503 matches
-
pustii. De la Boboești a venit soacră mea preuteasa Aglaia. De la Văratic Țața Melania singură, el Ionescu n-a venit că era buhaiul Mănăstirii Văratic. De la Boboești a venit Costică Tacu cu Maria, Vespasian, Cuța. De la Târgu Neamț, Țața Eugenia cu bădia Petru Anton, foarte bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața Eugenia. Lui Dtru Savinescu învățător, coleg de clasă cu mine și mare hoț, parcă nu era ficior de popă ci de șătrar. I-a furat o blăniță și căciula. Soacră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lăsat docărașul la soră mea Marița lui T.V.Purcaru. Satu Râșca are și români, dar mai mulți îs țigani care au fost robi la Mănăstirea Râșca, hoți și foarte periculoși. Așa a fost nunta Floricăi celei prea frumoase a lui bădia V.Grigoriu și a țaței Elionora. Și primăvara în luna Martie ne-am trezit cu o scrisoare de la Dtru Ungureanu cumnatul meu: "Veniți mâne la Râșca, că-i înmormântarea Floricăi a lui dl. Brigadir Silvic Vasile Grigoriu ". Și ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-i lucru de șagă și toți să ocupe funcții mari. Din 10 copii și 2 părinți = 12, eu am cunoscut: 1.-Pe Alecu Ștefănescu, tatăl lor. 2.-Ghiță Ștefănescu, institutor de elită în Iași în casă la țața Natalia și bădia Matachi Florescu, fratele soacră-mea. 3.-Zoe Ștefănescu, institutoare de rară frumuseță dar fără noroc, s-a măritat după un advocat care a orbit și o bătea. Am cunoscut-o în casă la Stahu în Fălticeni. 4.-Pe Leon în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Firenze ", în Archivio storico italiano, CXII, 1954, pp. 3-39. Arferuoli, Pandolfo, Historie delle cose più notabili seguite în Toscana et altri luoghi et în particulare în Pistoia, manuscris inedit în vol. 2, în Archivio Capitolare di Pistoia, ÎI, p. 392. Bădia, Iodoco del (ed.), "Salvalaglio", în Miscellanea fiorentina di erudizione e storia, I, 1886, pp. 47-48. Beani, Gaetano, Niccolò Forteguerri cardinale di Teano. Notizie storiche, Popolo Pistoiese, Pistoia, 1891. Bertelli, Sergio, "Potere e mediazione", în Archivio storico italiano, CXLIV, 1986, pp.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru asasinarea lui messer Mariano a fost o răzbunare personală, moartea acestuia nu putea fi interpretată decât că ofensa la adresa lui Lorenzo Magnificul . 65 F. Ricciardi, Ricordi storici, în A. Chiti (ediție îngrijita de), Pistoia, Pacinotti, 1934, p. 54; I. del Bădia, "Salvalaglio", în Miscellanea fiorentina di erudizione e storia, I, 1886, pp. 47-48; și ASF, Balìe, 43, fol. 204v, din 1 decembrie 1519, pentru restituirea bunurilor către fiul acestui "Salvalaglio". 66 ASF, Atti del Podestà, 5160, cc. 149r-152v, del 2 decembrie
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru ață / Patruzeci de bani soldați / Dublu și triplu gradați / Solda fără reținere / Un leu pentru întreținere / Lemne pentru făcut mâncare / De-ncălzit când frigu-i mare / Și-n plus una și mai bună / Două cărți poștale-n lună. // Multe drepturi sunt, bădie, / Însă nu-s doar pe hârtie / Cum era odinioară / Astăzi tot ostașul știe / Că-s drepturi nu vorbărie / Și-nțelege să-ntărească / Republica Românească / Pentru steag, pentru popor / Pentru tot ce-i muncitor / Dușmanii în veci să piară / Dinăuntru și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
mi? am aici un băț”! Când se întorcea de la școală, după ce mai crescuse, pe lângă pregătirea lecțiilor, se îngrijea și de frații mai mici ușurând astfel munca mamei, activitate ce o presta cu mult zel și dragoste. „Nel, nel, nel, dragul bădiei Ionel, vino la badea să-ți deie beoață (un boț de mămăliguță învârtită bine prin brânză)” - îi spunea frățiorului mai mic cu doar doi ani, ce a murit la numai 5 anișori. Față de familia domnului învățător Gh. Simionescu a avut
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
nea Bănică! Multă vreme cuvântul nea nu l-am înțeles pentru că învățătorul nu ne-a explicat că este o prescurtare a apelativului nene (și acesta destul de puțin utilizat în comunitatea în care trăiam). Pentru noi erau familiare formulele de adresare: bădie, moșule, unchiule, domnule. Tot datorită explicațiilor și exercițiilor aplicative insuficiente, precum și ușurinței cu care educatorii trec peste unele cunoștințe aparent ușoare, matematica devine pentru mulți dintre elevi o disciplină aridă, grea, inaccesibilă. Cred că matematica nu ar mai fi atât
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
gîndesc că, dacă e vorba să mă duc la băut, atunci să am o companie plăcută, oameni cu care pot schimba o vorbă inteligentă, de la care mai pot afla ultimele noutăți literare. Bună ziua! salut eu intrînd în secretariatul literar. Salut, bădie Mihai! răspunde Lazăr, bunul meu prieten, referent literar al teatrului, care se grăbește să dea un cot celui care stă aplecat asupra telefonului: Hai, termină convorbirile, că vine directorul și ne afurisește dacă află că ne-am transformat în telefon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
care stă acum, dar să se supere pe noi, teatrul din localitate, singurul teatru care nu ne-am temut de faliment și l-am jucat... Mă uit lung la el și clatin din cap a lehamite. Ce te uiți așa, bădie, ce te uiți?! se miră Lazăr. Uite ici piesă de teatru, îmi arată el un dosar. Trebuie să-i răspund autorului că ne pare rău, dar... Cum, n-ai răspuns încă?! intervine secretarul literar ca ars. Cînd?! se miră amicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Zonei Întîi; m-aș fi dus în veceu și aș fi plîns, cum am plîns după ce m-a sictirit Brîndușa, cînd am fost prima oară la ea cu contractele colective pentru munca în acord la filamente. Lașul de mine! "Gata, bădie! îi spun eu directorului general în gînd. De data asta îți trec cu vederea tonul, dar a doua oară voi riposta. Puțin îmi pasă dacă mă vei da afară! Îți promit că nici nu voi umbla să bat pe la uși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
carnea” <endnote id="(3, p. 370)"/>. Motivația dată de Moses Schwarzfeld nu este lipsită de oarecare temei. Bun cunoscător al obiceiurilor țărănești din nordul Moldovei, Mihail Sadoveanu a inclus un astfel de episod În romanul Floare ofilită, scris În 1905 : „Bădie Vasile ! strigă deodată Mihai ; să vezi, am Învățat pe [câinele] Turmei să apuce pe jidani de fundul pantalonilor... Să vezi ce frumos ! O dată - hap ! și jidanul : oi ! și numai se lasă la pământ, iar Turmei se-nvârte hămăind În jurul lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ceva) și recenzia a apărut. O fi fost un ordin de „SUS”, o fi avînd un „SFÎNT” pe „SUS”, nu știu, nu l-am întrebat și nu-l voi întreba, dar am primit o scrisoare din care rețin doar atît: „Bădie, îți mulțumesc atît de mult, încît ar merita să vin «pe jos» pînă la Iași ca să te îmbrățișez recunoscător!...” - Am făcut bine? - Da! Cartea are meritele ei, mai întîi: o muncă cinstită, corectă, expresia unui dascăl cu etica potrivită. Ca
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
așeza după dreptate, nu cu parul, cum crede Marița și cu neisprăviții ei. Așa că hai să lăsăm planurile vechi care nu s-au putut împlini. Spunemi mai bine ce fac surorile mele, Elena de la Armășoaia, Tinca , frații din sat? De bădia Neculai de la Bacău ce mai știi? − Bine, draga mamii, am să încep cu Neculai frate-tău. Este tot la Bacău, șef la o secție de poliție și o duce foarte bine. Neavând copii, au înfiat două fete ca să aibă sprijin
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu caii la păscut pe islaz. De asta e așa julit, ai înțeles ? * − Dumitre, vino oleacă la poartă să vorbim ceva amândoi, îl chemă Gheorghe pe văru-său, vrând să-l întrebe amănunte despre scoatere din fântână a lui tatăsău; − Da, bădie Gheorghe, vin îndată; − Am auzit că l-ai găsit ieri dimineață pe tata, în fântâna ce se face în grădina publică; − Da, bădie, mă duceam să duc caii la păscut pe islaz și aud niște zgomote ciudate; mă opresc și-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
chemă Gheorghe pe văru-său, vrând să-l întrebe amănunte despre scoatere din fântână a lui tatăsău; − Da, bădie Gheorghe, vin îndată; − Am auzit că l-ai găsit ieri dimineață pe tata, în fântâna ce se face în grădina publică; − Da, bădie, mă duceam să duc caii la păscut pe islaz și aud niște zgomote ciudate; mă opresc și-mi dau seama că e glas de om, venea dinspre grădina publică. Mă uit cu atenție și văd o căciulă de om pusă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
avea la el? − știu că avea o trăistuță pe mâna dreaptă și de acolo au căzut niște linguri și furculițe. M-am uitat la ele, pe coadă aveau literele M și J, cred că erau de la Jac Marcopol. Atâta știu, bădie Gheorghe, trebuie să plec că mă așteaptă mama, spuse Dumitru și o zbughi spre casă. Capitolul XIII La cules de struguri − Gheorghiță, parcă am auzit că azi nu mergi la brutărie, la Iosub, de aceea spun că ar fi bine
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bate, o îndeamnă Costache pe fiică-sa care împlinisecincisprezece ani, și depăna lâna de pe un fus. Aceasta îl văzu la poartă pe Ghiță Stoleru, poștașul pe care fata îl salută, întrebând: − Bună ziua, bade Ghiță, iar ai adus vreo scrisoare de la bădia Mihai? − Nu, măi fată, e de la Galați, de la mătușata. Ia-o și du-o lui tată-tu, și-i întinse plicul. Ea îl duse lui Costache, spunând: − Nu-i de la bădia, e de la tanti Zoița; − Iaca vezi, de asta e
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Bună ziua, bade Ghiță, iar ai adus vreo scrisoare de la bădia Mihai? − Nu, măi fată, e de la Galați, de la mătușata. Ia-o și du-o lui tată-tu, și-i întinse plicul. Ea îl duse lui Costache, spunând: − Nu-i de la bădia, e de la tanti Zoița; − Iaca vezi, de asta e bine să ai fete și feciori duși în lume, ai și tu de unde să primești vești, spuse Costache în timp ce desfăcea plicul și începu să citească. Veștile primite îl puseră pe gânduri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-l pască cu poftă ghițăii și cârlanii. N-ar fi bine să duci tu cârlanii și ghițăii acolo la păscut? spuse Gheorghiță gândindu-se că el s-ar putea întâlni acolo cu prietenul lui cel mai apropiat, Abacei Costică. − Da, bădie Gheorghiță, că tocmai mă gândeam în ce parte să merg cu a nimalele că pe imaș s-a cam uscat iarba și bieții cârlani și viței nu prea au ce paște. Doar pe lângă lacul lui Macovei este ceva iarbă, da
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Lențâca, doar are treisprezece ani și păzește cârlanii care pasc pe marginea iazului. Costică se lasă convins și pleacă împreună cu Gheorghe, nu înainte de a-i adresa o vorbă: − Bună, Lențâca, ți-a venit rândul la păscut cu animalele? − Bună dimineța, bădie Costică, eu spun că nu-s la păscut cu animalele, eu numai le păzesc, ele pasc, nu eu, îi întoarse vorba, cu istețime, fata. − Bravo, Lențâco, ai spus o vorbă deșteaptă, recunoscu, râzând, Costică; ce mai, ești fată mare, azi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bani. Partea proastă este că mai mult strică decât mănâncă, așa că te rog pe tine să fii cu ochii și pe grădină și mai ales pe partea cu harbuji și zămoși, cât timp lipsesc, că merg la adunarea premilitarilor; − Da, bădie Costică, se vede bine de aici, mergi fără grijă; − Am încredere în tine că ești fată isteață, încheie Costică și plecă cu Gheorghiță spre școală. în urma lor a rămas Lențâca mai mare peste grădinărie, acompaniată de corul orăcăielilor de broaște
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a urmărit cu privirea pe cei doi ce se îndreptau către școală până ce au dispărut după deal și s-a gândit să intre printre harbuji, să vadă cu ochii ei dacă sunt chiar atât de frumoși , pe cât i-a lăudat bădia Costică, fiindu-i teamă să nu fie cumva furați de „binevoitori”. Ochii ageri ai fetei au zărit două harbuzoaice dolofane; știa de la frate-su Gheorghiță că pepenele este copt dacă cârcelul de care este prins de vrej s-a uscat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
teamă să nu fie cumva furați de „binevoitori”. Ochii ageri ai fetei au zărit două harbuzoaice dolofane; știa de la frate-su Gheorghiță că pepenele este copt dacă cârcelul de care este prins de vrej s-a uscat. Mai văzuse cum bădia Gheorghiță îi încerca și ciocănindu-i cu degetul, dar nu era ea sigură cum trebuie să sune un harbuz copt. Privește la prima harbuzoaică, vede că are cârcelul încă verde, asta înseamnă că nu-i încă coaptă. Merge și la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o harbuzoaică care i se pare că ar fi bună, o rupe de la vrej și plecă cu ea sub braț către iaz. Broaștele își continuau concertul, indiferente la frământările lui Lențâca, care se simțea oarecum vinovată că tocmai ea, căreia bădia Costică i-a arătat încredere să păzească harbuzăria, s-a lăsat ispitită și a furat un pepene. Ajunsă pe malul iazului îl puse jos, aruncă o privire spre cârdul de animale, care își vedeau de păscutul lor, fără a se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]