1,792 matches
-
subiectul individual să adopte valori conservatoare, care să-i confere siguranță. Van Deth, Scarbrough (1998, p. 34) aprecia că acest tip de conceptualizare reprezintă o supraindividualizare a conceptului de valoare și o abordare reducționistă a valorilor. în primul rînd, domeniul axiologic este foarte variat, iar definirea și esența valorilor nu depind exclusiv de caracteristicile personale ale indivizilor. în al doilea rînd, dacă susținem că valorile au un rol important în structurarea și formarea personalității prin internalizarea lor la nivelul atitudinilor și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
strict psihologizante, volumul bilanț al lui P. Iluț, Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie (2004), reprezintă un reper semnificativ, care analizează pe larg dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament, evidențiind rolul de prim-plan al fundalului axiologic în metabolismul social. în cadrul acestui excurs teoretic, universitarul clujean dezvoltă și nuanțează multe teme enunțate în cartea coordonată de I. Radu (1994), care a jucat un rol decisiv în afirmarea psihologiei sociale de la noi. în acest sens, P. Iluț (2001
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este în legătură cu conceptul de morală. Pentru a explica interacțiunea dintre aceste concepte, P. Iluț afirmă că: "Ontogeneza moralei și axiologiei sinelui, concepția despre ceea ce este demn de urmat în viață, despre just și injust, despre bine și rău, adică orientarea axiologică în centrul căreia se situează morala constituie axul fundamental al sinelui" (ibidem). Cu toate acestea, ontogeneza orientării valorice nu se suprapune în întregime cu ontogeneza moralei. Sistemul personal de valori nu cuprinde numai valori morale, ci și valori sociale, politice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
precum "viața confortabilă", "egalitatea", "libertatea", "prietenia adevărată", "înțelepciunea" etc. și cel al valorilor instrumentale (mai degrabă modele de comportament, care facilitează atingerea valorilor terminale, precum "toleranță", "onestitate", "responsabilitate", "clarviziune" etc.). Elizur și colaboratorii (1999, p. 75) au elaborat o structură axiologică tridimensională, luînd în considerare cele trei fațete ale valorilor: modalitatea de manifestare (valori instrumentale sau materiale, afective și cognitive care se referă la opinii, credințe, considerații etc.), concentrarea fiecărei valori și domeniul de viață. Centralitatea se referă la circumstanțele în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al experienței personale unice. Dispersia valorilor culturale într-o societate ajută la formularea codurilor de comunicare reciproce la care indivizii trebuie să se adapteze în instituțiile în care petrec timp împreună. Ca rezultat, membrii fiecărui grup cultural împart multe experiențe axiologic revelatoare și sînt socializați să accepte valorile sociale ale societății în care trăiesc. Desigur, în cadrul grupurilor culturale există variații individuale determinate de structura particulară și de experiența personală a fiecăruia. Oricum, media priorității atribuită fiecărei valori de către membrii societății reflectă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sisteme economice și legale mai cooperante. Deoarece valorile culturale prioritare sînt împărtășite și acceptate de toți membrii societății, rolurile din instituțiile sociale (de la liderii guvernamentali pînă la profesorii din școli sau managerii executivi ai corporațiilor) se pot baza pe orientările axiologice pentru a selecta comportamentele adecvate din punct de vedere social și pentru a justifica conduitele lor în fața celorlalți (precum mobilizarea pentru război, sancționarea unui copil sau concedierea angajaților). 9.9. Evoluția sistemelor de valori de-a lungul vieții Procesul de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să răspundă, însă le-a intuit și, mai mult, acestea au constituit puncte de plecare în cercetările ulterioare, universalitatea valorilor ajungînd să fie demonstrată de Shalom Schwartz (1994). Să amintim însă, pentru început, cîteva elemente ale celei mai influente teorii axiologice din anii '70, '80 și '90, cea elaborată de către M. Rokeach (1973). 9.11.2. Teoria lui M. Rokeach: valori instrumentale și valori finalități Milton Rokeach a construit în 1973 o grilă axiologică alcătuită, operațional, dintr-o listă de atribute
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cîteva elemente ale celei mai influente teorii axiologice din anii '70, '80 și '90, cea elaborată de către M. Rokeach (1973). 9.11.2. Teoria lui M. Rokeach: valori instrumentale și valori finalități Milton Rokeach a construit în 1973 o grilă axiologică alcătuită, operațional, dintr-o listă de atribute, fiecare desemnînd o valoare specifică. Valorile erau explicate pe scurt, semantic, iar subiecților li se cerea să le ierarhizeze în ordinea importanței valorii respective, considerînd valorile principii călăuzitoare în viață (Rokeach, 1973, p.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acționa din impuls, spontaneitate). Rokeach a clasificat cele 80 de valori în două tipuri de valori: valorile finalități, reprezentate de idealuri sau scopuri, și valori instrumentale, desemnate de moduri de conduită, conform tabelului 1. Pentru mai multe decenii, această sistematizare axiologică a constituit cea mai complexă și mai nuanțată configurare valorică a identităților personale și colective. De exemplu, așa cum se observă, lista idealurilor cuprinde valori de genul: stimă de sine, viață prosperă, recunoaștere socială, armonie interioară, fericire, înțelepciune. Lista modurilor de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Făra a diminua contribuția majoră pe care a avut o teoria lui Schwartz în domeniul valorilor, dorim să adăugăm unele comentarii critice, referitoare îndeosebi la cele trei elemente ce stau la baza argumentului psihosociologului israelian în construirea celor zece tipuri axiologice, precum și a ierarhiei universale a valorilor. în primul rînd, accentul pe care Schwartz îl pune pe satisfacerea nevoilor biologice ale omului, pe cerințele de conviețuire și funcționare în grup și pe coordonarea socială denotă o tendință funcționalist-structuralistă în abordarea problematicii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din cauza schimbărilor macrosociale și a tendinței de globalizare, nu mai există un consens cu privire la ceea ce este "bine" și ceea ce este "rău" (vezi Iluț, 2001, pp. 51-61), contemporaneitatea întreținînd un spațiu semantic ce potențează relativismul și deruta la nivel moral și axiologic. Mai mult decît atît, K. Gergen (1991) consideră că sinele a devenit "saturat" în urma atîtor "voci" care îi spun exact ceea ce ar trebui să gîndească și cum ar trebui să se comporte, încît, obosit de atîta presiune, devine inconsistent și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comunitarianism), în mai mare măsură decît cu valorile extrinseci (putere socială, succes financiar, autoritate). Astfel, s-a observat că persoanele care atribuiau o importanță mai mare valorilor extrinseci decît celor intrinseci (valorile endogene situîndu-se pe locuri superioare în ierarhia sistemului axiologic structurat prin intermediul grilei de valori a lui Schwartz) aveau un nivel de bine psihologic mai scăzut. Această relație este puternic influențată de semnificația pe care fiecare individ o atribuie valorilor. De exemplu, pentru unele persoane, succesul financiar poate exprima dorința
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
toate ideile, concepțiile despre realitate, atitudinile, valorile și modurile de comportament ale indivizilor. Alături de aceste studii, există de asemenea și unele cercetări psihosociale și interculturale, care au examinat, pe de o parte, tipurile de valori și importanța lor în cadrul sistemului axiologic al unor grupuri, precum și impactul ansamblului valoric asupra altor elemente ale interacțiunii sociale a individului, cum ar fi starea de bine psihologic și controlul intern/extern. Vom prezenta în continuare trei dintre aceste studii, pe care le-am considerat relevante
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de semnificație s-a obținut între dimensiunea individualism-colectivism și starea de bine psihologic. Rezultatele pentru eșantionul românesc au evidențiat următoarele caracteristici: colectivism, externalitate, satisfacție scăzută în muncă și o stare de bine psihologic descurajantă. Toate cercetările evocate dovedesc puterea structurilor axiologice în modelarea comportamentală și în elaborarea unor tipologii identitare, pliate pe patternurile culturale de referință. 9.16. Diagnoze românești (3) studiul valorilor sociale pe baza modelului Schwartz. Transferuri valorice și atitudinale intergeneraționale în România postcomunistă în ultimii ani am analizat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ceea ce susține prezența unor tipare atitudinale similare la cele trei grupe de vîrstă. Pentru a adînci analiza și pentru a explora registrul cel mai profund și mai inerțial al subiectivității sociale cel valoric -, am realizat o evaluare intergenerațională a profilului axiologic, urmărind trei cohorte generaționale, prin intermediul grilei de valori sociale a lui S. Schwartz. Categoriile înglobante pentru nivelul individual de colectare a datelor sînt: bunăvoință, autodirecționare, universalism, securitate, conformism, realizare, hedonism, stimulare, tradiție, putere, fiecare cu setul de valori specifice corespondente
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valori sociale a lui S. Schwartz. Categoriile înglobante pentru nivelul individual de colectare a datelor sînt: bunăvoință, autodirecționare, universalism, securitate, conformism, realizare, hedonism, stimulare, tradiție, putere, fiecare cu setul de valori specifice corespondente. Regrupate și agregate la nivel cultural-societal, orientările axiologice se redistribuie în șapte categorii supraordonate, după cum urmează (vezi tabelul 6): Rezultatele efective obținute prin aplicarea acestui instrument de lucru sînt redate în tabelul 7. Dacă realizăm comparații între aceste scoruri specifice și cele obținute pe eșantioanele altor culturi naționale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai modeste la agreabilitate, așa cum reiese din figura 2. Cum se poate distinge, aceste clustere majore corespund grupurilor afine pe o hartă culturală derivată din ampla cercetare World Values Surveys, care discriminează între cele două dimensiuni culturale fundamentale în registru axiologic: valorile tradiției versus valorile raționale seculare, pe de o parte, și valorile supraviețuirii versus valorile exprimării de sine, pe de altă parte (Inglehart, Baker, 2000; Welzel, Inglehart, 2010). Obs.: Axa orizontală reprezintă distanța euclidiană între clustere culturale; astfel, culturile învecinate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aprecierea valorii. Entitatea care, ontologic, devine integrată cu (în) sine (situându-se, prin urmare, la un anumit nivel de ființă), la nivel gnoseologic dobândește o cunoaștere transdisciplinară și, prin urmare, acționează conform sensului (direcției și înțelesului), conferind, astfel, la nivel axiologic, valoare (autentică) făptuirii sale. Sacrul este "sursa ultimă a valorilor noastre". Iar acțiunea în direcția sensului înseamnă, de fapt, creație. Astfel, a da un sens / a conferi valoare existenței înseamnă a deveni o ființă (o entitate integrată, unificată cu sine
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ființă integrată) e posibilă prin dezvoltarea acestui nou tip de inteligență. Omul care realizează în sine echilibrul între planul mental, emoțional și instinctual poate renaște (ontologic) ca o ființă integrată, această integrare permițându-i, la nivelul cunoașterii înțelegerea, la nivel axiologic -, aprecierea valorii, iar în planul acțiunii acțiunea ca gest creator. Omul deplin este un om născut din nou. Doar acest tip uman poate realiza: A. Pe plan social echilibrul între lumea sa interioară și lumea exterioară acțiunea care nu vizează
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cei doi măști ale ideologicului? 4. Identificați aspecte ale carceralului. 5. Există vreo soluție de ieșire din acest univers concentraționar? Reflecție didactică Această primă oră își propune familiarizarea elevilor cu conceptul de ideologie ca formă de ruptură între ontologic și axiologic. Elevii vor trebui să înțeleagă mecanismul oricărei forme de conducere de tip opresiv, prin apelul la textele literare care le vor configura câteva paradigme, pornind de la un model biblic, până la transfigurarea artistică modernă a temei. Lecția pregătește incursiunea în sistemele
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
fi că omul nu ar trebui să recurgă la măști, ci să caute în ființa lui resursele superioare de care dispune, date de evoluția sa spirituală: iubirea și credința în Dumnezeu. Pe acestea să le folosească ca "arme" împotriva alterării axiologice a societății de consum. ANEXĂ Fișa de lucru 3.2.5. O mască a naturii: Veneția Alina Bereteu Radu Bereteu ARGUMENT Acest scenariu didactic, conceput pe parcursul a trei ore, a fost gândit pentru a sensibiliza elevii la ideea existenței unor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
poziții de conducere și decizie; bărbații câștigau, în medie, cu 25-30% mai mult decât femeile; femeile lucrau mai ales în sectoarele "neproductive", devalorizate (precum agricultura) și prost plătite (ceea ce a dus la feminizarea acestor sectoare). Astfel, din punct de vedere axiologic și ideologic, regimul comunist nu considera femeile ca valoare în sine, de aceea se dezinteresa de statutul lor în viața privată. Femeile reprezentau pentru acest regim o armă ideologică de propagandă în Războiul Rece, de afirmare a superiorității și umanității
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
avansată de noi a fost aceea că politicile de gen ale regimurilor comuniste (inclusiv în România) au avut ca principal obiectiv legitimarea regimului și nu o emancipare autentică a femeii. Politicile de gen din statele comuniste aveau fundamente ideologice și axiologice radical diferite de cele ale statelor occidentale și, de aceea, consecințele lor au fost foarte diferite. Deși formal similare cu evoluțiile occidentale, politicile de gen ale regimului comunist valorizau egalitatea de gen ca armă ideologică și economică. Politicile nu urmăreau
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
esteticului de etic și chiar etnic, H. Sanielevici era, în realitate, și sămănătorist, și poporanist; sămănătorismul l-a combătut numai din supralicitare etică, iar poporanismul tardiv și din motive de ideologie politică”, și anume ideologia liberală. Abstracție făcând de confuzia axiologică semnalată de Lovinescu și de frapantele erori de valorizare, la care se adaugă aserțiunea că poezia lui Octavian Goga ar fi caducă, pe când cea a lui St. O. Iosif nu, trebuie recunoscut meritul lui S. de a fi atras atenția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
care participă la organizarea internă, afirmând că personalitatea este schemă unificată a experienței, o organizare de valori care sunt compatibile între ele. P.P. Neveanu definea personalitatea ca “subiectul uman considerat ca unitate biopsihosocială, ca purtător al funcțiilor epistemice pragmatice și axiologice”. G. Allport vedea personalitatea ca “unitate al sistemelor dinamice prin care se efectuează o adaptare originală” <footnote Allport, Structura și dezvoltarea personalității.EDP, 1981 footnote> . Din punct de vedere psihosocial personalitatea și mediul sunt interdependente, unul costituindu-se în funcție de celălalt sau
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]