465 matches
-
de noi modele de comportare, noi instrumente sociale, de acțiune senzorio-motorie, intelectuală, afectivă. Copiii și tinerii deficienți de auz trec prin situații în care trebuie să facă față unor situații dificile similare celor întâlnite în relațiile interpersonale normale. Dacă, la auzitor, înțelegerea unor lucruri și fapte se poate realiza prin discuții, deficienții de auz au prilejul să-și însușească norme psihosociale, să-și interiorizeze acțiuni ce urmează apoi, să fie transformate în procese psihice, contribuind la dezvoltarea personalității, „interpretând” (Bădescu, V.
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
mișcări corporale cât și expresii faciale. Nu este surprinzător de aflat că pacienții cu deficiență de auz acceptă în mod natural tehnicile psihodramatice. S-a remarcat că pacienții surzi sunt deseori mai cooperativi la metodele utilizate în psihodramă decât pacienții auzitori (Glickman, 1996; Swink, 1985). Acest lucru a fost atribuit faptului că multe proprietăți ale limbajului mimico-gestual sunt similare tehnicilor utilizate în psihodramă (Baldwin, R.,2002). Principiile metodologice ale psihodramei în terapia pentru subiecții cu funcții valide reclamă o abordare diferită
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
ar fi Venezuela și Uganda și se prevede o dezvoltare accelerată a educației bilinguale în viitor. "Educația bilingvă este o abordare în educarea copiilor surzi care folosește atât limbajul mimico-gestual al comunității surzilor cât și limbajul scris/vorbit al comunității auzitorilor."<footnote Gregory S., Universitatea din Birmingham, Bilingvismul și educația copiilor surzi (sursa: www.pentrusurzi.org.ro) footnote> Un studiu realizat de Conrad (în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau școala învățau să citească în medie în jurul vârstei
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau școala învățau să citească în medie în jurul vârstei de 9 ani, înțelegeau foarte prost limbajul vorbit iar abilitățile lor de a citi pe buze erau la fel cu cele ale auzitorilor, în ciuda faptului că ei primeau o educație specială în acest domeniu.<footnote Conrad R. (1979) The Deaf Schoolchild :language and cognitive function, London : Harper & Row footnote> Realizări la fel de slabe s-au demonstrat și în cadrul altor studii efectuate în alte
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
Realizări la fel de slabe s-au demonstrat și în cadrul altor studii efectuate în alte țări. Mai multe cercetări arată că acei copiii surzi ai căror părinți erau de asemenea surzi aveau mai multe reușite în plan academic decât copiii cu părinți auzitori. Aceste reușite s-au evidențiat în studii care au analizat cititul, scrisul și realizările academice, precum și comunicarea verbală orală. Rezultatele acestor studii au fost puse pe seama faptului că în aceste familii s-a folosit de timpuriu limbajul mimico-gestual, ceea ce a
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
Hoffmeister R., Bahan B. în A Journey into the Deaf-World) care arată că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute de către copiii neauzitori din familii de auzitori cât si față de rezultatele obținute de către copiii auzitori din familii de auzitori, altfel spus, față de medie, în general<footnote Harlan L., Hoffmeister R., Bahan B., A Journey into the Deaf-World, Dawnsingpress, San Diego, California, 1996 footnote>. O altă cercetare realizată
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
the Deaf-World) care arată că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute de către copiii neauzitori din familii de auzitori cât si față de rezultatele obținute de către copiii auzitori din familii de auzitori, altfel spus, față de medie, în general<footnote Harlan L., Hoffmeister R., Bahan B., A Journey into the Deaf-World, Dawnsingpress, San Diego, California, 1996 footnote>. O altă cercetare realizată recent în SUA, constând într-o trecere în
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute de către copiii neauzitori din familii de auzitori cât si față de rezultatele obținute de către copiii auzitori din familii de auzitori, altfel spus, față de medie, în general<footnote Harlan L., Hoffmeister R., Bahan B., A Journey into the Deaf-World, Dawnsingpress, San Diego, California, 1996 footnote>. O altă cercetare realizată recent în SUA, constând într-o trecere în revistă a 208 studii
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
dat. Șterg tabla cu excepția elementelor de discutat pentru a reduce așa numita „poluare vizuală”. Conștientizez mereu faptul că este imposibil ca elevul cu deficiențe de auz să citească pe buze și să ia notițe în același timp așa cu elevul auzitor poate să asculte mesajul transmis și să noteze în același timp. Dacă demonstrez o procedură, în mod deliberat alternez între vorbire și manipularea materialelor. Aceasta permite elevului cu deficiențe de auz să se uite la un singur lucru la un
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
care ele diferă. În mod invers, diferențe ce nu sunt subliniate prin limbaj sunt greu de descoperit la nivel perceptiv. Aceste diferențe pot fi dezvăluite în activitatea neverbală. Copiii rhinolalici reușesc mai bine decât surzii și mai puțin bine decât auzitorii să claseze imagini, corespunzând diferitelor tipuri de concepte (vezi rezultatele probelor Borelli-Oleron). De asemenea, clasarea obiectelor după asemănare, care comportă mai puțini indici de asemănare de ordin perceptiv și necesită cuvintele care desemnează relațiile respective sunt mai dificile copilului rhinolalic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nu se mai petrece același lucru; cuvântul nu este bine cunoscut la 4-5ani, dar între 6-7 ani el poate fi folosit ca răspuns mediator. Faptul că în experiența lui Oleron (1965; op.cit.) asupra extinderii de concepte diferența dintre surzi și auzitori este nulă la 5 ani și relativ importantă la 6-7 ani poate fi explicată astfel: la 5 ani cuvântul cunoscut ca formă poate să nu joace un rol mediator în alegerea exemplelor care răspund la concepte în timp ce la 6-7 ani
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu celelalte procese psihice. Procesul recuperativ evoluează cantitativ și calitativ în cadrul activității de învățare realizată de copilul deficient sub directa îndrumare a profesorului defectolog și a educatoarei. I.2. Particularități ale dezvoltării psihofizice ale copiilor deficienți de auz în comparație cu copiii auzitori Orice cadru didactic ce lucreză la o scoala specială pentru surzi, trebuie să așeze la baza activității educative știința dezvoltării sistemului psihic al copilului în general și al copilului deficient de auz în special. Având în vedere menirea educatoarei de
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
considerat cunoașterea psihogenetică un adevărat punct de sprijin în organizarea științifică a procesului de pregătire a activităților de către copii. De aceea, voi realiza o paralelă succintă a dezvoltării psihice a copilului surd de vârstă preșcolară în comparație cu dezvoltarea psihică a preșcolarului auzitor. De-a lungul timpurilor s-au facut numeroase cercetări asupra particularităților dezvoltării psihice a copiilor deficienți de auz și s-au emis păreri diferite ca: - structurile psihice ale deficienților de auz nu au o dezvoltare specifică, ci sunt retardate, în
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
dezvoltare specifică datorită particularităților instrumentelor operaționale determinate de prezența limbajului gestual - specificitate ce se menține într-o măsură mai mare sau mai mică pe tot parcursul vieții. Pe baza studiilor menționate mai sus reținem următoarele: 9 a) Particularități senzorialfizice Copilul auzitor -Dezvoltarea fizică generală normală în condiții de hrană și îngrijire corespunzătoare. -Dezvoltarea motrică normală -Dezvoltarea normală a aparatului respirator Copilul deficient auditiv -Dezvoltarea fizică generală normală în condiții de hrană și îngrijire corespunzătoare. -Dezvoltarea motrica (mersul) prezintă o ușoară întârziere
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
auditiv -Dezvoltarea fizică generală normală în condiții de hrană și îngrijire corespunzătoare. -Dezvoltarea motrica (mersul) prezintă o ușoară întârziere datorită stimulului emoțional - afectiv. - Dezvoltarea normală a respirației biologice și minimă a respirației fonatoare (până la demutizare) STAREA FUNCȚIONALĂ A ANALIZATORILOR COPILUL AUZITOR La intrarea în scoală în cazul copilului normal toți analizatorii funcționează ca aparate anatomofiziologice unitare de analiză și sinteză a diferitelor tipuri de stimuli care vin din mediul intern si extern. Astfel, copilul normal își însușește vorbirea din cea mai
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
cu posibilități normale de funcționare.” Astfel, la deficienții auditivi văzul devine canalul principal de recepție a vorbirii, prin intermediul labiolecturii și cititului ajutat de canalul vibrotactil. Deci la surzi autoreglarea pronunției se realizează prin palparea organelor fonatorii. b. Particularități psihice: COPILUL AUZITOR COPILUL DEFICIENT AUDITIV La vârsta intrarii în grădiniță, conform sistematizării stadiale pe care o face Piaget, dezvoltarea intelectului copilului se află în etapa desăvârșirii inteligenței senzorio-motorii. Cunoașterea la această vârstă se realizează figurativ și operativ. Aceasta înseamnă că pe plan
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
Cunoașterea la această vârstă se realizează figurativ și operativ. Aceasta înseamnă că pe plan mental copilul dispune de anumite scheme de acțiune și ca atare poate realiza schematizări și combinări pe baza reprezentărilor simbolice intrate în circuitul operațional al gândirii. Auzitorul dispune acum de ,,cuvânt și propoziție” ca,,mijloace remarcabile de schematizare și integrare”. Posedă o,, multitudine de semnificanți verbali și o serie de relații caracteristice pentru sistemul limbii”. Deci, intrând în stadiul operațiilor concrete dezvoltarea intelectului auzitorului e stimulată mult
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
operațional al gândirii. Auzitorul dispune acum de ,,cuvânt și propoziție” ca,,mijloace remarcabile de schematizare și integrare”. Posedă o,, multitudine de semnificanți verbali și o serie de relații caracteristice pentru sistemul limbii”. Deci, intrând în stadiul operațiilor concrete dezvoltarea intelectului auzitorului e stimulată mult de limbaj. Se apreciază că la intrarea în grădiniță copilul auzitor dispune de aproximativ 3.500 cuvinte. Invățarea citit-scrisului realizându-se prin exerciții de descompunere a propozițiilor în cuvinte și a cuvintelor în silabe și sunete, urmate
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
schematizare și integrare”. Posedă o,, multitudine de semnificanți verbali și o serie de relații caracteristice pentru sistemul limbii”. Deci, intrând în stadiul operațiilor concrete dezvoltarea intelectului auzitorului e stimulată mult de limbaj. Se apreciază că la intrarea în grădiniță copilul auzitor dispune de aproximativ 3.500 cuvinte. Invățarea citit-scrisului realizându-se prin exerciții de descompunere a propozițiilor în cuvinte și a cuvintelor în silabe și sunete, urmate de exercitii de sinteză sunet-cuvânt-propoziție, contribuie la dezvoltarea auzului fonematic. La intrarea în grădiniță
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
La intrarea în grădiniță copilul preșcolar deficient de auz care nu a urmat grădinița, are experiența cognitivă limitată la mediul din care vine, fără posibilitatea de a comunica verbal. El este capabil de comunicare mimico-gesticulară, comunicare câștigată prin imitație de la auzitori. Necomunicând verbal, copilul surd are tendința de a se retrage, de a se izola de grup. Ansamblul proceselor perceptive este tulburat mult de surditate. Lipsa percepțiilor de tip auditiv întârzie apariția reacțiilor specializate, deci și formarea unor scheme de acțiune
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
orientarea auditivă, întârzie a se interioriza.Totuși percepțiile globale repetate asupra unor obiecte și acțiuni din lumea înconjurătoare duc la apariția unor imagini mentale. Astfel, ei reușesc să recunoască persoanele apropiate, obiectele și destinația utilitară a acestora. Viața trăită în preajma auzitorilor îi umanizează” și se manifestă și reacții afective cu semnificație socială: râd, oftează, se bucură, plâng, se întristează, etc. Auzitorul este capabil de analiză acustică fină a elementelor sonore din care sunt formate cuvintele limbii române. Perceperea corectă a vorbirii
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
apariția unor imagini mentale. Astfel, ei reușesc să recunoască persoanele apropiate, obiectele și destinația utilitară a acestora. Viața trăită în preajma auzitorilor îi umanizează” și se manifestă și reacții afective cu semnificație socială: râd, oftează, se bucură, plâng, se întristează, etc. Auzitorul este capabil de analiză acustică fină a elementelor sonore din care sunt formate cuvintele limbii române. Perceperea corectă a vorbirii auzite formează concomitent cu dezvoltarea aparatului verbo-motor și comportamentul verbal. ca urmare în cursul preșcolarității dispare treptat pronunțarea incorectă a
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
limbii române. Perceperea corectă a vorbirii auzite formează concomitent cu dezvoltarea aparatului verbo-motor și comportamentul verbal. ca urmare în cursul preșcolarității dispare treptat pronunțarea incorectă a unor sunete și cuvinte, copilul capătă posibilități multiple de exprimare. Comportamentul verbal al copilului auzitor poartă,, multiple semnificații....... de cunoaștere și cultură, de înțelegere și exprimare de motivații complexe, și încărcătura afectivă “. Acum intelectul copilului preșcolar are în sfera sa structuri de ansamblu formate din grupări de operații care se perfecționează transformându-se în generalizări
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
a însușit sistemul fonetic al limbii, are un minim de vocabular și modele ale structurii gramaticale pe baza cărora realizează comunicarea verbal-orală. Nivelul desfășurării activității de învățare a copilului cu deficiență auditivă este dat preponderent de dezvoltarea proceselor intelectuale. COPILUL AUZITOR Treapta senzorială a cunoașterii (senzații și percepții) poartă pecetea cuvântului fiind organizată și influențată calitativ superior de gândirea și limbajul specific uman. Planul intelectual (conceptual) se formează inițial pe baza instrumentelor senzorio-motrice, apoi verbale ale acțiunii Piaget, Galperin). Senzații și
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
de auz. Percepția auditivă implicând un complex de senzații, la copilul surd este săracă și confuză. Reprezentarea - imagine generalizată a obiectelor si fenomenelor percepută anterior - are o încărcătura evidentă vizual - motrică. Memoria comportă aproximativ aceleași caracteristici, cu ale copilului normal, auzitor în sfera afectivă și motorie. Memoria cognitiv verbală se dezvoltă mai lent, în procesul demutizării cu un accent diferit de mecanicism. Memoria vizualmotrică, afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația proces psihic de operare cu imagini mintale și de ansamblare a
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]