715 matches
-
de burbion furunculos. Bolnavul prezintă istoric de lues și RBW+. Este necesară atenție deoarece în prezent se constată recrudescența sifilisului [1,2]. Adenitele tuberculoase sunt frecvente la copii și la adolescenți. Se localizează latero-cervical, supraclavicular și mai rar în regiunea axilară. Inocularea poate fi primitivă pe cale sanguină sau buco-faringiană în ingestia de lapte cu bacil tuberculos. Mai frecvent infecția provine dintr-un focar TBC preexistent visceral, pulmonar, renal sau osteo-articular. Clinic: ganglionii sunt măriți de volum și scleroși, ulterior se ramolesc
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
caute tumorile care ar putea metastaza în regiunea respectivă și să utilizeze testele de laborator și imagistice pentru a clarifica diagnosticul. Se vor căuta toate tumorile ce metastazează în zona respectivă (cancer ano-rectal pentru ganlionii inghinali, cancerul mamar pentru ganglionii axilari), iar ulterior se apreciază posibilitatea metastazării de la distanță (ganglionii Virchow-Troisier în cancerul gastric). EDEMELE LIMFATICE CRONICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE Limfedemele membrelor inferioare numite și elefantiază se caracterizează prin creșterea în volum a membrelor inferioare cu aspect cilindric rezultat prin drenaj
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
lor. Rezultă edeme monstruoase ale ambelor membre inferioare care se extind și la abdomen. Limfedem secundar postradioterapic: produs prin scleroza tisulară și compresiunea cu strangulare a limfaticelor. Brațul gros din cancerul mamar apare după operația Halstedt, care include ablația ganglionilor axilari, după tromboza venei axilare, dar și după radioterapie sau datorită metastazelor ganglionare. Diagnosticul de limfedem secundar este stabilit pe baza evidențierii unei cauze determinante relevată de anamneză (operație, radioterapie), de examenul clinic (prezența de tumori, cicatrici postoperatorii, leziuni de radiodermită
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
ale ambelor membre inferioare care se extind și la abdomen. Limfedem secundar postradioterapic: produs prin scleroza tisulară și compresiunea cu strangulare a limfaticelor. Brațul gros din cancerul mamar apare după operația Halstedt, care include ablația ganglionilor axilari, după tromboza venei axilare, dar și după radioterapie sau datorită metastazelor ganglionare. Diagnosticul de limfedem secundar este stabilit pe baza evidențierii unei cauze determinante relevată de anamneză (operație, radioterapie), de examenul clinic (prezența de tumori, cicatrici postoperatorii, leziuni de radiodermită). Explorări paraclinice Limfografia radiologică
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
se va urmări pulsoximetria și se va monitoriza EKG-ul. Se va monitoriza dioxidul de carbon pentru evaluarea unei ventilații adecvate și presiunea arterială invazivă. Alte monitorizări invazive sunt rareori necesare. Poziția pacientului Cea mai uzitată este poziția pentru toracotomie axilară. Ea trebuie să corespundă și pentru o eventuală toracotomie de necesitate. Poziția pacienților traumatizați prezintă particularități speciale. Libertatea căilor respiratorii și poziția sondei de intubație reclamă vigilența și reevaluare frecventă. Trebuie ținut cont de leziunile traumatice asociate, care vor fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
extremităților, aceste cazuri, făcând necesară asistența din partea neurochirurgului sau ortopedului. Inserția trocarelor Este variabilă, neexistând o poziție standard. Inserția primului trocar depinde de tipul de intervenție toracoscopică. Cel mai frecvent, se introduce în spațiul intercostal 3 sau 4 pe linia axilară medie la pacienții cu pneumotorax, respectiv în spațiul intercostal 5, 6 sau 7 în caz de revărsat pleural al marii cavități. Poziția celorlalte trocare depinde de bilanțul lezional constatat după inspectarea cavității pleurale. În situații particulare, locul de inserție a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
scalenotomia fără rezecție de coastă deoarece s-au constatat recurențe în 65% din cazuri [7, 10, 11]. Rezecția coastei I prin abord transaxilar Această cale de abord are ca principal avantaj aspectul estetic: majoritatea pacienților fiind de sex feminin, incizia axilară transversală este apreciată de acestea. Accesul se realizează printre mușchii pectoral mare și latissimus dorsi, fără secționarea musculaturii (ca în abordul posterior). Accesul la coasta I este bun, în special la arcul posterior (greu abordabil prin acces anterior) (fig. 4
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
Dacă există coastă cervicală aceasta este înlăturată odată cu coasta I. Dacă se constată că spațiul costoclavicular nu este suficient de larg se poate practica și rezecția parțială a coastei II [11, 12] Se poate practica suplimentar simpatectomie toracală înaltă. Accesul axilar poate fi îmbunătățit prin utilizarea toracoscopului ca sursă de lumină și vizualizare a detaliilor. În prima lună postoperator este permisă folosirea moderată a mâinii și se recomandă fizioterapie. După o lună poate fi reluată activitatea normală. Rezecția toracoscopică a coastei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
producere a unui pneumotorace, respectiv de „crush-phenomenon” (maltratarea sondei în tunelul osos dintre clavicula și coasta I), complicații caracteristice abordului de venă subclaviculară și lipsind în cazul cefalicei. În ceea ce ne privește, utilizăm în mod frecvent și abordul de venă axilară prin metoda Belott (puncție în regiunea extratoracică), care în accepțiunea noastră oferă condițiile unei vene centrale mari, comparabilă cu vena subclaviculară, dar fără dezavantajele/complicațiile acesteia (pneumotorace, crush-phenomenon). 2. Odată obținut accesul venos se tentează abordul sinusului coronarian cu ajutorul kit
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
cardiace concomitente. Au fost descrise mai multe tehnici ce permit corectarea malformațiilor, dar și menținerea esteticii regionale [14]. În ultimii an se utilizează din ce în ce mai frecvent tehnica miniinvazivă Nuss, ce constă în efectuarea doar a două incizii mici, bilateral, pe linia axilară medie pentru introducerea unei lame de titan retrosternal, prin ambele cavități pleurale, cu ajutorul unui instrumentar specializat [13]. Pentru a evita lezarea cordului în momentul efectuării canalului retrosternal de trecere a lamei de titan, chirurgii europeni (Rokitanski) au recomandat asocierea unei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
îmbrăca diverse forme: de la simpla hipoplazie a porțiunii sternocostale a marelui pectoral, hipo sau aplazia micului pectoral, până la absența părții anterioare a coastelor 2-5 și a cartilajelor respective. Sânul poate fi afectat: hipoplazie, amastie, atelie. Se poate constata absența părului axilar și a grăsimii subcutanate. S-au descris următoarele deformități ale mâinii: hipoplazie (brachidactilie) și degete fuzate (sin-dactilie) în special pe degetele 2-4. Apare la naștere cu o incidență de 1/30 000 [12]. Etiologia rămâne necunoscută. S-a propus ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
poziția militară), radiografii toracice și de coloană cervicală, consult neurologic și de chirurgie vasculară, electromiografie, determinarea vitezei de conducere nervoasă prin nervul ulnar, angiografia. Tratamentul constă în rezecția coastei cervicale. Sunt descrise mai multe căi de abord prin chirurgie deschisă: axilară, posterioară, anterioară. Unii autori recomandă abordul toracoscopic, utilizând instrumentar specializat pentru deperiostarea coastei. Alte malformații costale Se referă la malformații izolate ale unor coaste (bifidități, sinostoze, aplazie, hipoplazie) sau la anomalii rare: distrofia toracică asfixiantă (anomalii cartilaginoase multiple, difuze și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
scalenotomia fără rezecție de coastă deoarece s-au constatat recurențe în 65% din cazuri [7, 10, 11]. Rezecția coastei I prin abord transaxilar Această cale de abord are ca principal avantaj aspectul estetic: majoritatea pacienților fiind de sex feminin, incizia axilară transversală este apreciată de acestea. Accesul se realizează printre mușchii pectoral mare și latissimus dorsi, fără secționarea musculaturii (ca în abordul posterior). Accesul la coasta I este bun, în special la arcul posterior (greu abordabil prin acces anterior) (fig. 4
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
Dacă există coastă cervicală aceasta este înlăturată odată cu coasta I. Dacă se constată că spațiul costoclavicular nu este suficient de larg se poate practica și rezecția parțială a coastei II [11, 12] Se poate practica suplimentar simpatectomie toracală înaltă. Accesul axilar poate fi îmbunătățit prin utilizarea toracoscopului ca sursă de lumină și vizualizare a detaliilor. În prima lună postoperator este permisă folosirea moderată a mâinii și se recomandă fizioterapie. După o lună poate fi reluată activitatea normală. Rezecția toracoscopică a coastei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
toracică superioară posttraumatică este o entitate rară. Fracturile primelor două arcuri costale cu constituirea de calus hipertrofic, leziuni ce semnifică un traumatism grav, sunt implicate în apariția sindromului (Mulder, 1973) [11]. Tehnicile chirurgicale utilizate sunt cele clasice, prin abord anterior, axilar, posterior sau toracoscopic (Suh, 2001) [16]. Supurații parietale - Condritele costale apar mai des în traumatismele toracice deschise. Agentul etiologic izolat din secrețiile purulente parietale este cel mai frecvent Stafilococul auriu, apoi Piocianicul. Se constată erodări ale cartilajului cu prezența de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
Ischemia periferică și viscerală acută („Sindromul de malperfuzie”) - poate fi semnul de debut înșelător în 10% din cazurile de disecție prin faldul de disecție care poate stenoza sau obstrua axe vasculare importante coronare, viscerale, renale, iliace, femurale, mai rar arterele axilare, cu fenomene ischemice în teritoriile afectate. EXAMENUL CLINIC Anamneza scoate în evidență un pacient, de obicei bărbat în decada a VI-a de viață, cu istoric de hipertensiune arterială necontrolată medicamentos, cu eventual alți factori de risc cardiovascular, fumat, diabet
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
care fac riscul foarte mare, refuzul pacientului -Disecțiile cronice stabilizate, cu lumen fals trombozat, fără dezvoltare de anevrisme. TEHNICILE DE REZOLVARE CHIRURGICALĂ Toate tipurile de disecții aortice acute se abordează de către chirurgul cardiovascular prin CEC, prin canularea arterei femurale sau axilare pentru perfuzia arterială, drenaj venos unic prin canulă în atriul drept, cardioprotecție anterogradă în ostiile coronare și în sinusul coronar, vent apical sau în vena pulmonară și constă în înlocuirea segmentului ce conține poarta de intrare cu deșirarea intimală cu
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
trunchiurilor supraaortice direct sau prin interpoziție de proteze tubulare (fig. 14.10). Tehnici variate urmăresc atât protecția cerebrală în timpul stopului circulator cât și protejarea măduvei spinării potențial generatoare de complicații neurologice. Recent, tehnici de circulație extra-corporeală cu 2 canule una axilară dreaptă și alte femurală, concomitent cu perfuzie cerebrală separată, la temperaturi corporale de hipotermie moderată tind să elimine riscurile stopului circulator total pentru chirurgia crosei aortei. Disecția extinsă pe aorta descendentă se poate rezolva în același moment chirurgical, când se
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
dispepsie de dismotilitate și tulburări de tranzit intestinal. Edemele membrelor inferioare constatate la un pacient cirotic, în absența hipoalbuminemiei, sugerează existența unui CHC cu invazia venei cave inferioare [36]. Uneori se pot evidenția semnele Virchow-Troisier,Sister Mary Joseph sau adenopatie axilară [4]. Semnele fizice ale cirozei: modificări cutaneomucoase, circulație colaterală, ginecomastie, atrofie testiculară, icter sunt ușor de evidențiat și sunt prezente mai frecvent în țările vestice și mai puțin în țările africane sau cele din Extremul Orient. S-a încercat o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
a 8-a coastă. 1. Acromion 2. Fata articulară a acromionului 3. Procesul coracoidian 4. Incizura omoplatului 5. Marainea superioară a omoplatului 6. Unahiul superior intern 7. Fosa subscapulară 8. Marainea spinală 9. Fața costală a omoplatului 10. Marainea externă (axilară) 11. Tuberculul subalenoidian 12. Unahiul superior extern 13. Cavitatea alenoidiană 14. Gâtul cavității alenoidiene 15. Unahiul inferior Datorită formei de triunghi pe care o prezintă i se pot descrie două fețe (una anterioară și una posterioară), trei maraini și trei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe buza posterioară mușchii supraspinos și subspinos în timp ce pe buza anterioară mușchii mare dințat, angular și romboid. Marginea superioară (cervicală) (margo superior) este subțire, prezintăincizura coracoidă, prin care trece nervul suprascapular și pe ea se inseră mușchiul omohioidian. Marginea externă (axilară sau laterală) (margo lateralis) este groasă prezentând superior fațeta rugoasă triunghiulară pentru inserția tendonului lungii porțiuni a mușchiului triceps brahial. La nivelul unghiului superior intern (angulus superior) se realizează inserția mușchiului angular. Pe unghiul inferior (angulus inferior) al omoplatului se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din fibre scurte profunde ce unesc extremitatea sternală a claviculei cu cea a manubriului sternal; - costo-clavicular sau romboid (lia. costoclaviculare) se inseră pe primul cartilaj costal și se îndreaptă în sus spre impresiunea liaamentului costo-clavicular de la nivelul claviculei. 1. Marainea axilară a omoplatului 2. Acromionul 3. Procesul coracoidian 4. Clavicula 5. Liaamentul trapezoid din liaamentul coracoclavicular 6. Liaamentul conoid din liaamentul coracoclavicular 7. Liaamentul acromioclavicular 8. Liaamentul acromioclavicular 9. Labrum alenoidian 10. Capsula articulației scapulo- humerală 11. Tendonul mușchiului biceps brahial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capul luna al tricepsului; 5. anterior, latero-extern, posterior: mușchiul deltoid. 6. intracapsular: tendonul luna al mușchiului biceps brahial. Vascularizatia arterială este realizată din artera circumflexă humerală anterioară și posterioară. Inervația provine din: - ramul posterior din trunchiul brahial, - nervul suprascapular, - nervul axilar. ARTICULAȚIA COTULUI (articulatio cubiti) Articulația cotului este complexă din punct de vedere anatomic, existând practic 3 articulații înalobate într-o sinaură capsulă articulară: humero-cubitală, humero-radială, radio-cubitală proximală. Din punct de vedere fizioloaic la nivelul cotului se descrie: o articulație tip
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mijlocii acționează în abducție fără a fi depășită orizontala; mișcarea de abducție este începută de mușchiul supraspinos și continuată dincolo de orizontală prin bascularea externă a omoplatului; - fasciculele posterioare determină proiecția înapoi și rotația externă a brațului. Inervația provine din nervul axilar (C5 - C6). MUȘCHIUL SUPRASPINOS (m. supaspinatus) Originea este (Figura 95): - în fosa supraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. După formare fibrele musculare se orientează anterior și lateral trecând peste articulația scapulo-humerală. Inserția terminală se realizează printr-un tendon la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al brațului; când ia punct fix pe omoplat realizează adducția brațului. Inervația se realizează prin nervul micului rotund. MUȘCHIUL ROTUND MARE (m. teres majors) Originea este (Figura 98): - la nivelul unghiului inferior al omoplatului; - la nivelul jumătății inferioare a marginii axilare a omoplatului; - pe fața profundă a fasciei infraspinoase. De la origine, fasciculele musculare se orientează în sus, anterior și lateral. Inserția terminală este pe creasta micului trohanter humeral. Raporturi: - posterior: mușchiul marele dorsal și lunga porțiune a tricepsului; - anterior: cu mușchii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]