4,413 matches
-
dezvăluiri, ultimul studiu de amploare și gîndit unitar de criticul Ovid S. Crohmălniceanu, cu alte cuvinte, un eveniment editorial. După un preambul care reia articolul de sinteză apărut în 1990, urmează concise studii monografice despre cei mai importanți scriitori ai avangardei. Sînt trecuți în revistă, în afară de cei trei amintiți anterior, B. Fundoianu, Sașa Pană, D. Trost, Paul Păun, F. Brunea Fox, Dan Faur, H. Bonciu, Sesto Pals. Nu se fac dezvăluiri senzaționale și nici reinterpretări spectaculoase, tonul este cel moderat din
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
Sesto Pals. Nu se fac dezvăluiri senzaționale și nici reinterpretări spectaculoase, tonul este cel moderat din volumele sale de istorie literară, dar fără derapajele ideologice din Literatura română între cele două războaie mondiale. Avînd în vedere ponderea scriitorilor evrei în avangarda literară, se poate spune că sîntem în fața unui titlu important în bibliografia fenomenului, adăugat la celelalte, nu foarte numeroase, apărute pînă acum. Elementele de iudaitate nu sînt în nici un caz căutate cu orice preț, cititorul poate avea impresia că originea
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
impresia că originea etnică a scriitorilor discutați e doar un pretext pentru a-i aduce împreună pe faimoșii noștri avangardiști. Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română, Ed. Humanitas 2001, 420 pag., f.p. Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcare de avangardă românească, Ed. Hasefer 2001, 202 pag., f.p.
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
debil, din care pricină preferăm a spune postavangardist, Nicolae Țone cultivă un joc al jocului, dominat de-o blajină luciditate și pătruns de-o umanitate afectivă și senzuală, euforizantă, pe care n-o mai eclipsează așa cum procedau unii întemeietori ai avangardei, dispuși a-și compune o fizionomie ,,fioroasă", de neînduplecați torționari ai clișeelor. Sub pavăza discursului inconformist, rebel, d-sa reconstituie textura vitală a lumii, cu aerul unei ,,reîncîntări" a acesteia (,,le réenchantement du monde"), încercînd a certifica încărcătura de real
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
accentul exclusivist, frigid, al paradigmei, ci într-o atmosferă de îmblînzitoare relativizări, de seducătoare nuanțări. Desigur, inconformismul continuă a se menține pe baricade, înspăimîntător într-o manieră ornamentală, dar înverșunarea sa e mai curînd tandră, revolta sa e fin ironică. Avangarda se conștientizează nu doar prin sine, ci și contextual: ,,eu nicolae magnificul însămînțez pătimaș frumusețea stranie am geniul de-a rîde de mine însumi/ de-a jupui minciuna teribilă de fulgi și de blănuri de-a scuipa în nămolul ochiului
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
în permanentă propensiune către erezie. De aceea probabil cele mai interesante capitole sînt primele două, Pentru o artă "de stînga" și Pentru o artă a proletariatului, care tratează momentele premergătoare introducerii noii politici culturale, perioada de înflorire a curentelor de avangardă (futurism, proletcultism), de relativă independență de creație și de negociere în plan simbolic a raporturilor dintre stat și oamenii de cultură. Ceea ce mai tîrziu devine mecanism de represiune începe prin a fi o complicată strategie contractuală de împăcare a nevoilor
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
ales", Petru Romoșan a greșit. Să încercăm o mică istorie a antologiilor românești din ultima jumătate de secol. Majoritatea au fost alcătuite în scop politic (pur politic sau din motive de politică literară). Mai sînt, bineînțeles, multe antologii tematice (simbolismul, avangarda etc.) care rămîn închise în cîmpul literar, cu un impact nesemnificativ în rîndul cititorilor. O antologie care a făcut istorie a fost Poezia română modernă de la G. Bacovia la Emil Botta, alcătuită de Nicolae Manolescu. Acolo s-a văzut clar
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
Evans la Bobby McFerrin, sau de la Dizzy Gillespie la Mal Waldron, însă e lăudabilă perseverența sa de a cultiva idiomul muzical-improvizatoric în Austria. În fine, cvartetul lui Trevor Watts ne-a transpus în atmosfera cosmopolită a metropolei muzicale Londra. Veteranul avangardei britanice, cu ale sale clustere obsesiv-penetrante, măiastru articulate pe saxofoanele sopran și alto, și-a găsit companioni în egală măsură înclinați spre experiment: percuționistul/ vocalistul ghanez Nana Tsiboe, bateristul italian Giampaolo Scatozza și scoțianul Colin McKenzie, care aduce prin liniile
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
Orizontul tradiției intră V. Voiculescu, Nichifor Crainic, Ion Pillat, Adrian Maniu, Aron Cotruș, D. Ciurezu, Radu Gyr și alți tradiționaliști, la Modernismul - Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Al. Philippide, B. Fundoianu, la Neosimboliștii - Ion Barbu, Dan Botta și alți "ermetici", la Avangarda - Ion Vinea, Ilarie Voronca și alți avangardiști. Dar nu se explică ce a însemnat în literatura noastră tradiționalismul, ce implicații a avut afirmarea lui tardivă și de cine anume a fost respins, în ce condiții a fost promovat modernismul și
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
ce implicații a avut afirmarea lui tardivă și de cine anume a fost respins, în ce condiții a fost promovat modernismul și dacă el reprezintă o vocație a culturii române, cum a apărut neosimbolismul, de ce am fost adevărați ași în avangarda literară etc. etc. Într-un mod cu totul neconcludent este descrisă fracturarea tragică a literaturii române în urma instaurării comunismului în România. Metamorfozele grotești prin care a trecut creația literară la noi după cel de-al doilea război mondial din cauza încercărilor
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
dicteu automat, vis sau... Breton. Tocmai aceste cuvinte cheie sînt dislocate din sintagmele osificate și sînt recontextualizate. Tot capitolul devine o lecție de înviere a unei perioade istorice. Sînt analizați amănunțit autori care nu prea au atras atenția specialiștilor în avangardă de la noi. O dată cu ei se îmbogățește vizibil aria conceptuală. Cercetînd opera lui Raymond Roussel, autoarea lansează concepte precum "imaginar autobiografic" sau "comportament pasional"; "corpul fără organe" (teoretizat de Deluze și Guattari mai tîrziu), singurătatea fără compromis și alte "credințe" ale
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
doar dacă o completăm cu una nouă: opera unui suprarealist este mai mult decît incompletă fără recunoașterea valorii... biografice a poetului. Altă reușită importantă a acestui studiu este plasarea suprarealismului românesc acolo unde îi e locul - adică undeva în marginea avangardei (dacă se poate mai în margine de atît), la fel de neînțeles atît de către criticii contemporani cît și de chiar exponenții mișcării. Manifestele sînt mai mult jucăușe decît substanțiale - lipsește componenta cu adevărat subversivă care a făcut succesul în Franța. Analizînd revistele
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
la București, emigrat în Elveția, cu un an înainte ca România să intre în război, și stabilit ulterior în Franța, unde a și murit în 1963, va dobîndi o celebritate mondială după ce va lansa dadaismul, unul din primele curente de avangardă, și va fi considerat, înaintea lui Ionescu și Cioran, sub numele Tristan Tzara un important scriitor francez de origine română? În orașul lui natal, la fel de obscur astăzi ca și ieri, există de cîtva timp un uriaș monument (o sculptură în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
uriaș monument (o sculptură în metal) consacrat mișcării dada și o Asociație culturală și literară care-i poartă numele. Președintele asociației, profesorul de franceză Vasile Robciuc, a avut ideea unor Caiete Tristan Tzara, în mai multe limbi, după modelul revistelor avangardei interbelice, vizînd așadar o circulație internațională. Cel care a dat viață ideii este, cine altul?, Nicolae Țone, editorul de la Vinea și președintele Institutului de Studiere a Avangardei Românești și Europene. Primul număr al Caietelor datează din 1998. Următorul, numărul triplu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
avut ideea unor Caiete Tristan Tzara, în mai multe limbi, după modelul revistelor avangardei interbelice, vizînd așadar o circulație internațională. Cel care a dat viață ideii este, cine altul?, Nicolae Țone, editorul de la Vinea și președintele Institutului de Studiere a Avangardei Românești și Europene. Primul număr al Caietelor datează din 1998. Următorul, numărul triplu 2-4, a văzut lumina tiparului în 2000. Ambele beneficiază de condiții grafice excelente. Găsim în ele texte rare, informații prețioase, contribuții de seamă la cunoașterea vieții și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
din 1998. Următorul, numărul triplu 2-4, a văzut lumina tiparului în 2000. Ambele beneficiază de condiții grafice excelente. Găsim în ele texte rare, informații prețioase, contribuții de seamă la cunoașterea vieții și operei lui Tzara, ca și la aceea a avangardei în general. Înainte de a semnala cîteva, Cronicarul are de făcut și un reproș: textele nu sînt nici datate, nici însoțite de sursa din care provin; nu știm de aceea care au fost scrise special pentru Caiete și care nu; cele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
mai semnificative decît supermediatizatul OSCAR) sînt luate de alții - greu de închipuit acum cîteva decenii: Extremul Orient (mai ales China!) și Orientul Apropiat (Iranul?!). Dar niciodată influența (benefică) a cinematografului transaltlantic și primatul care i s-a recunoscut de înseși avangardele europene n-au fost directe și imediate - nici în timpul unui fondator ca D.W. Griffith. De regulă, s-au exersat paradoxal, ca în cazul Noului Val Francez, cinefilia proamericană propulsînd prin reacție specificul și originalitatea fără ghilimele ale altora, la
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
poet, un mod de a căuta și provoca limitele limbajului neuitînd nici o clipă că ele nu pot fi cu adevărat descoperite. O poetică axată pe filozofia lui Wittgenstein încurajează experimentul și ludicul, dar o face pornind de la alte premise decît avangarda. De astă dată, miza nu mai este nonconformismul sau escapismul, ci o lucidă analiză a sensurilor și contextelor de semnificație. Indiferent cît de absurd poate părea un vers, sau un poem, sarcina cititorului și a criticului este, după Perloff, de
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
doar neatins, ci chiar intangibil instiga încă pe lectorul model, ca și pe cel comun. După ce eforturile, adesea supradimensionate în raport cu propriile mize, ale exegezei au sfarsit prin a aproape toate aperturile înserate, de la simplificatoarea schemă a simbolismului ( , ), trecand prin decadentism, avangardă și ajungând la tentațiile, inca puține și timide, ale unei recuperări postmoderne, poezia bacoviană nu încetează să ne provoace." Răspund provocării, cu lungi studii docte Marin Mincu ( Starea agonala sau despre tranzitivitatea discursului bacovian), Ștefania Mincu (Note la Bacovia), Gabriel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
Fernanda Osman Editura Polirom a retipărit anul acesta cartea Monicăi Spiridon, Melancolia descendenței, apărută inițial în convulsivul an 1989, puțin prielnic receptării unui act de cultură. Bîntuită de frenezia informării, aflată mereu în avangarda teoretică, neobosită importatoare de concepte de ultimă oră, scriitoarea nu mai are nevoie de prezentare. Cartea, însă, da, mai ales că se află acum în fața unei noi generații de cititori, iar miza ei teoretică nu este nici pe departe una
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
reluări cu deplasări de accente, combinații și permutări de motive deja existente, recontextualizări, reciclări asumate ca atare ori nici măcar conștientizate. Experiența ne-a învățat că, oricît de violentă ar fi negarea creației artistice și oricît de pătimașă contestarea ei de către avangarde, acestea sfîrșesc fatalmente prin a se topi la rîndul lor în humusul literaturii. O carte inspiră o alta, devenindu-i model, sursă de motive, rezervor de topoi, punct de referință (fie și pentru o raportare polemică). Literatura funcționează după principiul
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
fost fără viitor. Mai complicată este situația de după 1989. Accentul definitiv și irevocabil pus pe reevaluarea morală a izvorît din condițiile particulare ale revoluției anticomuniste. Dacă ne gîndim bine, nu se putea altfel. încă o dată, scriitorii s-au aflat în avangardă, după ce, în deceniile 8 și 9 dăduseră cel mai mare număr de disidenți, și și-au făcut ordine în ograda lor. Nici o instituție culturală (și nu numai!) n-a cunoscut un proces la fel de lucid și de radical ca acela din
Despre revizuiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16568_a_17893]
-
acest context peratologic, gestul marelui dramaturg e de o mare abjecție tocmai prin faptul că parodiază și transformă în derizoriu parametrii arhetipali ai inițierii trăirii erotice instituiți de cei doi protagoniști recunoscuți". * Centrul de greutate al sumarului e grupajul dedicat Avangardei (N. Țone ar trebui să-și procure acest număr din Antiteze pentru biblioteca Institutului său), care debutează cu un documentar succint alcătuit de Emil Nicolae (poet, traducător, gazetar cultural pe cît de rafinat pe atît de discret și de modest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
trebui să-și procure acest număr din Antiteze pentru biblioteca Institutului său), care debutează cu un documentar succint alcătuit de Emil Nicolae (poet, traducător, gazetar cultural pe cît de rafinat pe atît de discret și de modest) - "Aripa" nemțeană a avangardei. Dacă tîrgul patriarhal nu era favorabil manifestărilor nonconformiste, în schimb multe nume importante ale avangardei s-au născut în județ: M. Blecher, Victor Brauner, Virgil Gheorghiu, Jacques Herold, H. Maxy, Lascăr Vorel ș.a. Și Grigore Cugler Apunake. Despre el aflăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
un documentar succint alcătuit de Emil Nicolae (poet, traducător, gazetar cultural pe cît de rafinat pe atît de discret și de modest) - "Aripa" nemțeană a avangardei. Dacă tîrgul patriarhal nu era favorabil manifestărilor nonconformiste, în schimb multe nume importante ale avangardei s-au născut în județ: M. Blecher, Victor Brauner, Virgil Gheorghiu, Jacques Herold, H. Maxy, Lascăr Vorel ș.a. Și Grigore Cugler Apunake. Despre el aflăm o mulțime de informații biografice inedite, căci, investigînd detectivistic, Adrian Alui Gheorghe a găsit la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]