552 matches
-
a făcut să înțeleg foarte bine că poporul fran cez nu era nici destul de copt, nici destul de curajos pentru a face față unei revoluții. Când Bastilia a fost dărâmată, Marat a încetat să se mai teamă și a ieșit din bârlog; ba chiar, la vreo două-trei luni după aceea, a pretins că are toate onorurile acestui eveniment glorios; și, născocind nu știu ce istorie cu un colonel de dragoni pe care îl arestase pe Pont-Neuf, a stăruit să i-o public în Patriotul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mare tonaj circulă încă pe dârele lăsate în urmă de această târâtoare. E un carosabil de o trăinicie pe care nici măcar o firmă ca Bechtel nu o poate garanta. Pe vremea dictaturii și a soțului ei, Nicolae construise între propriul bârlog și Cartierul Primăverii un soi de autostradă particulară, mai trainică decât linia Maginot. Osanalele ridicate dictaturii de acestă inflamată limbă de pantofi se dovedesc și azi o investiție mai însemnată decât 15 ani petrecuți în pușcăriile comuniste. Pentru a proba
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pare-se eternă. De fapt, tot ceea trebuia intreprins spre a dovedi că bâțâitul a practicat poliție politică ar fi fost fotocopierea colecției acelei fițuici săptămânale în care a tunat și turnat împotriva „dușmanilor poporului”, cum numai șeful său de bârlog mai era capabil să o facă. Anti - când bea șpriț, filo - când consumă halucinogene, acest maldăr de nerușinare își trage peste burta-i de aramă ba izmana morții, ba cămăși de mătase cu imprimeuri talmudice. Se înconjoară de tembeli agitați
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
măști... Ajunsă acasă la tânărul deputat împreună cu prietenele sale, Marie, pradă unei mari emoții, face greșeala să se demaște. Descoperită, nu mai are nici un alibi. Dându-și fără îndoială seama de extravaganța gestului său și cuprinsă de amețeală la vederea bârlogului de burlac al lui Cassagnac, tânăra ajunge din nou să-și piardă complet controlul. Sare pe pat, se cocoață pe scaune, se suie pe pereți, răstoarnă argintăria din cufere. Poate se gândea că era mai bine să treacă drept o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru "a pedepsi", așa cum a încercat, în 1330, regele Carol Robert de Anjou, care afirma, după cum arată marele istoric, Nicolae Iorga, citând corespondența către Papă a craiului ungur, că "îl va scoate pe ciobanul valah, adică pe Basarab Vodă, din bârlogul lui, trăgându-l de barbă". Evenimentele însă s-au petrecut altfel. Cum spune o zicală din bătrâni "Dumnezeu stă mândrului împotrivă". Regele și oastea lui de peste 30000 de militari au pornit să recupereze Banatul Severinului pierdut, se pare, în 1291
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
a făcut curățenie la Molsheim, spuse Întunecat mesagerul. A retezat trădarea de la rădăcină. Din păcate, doi dintre capii conjurației au scăpat și s-au refugiat pe Stouff. Deci domnul duce a pornit cu armata să-i scoată pe nemernici din bârlog, ca să-și primească pedeapsa bine meritată. Mi-a poruncit să vă spun, adăugă el cu voce joasă, că va fi nevoie de multă prudență, Întrucât domnița Adelheid e prizonieră acolo și nu vrea să-i primejduiască viața. A trimis un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
strădui să domnesc așa cum ar fi făcut-o fratele meu. Doar Într-o privință nu-l voi urma, pentru că sunt Încredințat că a greșit. Viața, obiceiurile, timpurile s-au schimbat și el n-a priceput asta... De Îndată ce voi sfârși cu bârlogul acesta al trădării și după cuvenita vreme de doliu, căsătoriei voastre nu-i va mai sta nimic În cale. Căci oamenii nu-și aleg singuri părinții care le dau viață, dar Își aleg singuri drumul pe care Îl urmează și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și a cuțitelor, acești ticăloși îi deposedau pe bieții oameni de toate bunurile valoroase: bijuterii, ceasuri de mână, brățări, verighete și bani. Ba și haine. Era imposibil să opui rezistență unei bande organizate. După ce-i jefuiau, se făceau nevăzuți în bârlogul lor. Astfel că cei adăpostiți trăiau și sub teroarea bombelor și sub tirania acestor lepădături sociale care-i deposedau și de bruma de bunuri pe care o mai aveau. Ca atare, Chestura a luat măsuri de apărare a cetățenilor, trimițând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Eram tineri și entuziaști, foarte silitori, studenți cărora nu le scăpa nici o carte bună din librărie. Chiuleam de la cursuri doar pentru a sta ceasuri întregi în Biblioteca Centrală a Universității Babeș-Bolyai, siderați de faptul că treceam zilnic pe lângă așa numitul "bârlog al lui Faust", o încăpere în care lucrase Lucian Blaga, în perioada cea neagră a existenței sale. În ce mă privește, etapa studenției și a uceniciei la "Echinox" nu a fost cea mai roză a vieții mele. Cum absolvisem un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am băgat în buzunare pachețelele multicolore și l-am condus pe Kentucky Pete afară, pe gazonul presărat cu dovlecii aprinși, iar el păru să aprecieze maniera elaborată în care fusese decorată casa. - Mamă, locul ăsta a fost transformat într-un bârlog de groază, omule, murmură el cu admirație. - E o lume de groază, băiete am zis grăbit, consultându-mi ceasul. - Fantomatic, omule, fantomatic. - Spiritele or să geamă toată noaptea, frate, am zis, conducându-l spre motocicleta parcată într-o rână lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Ieri, joi 10 martie, a fost la mine d. Moscaliuc Împreună cu un operator . Au avut un drum grozav de greu, cu mașina, Întâlnind o mulțime de mașini accidentate. 14 ore au mers, sărmanii. Au luat „amintiri” la bandă, au mitraliat bârlogul meu de iarnă, pereții cu tablouri și biblioteca; au fotografiat apoi pe fiica mea Tansi și pe mine, de vreo 3-4 ori, În camera ei. Eram tare mahmur, ca după o noapte de insomnie, tare indispus; dar a trebuit să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
eram prieten. Te sfătuiesc să primești ospitalitatea d-nei și d-lui Păpușanu . Ei sunt foarte amabili și bucuroși de oaspeți. Pe Vasiliu-Falti greu Îl vei vedea. A devenit mizantrop; doar sora sa Nuța Păpușanu să-l poată face să deschidă bârlogul. Faci un mare serviciu mata fotografiind pe Ioan Botezătorul din Dolhești . Am făcut și eu acest lucru cu icoanele ctitoricești din Baia, biserica lui Petru Rareș și le-am publicat, pare-mi-se În „Făt Frumos” al lui Leca Morariu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
scăunel rabatabil, cu pieptul încărcat de medalii sovietice, cântând la acordeon, în gura mare, Kalinka. Cutia instrumentului, desfăcută la picioarele sale, îndeamnă la milostenie. Semnificativă scenă pentru condiția celor ce își înfigeau, acum 55 de ani, drapelul victoriei în vârful „bârlogului fascist”. Omul ne spune că a participat la asaltul Reichstagului, dar a rămas fără pensie în Rusia, s-a mutat în Germania la fiul său, fost militar, acum e singur și se descurcă destul de bine grație turiștilor, chiar aici, în locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
înainte la un alt cenaclu, condus de poetul Florin Mugur, redactor al singurei reviste de tineret - Tânărul scriitor. Noi și părinții noștri trebuia să ne ascundem, și tatăl meu clătina mereu din cap când afla că eu mă „aventuram” în „bârlogul lor ideologic”, urcând scările la cele trei reviste ale U. Scriitorilor și, probabil, acest „instinct de victimă” ne-a apropiat și maturizat social. Înainte însă de a fi primit în grupul lor, Mugur m-a primit în al său, spontan
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
întinderi de peste Nistru. Dar iată că în noaptea de Vineri spre Sâmbătă a bubuit tunul bolșevicilor. Și dimineața, pe o vreme ploioasă, străjile de pe malul drept au putut vedea în Iampol învălmășeală și lupte. Stăpânitorii de eri erau scoși din bârloguri, alungați pe uliți, împușcați și tăiați. Petliuriștii, inferiori în număr, au părăsit răpede câmpul de luptă. Bolșevicii au pus stăpânire pe oraș și au tras cu boi undeva la adăpost, supt un șopron, cele patru tunuri care le sprijineau acțiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ales fata) că se iubesc mai mult decât și-ar fi închipuit. Țăranii și Țiganii se miră de felul cum călărește cuconița, într-o parte, cu pălărie bărbătească-n cap. Un bătrân deștept, care însă încă n-a ieșit din bârlogul lui, deși i s-apropie anul morții, demonstrează imposibilitatea drumului de fier, și se sperie de moarte de un automobil cu care vin boerii dela București și de un aeroplan paserea roc din "o mie și una de nopți". Primar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
l-a determinat pe Sinan să fugă la sud de Dunăre. Mihai Viteazul a înțeles această realitate militară și politică și, așa cum declara el însuși, dacă ar avea sub sceptrul său cele trei țări, l-ar scoate pe sultan din bârlogul lui constantinopolitan. P. P. Panaitescu considera că turcii nu au cucerit Țările Române deoarece ele nu se aflau în drumul lor către inima Europei, din care cauză au preferat să le lase libere, dar și pentru că Țările Române furnizau hrană
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o ajungea,/ Și mi-o apuca,/ Coada-ncolăcea,/ La brâu o strângea”. Evoluția acestui motiv a fost sintetizată de cercetătorul V. I. Propp: „șederea neofitului în stomacul animalului ritual este înlocuită cu șederea eroului sau a eroinei întrun cuib sau bârlogul zmeului ori, în fine, cu încolăcirea zmeului sau a șarpelui în jurul lor”. Pentru că nu și-a chemat câinii mitici să n-o mai zgârie pe fata sălbatică (soră pierdută a eroului) sau, în alte variante, pentru că a comis un gest
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să se fotografieze orice, oricum și oricând. Evident, riscam amândoi să fim sancționați de autorități. Am avut noroc: nu ne-a văzut sau s-a făcut că nu ne vede nimeni... După o iarnă grea, abia așteptam să evadăm din bârlogurile friguroase din anexa de la Casa "Pogor" și să cântăm, liberi, în parc și pe străzi, refrenul ludic: "E primăvară, iar e primăvară/ Își scot strămoșii degetele-afară...". După două culegeri de versuri, publicate la editurile "Junimea" și "Albatros", înaintasem un mic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
adus Dumnezeu pe lume, a făcut-o doar să pot depune mărturie cu viața mea despre cea mai mare tragedie pe care a trăit-o poporul român... Zice Creangă, la un moment dat: "Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp și pruncul dezlipit de sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din Humulești când veni vremea să plec la Socola după stăruința mamei". Tu de ce ai plecat din Maramureș, unde se pare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prieten de joacă. Tocmai trecea pe acolo un pui de urs, rotofei, cu blănita pufoasa. Vrei să fim prieteni și să ne jucăm împreună? Întreba brăduțul plin de speranță. Mi-ar placea, dar nu am timp; trebuie să ajung la bârlog să mă culc. Urșii hibernează toată iarnă, nu se pot juca! Și spunând acestea, ursulețul o lua la fugă, pierzându-se printre copaci și zăpada groasă. Nu trecu mult timp și brăduțul auzi deasupra lui un ciripit vesel. Vrei să
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
ales, amplasate În zonele muntoase, unde clima mai aspră presupune o colonizare umană mai târzie. Dar omul a imitat ceea ce a văzut În natură, construindu-și adăposturi de vânt, precum cel descoperit la Ripiceni și, mai târziu, ceva În genul bârlogului animalelor, adică bordeie. Necesitatea de a se feri de apa infiltrată l’a determinat să ridice treptat acoperișul, sub care adăuga un zid scund din același pământ, ridicând astfel și podeaua. Încet-Încet, s’a ajuns astfel la casă, dar alcătuită
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acelea nimerite, evident din punctul său de vedere. De pildă, trandafirul, rezistent, e altă specie decât măceșul, efemer; la fel, garoafa față de garofița de câmp. Rezultă deci ca dureros a ucide frumusețea naturii pentru a o transporta o zi În bârlogul nostru. Și mai trist Încă e ceea ce se vede acum prin piețele Iașilor și nu numai, unde florari de ocazie vând cu trei sute de lei buchetul de lalele pestrițe - Fritilaria meleagris - o floare cât o alună ce seamănă mult cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care le așteaptă pe planetă. Terra poate ține astfel mulți oameni, dar cu prețul transformării ei Într’un simplu suport mecanic, adică murind. Dar poate ține mai puțini, rămânând În același timp vie și oferindu-le mai mult decât un bârlog și o hrană din ce În ce mai puțină, mai scumpă și mai proastă. Și, evident, un timp indefinit. Dintr’un copac ne putem hrăni cât trăiește el; odată tăiat, ne Încălzește o iarnă. Dar după aceea? Copacul e planeta... “Radiosfera”, 27 mai 1996
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
în afară de făcutul mâncării, alte activități n-aveau, se uitau la televizor doar și comentau ce se mai întâmplă pe acolo. Comentau de obicei iritați, indignați, pentru a se vedea că reacționează. Că nu se lasă trași pe sfoară. Aveam un bârlog al meu și asta cumva mă mulțumea, puteam să scriu, puteam citi. Mi-era peste mână să primesc vizite, pentru că nu era casa mea. Vizitatori erau doar puștii pe care îi aveam la pregătire. Și Miruna, din când în când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]