465 matches
-
astfel încât solicită cooperarea pentru realizarea sarcinilor, implică situații de comunicare - partenerii interacționează, favorizează inițierea, menținerea și dezvoltarea contactelor interpersonale. În ceea ce privește comunicarea, se observă că modul în care comunică diferă și se adaptează situațiilor concrete în funcție de context și de protagoniști. Astfel, auzitorii de vârstă mare apreciază capacitatea de înțelegere și adaptează mesajul la posibilitățile și reacția deficienților de auz. Între aceștia comunicarea se face în general mimico-gestual, utilizându-se cu precădere gesturi naturale - general valabile, verbal-oral și verbal-scris. Pe măsură ce participanții relaționează și
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
mesajul la posibilitățile și reacția deficienților de auz. Între aceștia comunicarea se face în general mimico-gestual, utilizându-se cu precădere gesturi naturale - general valabile, verbal-oral și verbal-scris. Pe măsură ce participanții relaționează și inhibițiile dispar, se poate remarca o creștere a disponibilității auzitorilor de a învăța și utiliza efectiv dactileme și gesturi artificiale pe care le repetă cu entuziasm și bucurie, iar copiii cu deficiențe de auz, în special cei mari și hiopoacuzicii, folosesc într-o măsură mai mare și cu mai multă
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
mai mult acțional, acțional indicativ ori mimico-gestual, utilizând în general gesturi naturale simple, ușor de înțeles plasate în context. Uneori, pentru a se face înțelesi își exemplifică cerințele inițiind, ori executând o activitate, sau pur și simplu impunându-și voința. Auzitorii de vârstă mică au tendința să comunice în mod normal cu neauzitorii, fără să țină seama că nu pot fi auziți și că trebuie să fie văzuți de cel căruia i se adresează. Din acest motiv, este necesară o demonstrație
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
să ți se permită să fii capabil, să fii tu însuți printre ceilalți...”. Iar noi, ceilalți, vom putea permite aceasta dacă vom conștientiza un lucru simplu: comunicarea cu persoanele deficiente de auz este la fel de necesară ca și în cazul persoanelor auzitoare, doar că aceasta se desfășoară după alte reguli, impuse de particularitățile deficienței auditive!
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
fie absența cuvintelor de legătură, fie folosirea lor inadecvat în raport cu situația, ceea ce creează un deficit în conturarea conceptului. Toate aceste lipsuri trebuie eliminate prin exerciții îndelung folosite, având în vedere vâscozitatea și rigiditatea ideației, condiționată de nivelul inteligenței diferite dintre auzitori și surzi de aceeași vârstă. Să reținem că echipamentul genetic al acestor deficienți de auz cu care operează pe plan mintal, trebuie saturat de vizualitate și mișcare (J. Piaget), ei având o anumită întârziere a logicii, a operațiilor spațiale, aritmetice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
comparația sonoră și grafică. Toate acestea se execută concomitent cu terapeutul în etapa premergătoare, apoi reflexiv (fonetic și grafic) și în cele din urmă independent (fonetic și grafic). Avem în vedere decalajul acestor copii cu 2-3 ani comparativ cu cei auzitori, așa că abia pe la 8-9 ani putem spera la învățarea limbajului oral verbal, cât și la achiziția sistemului complet al limbajului prin învățarea citirii și scrierii. Într-o măsură decisivă aproape totul depinde de capacitatea subiectului de a pronunța sunetele, de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
despre influența exercitată de diferitele tipuri de instituții școlare pe care le frecventează aceștia (Weiner și Miller, 2006). Un factor care predispune elevii cu deficiență auditivă spre a fi ținte, este reprezentat de situația în care aceștia studiază alături de elevi auzitori, chiar dacă prezintă alt tip de deficiență (în realitatea școlară românească regăsim situații în care, în special în școlile profesionale, alături de elevi surzi sunt integrați elevi cu alte tipuri de deficiențe) și se confruntă cu diverse acte negative care pot favoriza
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
oameni în viață, de aceea s-a folosit de această numire pentru a da de înțeles prin ea bunătățile cele mai presus de toate. Căci dacă ar fi fost ceva mai sus între oameni decât împărăția, ar fi înaripat sufletul auzitorului prin numirea aceluia spre dorirea negrăitei fericiri. Pentru că nu e cu putință a se descoperi oamenilor, prin numirile lor proprii, acele bunătăți care sunt mai presus de simțurile și de cunoștința omenească. Căci nici ochiul, zice, nu le-a văzut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru a distinge cuvintele și a percepe mesajul corect. Deci, apare un schimb absolut inedit în sensul că limbajul trupului (ce include și limbajul mimico-gestual), folosit de deficienții de auz, este cel pe care-l urmăresc de această dată la auzitori pentru a-i înțelege. În plus, un element de luat în considerare, în stimularea individului deficient de auz de a- și dezvolta abilitatea de a se exprima și de a labiolectura, este un fapt constatat pe parcursul experienței acumulate și susținut
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
un deficient de auz pur și simplu pronunțând ceea ce înainte nu reușea. Pășind în lumea tăcerii, descoperi oameni exact ca toți ceilalți, inteligenți, talentați, sensibili, frumoși, doar că simțul lor auditiv nu-i servește la nivelul optim. Noi, ca și auzitori, îi învățăm să vorbească, iar ei, la rândul lor, ne învață să prețuim mai mult ceea ce avem și ceea ce știm! Bibliografie: Mititiuc I. (1999), Ghid practic pentru identificarea și terapia tulburărilor de limbaj, Ed. Cantes, Iași Stănică I.; Ungar E.
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
comunicare. Acest lucru presupune că persoanele la care ne referim au părinți surzi, au frecventat școli de surzi și au experiența vieții de a fi surd, pe care o împărtășesc descendenților. ,,Cultura surzilor” a permis să ne îndepărtăm de ceea ce auzitorii au considerat anterior, că persoanele surde ar avea comportamente sau idei specifice despre ei înșiși sau despre alții, ca o consecință a faptului că nu aud. Studiile științifice anterioare au căutat să pună în corelație gradele de pierdere auditivă cu
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
se datorează ,,moștenirii culturale” din comunitatea pe care o frecventează (școala specială cu internat, familia, clubul de surzi). Cultura surzilor cuprinde tradiții, obiceiuri etc. ce au în centrul lor limbajul gestual. Această caracteristică, între altele, îi deosebește pe surzi de auzitori și chiar de alți deficienți de auz (cum ar fi cei care și-au pierdut auzul mai târziu) care nu folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare, dar se bazează pe diferite adaptări comunicative. Se pune întrebarea dacă cultura
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
aspect cultural” ce aveau puternice atitudini negative față de testarea genetică. Luând în considerare acest termen, ne putem explica unele lucruri ce multora le-ar părea aberante. De pildă, putem să ne explicăm, din această perspectivă, ideile pe care le au auzitorii despre educarea elevilor surzi: dezvoltarea nu va fi posibilă și învățarea nu va progresa prea rapid în afara limbajului verbal; gândirea abstractă nu va fi posibilă prin gesturi sau semne; pentru surzi, realizarea profesională și socială nu este posibilă decât prin
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
lipsa auzului îi fac dependenți și le limitează potențialul; surzii sunt nativi, nu se pot bucura de viață dacă nu aud; lumea lor e mică, dar surzii luptă pentru a impune un anumit stil de viață, deosebit de viața cotidiană a auzitorilor; numai dacă învață să vorbească în limbajul verbal și pot să interacționeze cu auzitorii, ar putea să depășească aceste limite; chiar dacă s-au integrat cu succes, le va lipsi întotdeauna o calitate a vieții, deoarece nu vor percepe sunetele. Ar
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
pot bucura de viață dacă nu aud; lumea lor e mică, dar surzii luptă pentru a impune un anumit stil de viață, deosebit de viața cotidiană a auzitorilor; numai dacă învață să vorbească în limbajul verbal și pot să interacționeze cu auzitorii, ar putea să depășească aceste limite; chiar dacă s-au integrat cu succes, le va lipsi întotdeauna o calitate a vieții, deoarece nu vor percepe sunetele. Ar trebui să luăm în considerare și perspectiva cealaltă, adică cum se consideră surzii pe
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
va lipsi întotdeauna o calitate a vieții, deoarece nu vor percepe sunetele. Ar trebui să luăm în considerare și perspectiva cealaltă, adică cum se consideră surzii pe ei înșiși, pe de o parte și cum îi privesc surzii pe unii auzitori, pe de altă parte. Se cunoaște că și astăzi mai persistă unele concepții greșite la auzitori, referitoare la surzi. Surzii au o viață socială bogată în cadrul Asociațiilor pe care le-au creat și le conduc după propriile opinii. Este
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
în considerare și perspectiva cealaltă, adică cum se consideră surzii pe ei înșiși, pe de o parte și cum îi privesc surzii pe unii auzitori, pe de altă parte. Se cunoaște că și astăzi mai persistă unele concepții greșite la auzitori, referitoare la surzi. Surzii au o viață socială bogată în cadrul Asociațiilor pe care le-au creat și le conduc după propriile opinii. Este suficient doar să lecturăm periodicul ,,Vocea tăcerii" să vedem că persoanele surde au multe evenimente sociale
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
au considerat că limbajul gestual nu prezenta interes în afară grupului. De aceea a existat o perioadă de tranziție dificilă, când limbajul gestual a devenit obiect de interes public, când s-a trecut la studierea lui pentru a fi predat auzitorilor.<footnote AnBow, S.: Legal Rights: The Guide for Deaf and Hard of Hearing People: 5- th ed. Washington Gallaudet Univ. Press, 2000. footnote> După cum ASL a intrat în spațiul public a devenit clar că auzitorii au dorit să-l studieze
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
lui pentru a fi predat auzitorilor.<footnote AnBow, S.: Legal Rights: The Guide for Deaf and Hard of Hearing People: 5- th ed. Washington Gallaudet Univ. Press, 2000. footnote> După cum ASL a intrat în spațiul public a devenit clar că auzitorii au dorit să-l studieze și să descrie cum funcționează. Cu greu au recunoscut surzii că llimbajul lor gestual a fost descris pozitiv și că se vorbea tot mai mult de el în jargonul oamenilor de știință. Mai surprinzătoare a
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
să-l studieze și să descrie cum funcționează. Cu greu au recunoscut surzii că llimbajul lor gestual a fost descris pozitiv și că se vorbea tot mai mult de el în jargonul oamenilor de știință. Mai surprinzătoare a fost dorința auzitorilor de a învăța ASL. La început acesta a fost predat la o asociație de surz sau, la o școală de surzi. Unii auzitori au învățat acest limbaj de la cunoștințe surde. Foarte puțini au studiat limbajul gestual la cursuri speciale. După
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
se vorbea tot mai mult de el în jargonul oamenilor de știință. Mai surprinzătoare a fost dorința auzitorilor de a învăța ASL. La început acesta a fost predat la o asociație de surz sau, la o școală de surzi. Unii auzitori au învățat acest limbaj de la cunoștințe surde. Foarte puțini au studiat limbajul gestual la cursuri speciale. După 1970 s-a manifestat un salt, o evoluție, pentru care comunitatea surzilor nu era pregătită. Modul în care a fost predat în trecut
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
similară cu limbajul verbal? A doua problemă pentru surzi era să depășească temerea, atât personală cât și colectivă, legată de soarta limbajului gestual, odată ce el devine tot mai accesibil publicului. La începutul anilor 1970 surzii erau nesiguri de motivele lingviștilor auzitori. Oare ei erau interesați, într-adevăr, să descrie limbajul gestual sau au alte scopuri? Mai mult, ce trebuie să facă surzii față de creșterea înteresului în învățarea limbajului gestual ca limbă străină? Cum plănuiesc auzitorii să folosească cunoștințele lor despre limbajul
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
surzii erau nesiguri de motivele lingviștilor auzitori. Oare ei erau interesați, într-adevăr, să descrie limbajul gestual sau au alte scopuri? Mai mult, ce trebuie să facă surzii față de creșterea înteresului în învățarea limbajului gestual ca limbă străină? Cum plănuiesc auzitorii să folosească cunoștințele lor despre limbajul gestual? Vor învăța ei limbajul gestual pentru a comunica cu surzii sau pentru a-i domina? Abia după un deceniu de rapidă dezvoltare, fără consecințe negative asupra folosirii limbajului gestual, comunitatea surzilor s-a
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
al Academiei Române sau Facultății de limbi străine a Universității din București. Se simte nevoia unei mai bune colaborări, în acest sens, cu Asociația Națională a Surzilor din Romania. Totuși, surzii sunt temători în privința unor aspecte cum ar fi: lupta împotriva auzitorilor care au încercat interzicerea folosirii limbajului gestual și care dezvoltă metode de educație destinate izolării copiilor surzi de limbajul gestual; împotriva doctorilor și profesorilor care sunt ambivalenți prinvind viitorul limbajului gestual și entuziaști cu privire la viitorul tehnologiei, cum ar fi implantul
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
instaurat o concepție temporară și echilibrată, deoarece mulți adulți surzi au exclus această tehnologie din viața lor. Mulți surzi care au auzit mai înainte au dorit să se opereze, pentru a redobândi experiența anterioară legată de auz, să interacționeze cu auzitorii și să vorbească oral. De asemenea, ei au asigurat pe prietenii lor că nu au intenția să abandoneze limbajul gestual. Surzii cred că nu există o incompatibilitate între implant cohlear și folosirea limbajului gestual, dar această părere nu este universal
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]