgit al vieții, ba
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
afli în fața unui produs românesc postmodern, o carte careși conține și câteva cronici literare și deci o carte care se construiește uneori anulându-se, deși referințele pozitive le întrec pe cele negative, dar și o carte care își conține cu autoironie, promovarea. Putem spune deci că ne aflăm și în fața a ceea ce se numește carteaobiect. Detașarea autorului de produsul său pe care ar putea să-l propună celorlalți prin strategii de marketing inventate sau pe bune, te duce cu gândul la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
un orar electoral?) cu președintele. La rândul său, părintele „democrației originale” românești șoptește enervat presei că nu o privește ceea ce se întâmplă la vârful partidului de guvernământ. Ba, există și temeri că mandarinii opoziției - opoziție care își zice, cu o autoironie de zile mari, Alianța pentu Dreptate și Adevăr - își ascut geluții și dinuții pentru a mai tofăni și patriciza ceea ce a mai rămas de tenderit. În sfârșit, suntem amenințați cu iminenta înviere din morți a „României profunde”. Până când acest miracol
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]